vineri
Cand ma gandesc la vineri imi vin in minte versurile lui Eminescu din Scrisoarea II:
La aceste academii de shtiintzi a zanei Vineri
Tot mai des se perandeaza shi din tineri in mai tineri...,
dar shi cele din poezia Venere shi Madona:
Venere, marmura calda, ochi de piatra ce scanteie,
Bratz molatic k gandirea unui imparat poet.
Nu uit nici versurile din Scrisoarea V:
Asha k, inchipuindu-tzi lacramoasele ei gene,
TZiar parea mai mandra decat Venus Anadyomene.
Dincolo de dimensiunea estetica a lor, aceste trei extrase vorbesc implicit despre intuitzia etimologica a poetului, care a pus in lumina firele secrete ce leaga impreuna cele trei cuvinte: vineri, Venus, Venera.
Pentru mine vineri mai are shi o dimensiune umoristica: in vremea studentziei mele un cunoscut arbitru de fotbal se numea Venus Ciocalteu.
Parintzii, nashii, popa sau cine o fi fost responsabil cu botezul nu aveau habar k Venus este femeie, nici k, in mitologia romana, era chiar zeitza dragostei. „Numele itzi marcheaza viatza asemenea unui destin", cam asha s-ar traduce mai liber locutziunea latina nomen omen. Ciocalteu, saracu’, a purtat cu sine toata viatza, prin prenumele sau, ignorantza shi impostura celor care l-au botezat astfel.
La vineri s-a ajuns de la Veneris, forma de genitiv a lui Venus, tot asha cum la martzi s-a ajuns de la Marte, la miercuri de la Mercur sh.a.m.d. Franceza, italiana shi spaniola au urmat cu fidelitate sistemul: vendredi, venerdì, respectiv viernes. In latineshte, Venus a dezvoltat o familie bogata: venerari (verb) veneratio (substantiv) veneratus shi venerabilis (adjective), cuvinte ale caror corespondente sunt lesne de ghicit in romana. Mai greu de ghicit este insa cum s-a ajuns de la Venera la... venin. Se pare k totul pleaca de la o bautura afrodiziaca[1], venenum, in al carei nume recunoashtem radacina ven- din Venus. Consumata in exces, aceasta putea duce la deces, asha k pana la urma vorbitorii au uitat semnificatzia initziala, retzinand doar consecintzele letale ale bauturii.
Derivatele latineshti au fost urmate de limbile neolatine care le-au modificat ushor aspectul fonetic potrivit specificului fiecareia: fr. vénérer, it. venerare, port. shi sp. venerar. In franceza, aceste derivate sunt atestate inca din secolul al XVII-lea, dar in romana ele s-au raspandit abia doua veacuri mai tarziu, mai intai printre intelectualii care vorbeau frantzuzeshte. A venera este un sinonim aproximativ al verbului a iubi. DEX-ul il defineshte dupa cum urmeaza: „a respecta in mod deosebit, a cinsti in cel mai inalt grad, a manifesta o pretzuire profund respectuoasa pentru cineva sau ceva”. Ceea ce este paradoxal in jocurile nuantzelor semantice e faptul k, deshi a venera ne trimite gandul la zeitza dragostei, verbul acesta pierde pe drum componenta erotica, mizand aproape exclusiv pe adulatzia sincera care impune distantza respectuoasa intre adulat shi adulator. De altfel, pentru autorii Dictzionarului de sinonime, aceasta diferentziere este atat de pronuntzata, incat pe a iubi nici nu l-au inregistrat printre sinonimele lui a venera!
Neologismul confera o anumita solemnitate savanta frazei, dar, cum de atatea ori s-a spus, de la sublim la ridicol nu-i decat un pas. Cu simtzu-i innascut pentru subtilitatzile limbii, Caragiale „compromite" voluntar cuvantul venerabil (asha cum a facut altadata cu amic), punandu-l in gura unor personaje semidocte ori senile k Trahanache, Catzavencu, Lache sau Mache. E o reactzie contra imposturii, atitudine cu care ne-a obishnuit literatura sa.
P.S. Pentru a-l proteja pe bolnav, medicii evita rostirea frusta a numelui unor boli grave, „rushinoase" sau fatale, scop in care recurg la interdictzii de vocabular, la eufemisme sau la termeni savantzi. In cazul bolilor pricinuite de amor (necontrolat!), medicii francezi au renuntzat la violentza terminologiei populare shi au apelat la ajutorul zeitzei Venus, numindu-le maladies vénériennes, sintagma care doctorii noshtri au copiat-o cu... dragoste.
- ↑ Adjectivul afrodiziac este un derivat de la Afrodita, zeitza dragostei la greci. In romaneshte este un neologism importat din fr. aphrodisiaque. La randu-le, francezii l-au luat din gr. aphrodisiskós. Astazi se moare de viagra, cuvant care, deshi incepe cu vi- k vineri, n-are legatura cu... sfanta Vineri (Venera). Viagra este un cuvant greco-latin, compus din radacina vi- din lat. vigor, vigoris = putere, vigoare shi gr. agra = atac (cf. coxagra, pelagra). Pe agra il gasim, dupa unele surse, ushor modificat prin metateza (gara), in numele „viguroasei" cascade Niagara.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind