LINIA DE DIALOG SHI DE PAUZA

§275. Acelashi semn de punctuatzie (–) are doua functziuni cu totul diferite: linia de dialog indica inceputul vorbirii fiecarei persoane care ia parte la o convorbire, iar linia de pauza marcheaza, k shi alte semne de punctuatzie, pauza dintre diferitele partzi ale propozitziei, dintre propozitzii sau fraze.

§276. Linia de dialog:

Domnul se uita lung la un pahar ce sta pe masa aproape gol, shi din care a baut impiegatul.

[–] Ma rog, daca nu va suparatzi, avetzi apa?

[–] Da.

[–] E rece?

[–] Potrivita.

[–] Nu-i punetzi gheatza?

[–] Ba da.

[–] Asha? i punetzi gheatza?

[–] Fireshte!

[–] E flir... e firl? asta...

[–] Da, avem filtru.

[–] Monsher! te superi daca te-oi ruga pentru un pahar de apa? CARAGIALE, O. II 35.

Este greshita folosirea semnelor citarii impreuna cu linia de dialog, asha cum apare in exemplul:

[– „] Buna vreme, mai baiete!” [– „] Multzumim, voinic strain!”. EMINESCU, O. I 84.

(Pentru situatziile cand pasajele in vorbire directa sunt incadrate intre ghilimele, vezi Semnele citarii, §269.)

§277. Linia de pauza se foloseshte in interiorul propozitziei sau al frazei, pentru a delimita cuvintele shi constructziile intercalate sau apozitziile explicative:

Moshneagul nostru [–] Ilie Aldea a lui Ion [–] era om vechi. SADOVEANU, O. V 50.

In acest exemplu, apozitzia explicativa poate fi despartzita de restul propozitziei atat prin linia de pauza, cat shi prin virgula.

Se prefera linia de pauza acolo unde constructzia intercalata are in interiorul ei una sau mai multe virgule. Topica inversa este astfel evidenta, pentru cititor, shi ushureaza intzelegerea frazei:

Toate tipurile din comediile lui Caragiale [–] din cauza ocupatziilor lor neserioase, adica fara legatura cu realitatzile adevarate ale vietzii [–] sufar de aceasta goliciune de suflet. IBRAILEANU, S. 66.

Uneori constructzia explicativa este despartzita de restul frazei atat prin linia de pauza, cat shi prin virgula. In astfel de cazuri, virgula e ashezata intotdeauna inaintea primei linii de pauza shi dupa cea de-a doua. Linia de pauza izoleaza constructzia explicativa de restul frazei, iar virgula are aici rolul de a despartzi anumite partzi de propozitzie sau propozitzii care ar fi fost despartzite prin virgula chiar daca nu ar fi intervenit constructzia explicativa:

Cat a tzinut calea [,–] vro shase ore [–,] guritza nu ia tacut. ODOBESCU, III 173;

In Iorgu de la Sadagura[,–] intaia manifestare critica a lui Alecsandri [–,] el a criticat aproape tot ce avea sa critice in viatza sa. IBRAILEANU, SP. CR. 142.

§278. De multe ori pauza creata de o atitudine afectiva a vorbitorului, de o intonatzie deosebita, este notata prin linia de pauza. Astfel, in:

Batrana trecu inainte linishtita, pe nesimtzite [–] o umbra. SADOVEANU, O. I 46,

Atentzie, fara alineat/pauza ashezata inaintea unei explicatzii atrage atentzia asupra ei shi marcheaza totodata o schimbare a intonatziei. Toate aceste functziuni nu le poate indeplini, in cazul de fatza, virgula.

§279. Uneori se pune linie de pauza inaintea unei comparatzii care nu e introdusa printrun adverb (de obicei k). Astfel de comparatzii se numesc asindetice:

Pe pod, morarul fereca piatra: Barba siva, sprancene de mushchi uscat, nasul [–] cioc de cucuvaie. GALACTION, O. I 47.

§280. Interventzia autorului in cursul vorbirii directe sau la sfarshitul ei se pune fie intre virgule, fie intre linii de pauza (vezi shi § 250):

Hotarat [–] imi zisei eu [–]k acest diavol de Magda nu ma slabeshte nici in lumea aceasta. HOGASH, M. N. 59;

Las ’ k l-am prins [–] mormai Briceag, pornind sa traga cu mai multa incredere. REBREANU, I. I 25.

Folosirea liniei de pauza insotzite de virgula este nerecomandabila in

asemenea situatzii:

– Cam asha, dar iar nu prea [, –] imi raspunse munteanul. ODOBESCU, III 196.

§281. Se recomanda folosirea liniei de pauza dupa semnul intrebarii sau al exclamarii, cand acestea se pun dupa un pasaj in vorbire directa shi sunt urmate de interventzia autorului:

– Saracutz de maica mea! [–] striga din baierile inimei Bisoceanul. ODOBESCU, II 189.

§282. Linia de pauza marcheaza, in constructziile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ:

In stanga [–] margine de padure, pana in rapa unui parau. SADOVEANU, N. P. 166.

§283. Linia de pauza poate preceda o explicatzie, avand aceeashi functziune k doua puncte (vezi § 259):

– Cum te cheama, mai copile? – K pe tata-meu [–] Calin. EMINESCU, O. I 84.