Despre majoritate
Publicat pe http://www.pruteanu.ro, 17 aprilie 2006 -- articol original
O alta problema de limba romana care framanta pe multzi, in aceste vremuri necajite, este chestiunea „marii majoritatzi”. Surprinzator de numeroase mesaje se arata intrigate de aceasta formula, considerand-o fie pleonasm, fie eroare logica. Nu e nici una, nici alta. Majoritatea e o chestiune relativa shi variabila, k sa spun asha. Majoritatea inseamna partea mai mare dintrun intreg. Dar aceasta parte poate fi cu mult mai mare sau doar cu un picutz mai mare. In cazul unui vot, un rezultat de 49 de procente contra 48 inseamna o majoritate mica, fatza de, sa spunem, 90 contra 4, care e o mare majoritate. In parlamente, de pilda, se lucreaza cu fel de fel de majoritatzi. Majoritatea relativa (sau simpla) inseamna jumatate plus unu din numarul parlamentarilor prezentzi (cu conditzia indeplinirii cvorumului de shedintza, care e de 50 la suta din numarul total al parlamentarilor). Ashadar, k exemplu, intro camera legislativa cu 140 de membri, majoritatea relativa e de 36 (140:2=70:2=35+1=36). Majoritatea absoluta inseamna jumatate plus unu din numarul total: in exemplul dat: 71. Pentru legi de importantza deosebita, se cere majoritate speciala, adica de doua treimi (66,66 la suta): in exemplul folosit, 94. Ashadar, nu e nicio eroare sa vorbim despre o mare majoritate sau o mica majoritate. Putem spune, de pilda: marea majoritate a romanilor sunt de credintza creshtin-ortodoxa.
Cu aceasta, am atins a doua jumatate a problemei. Multzi telespectatori shi forumishti s-au intrebat: care e acordul corect: majoritatea sunt sau majoritatea este? Raspunsul nu e chiar tzac-pac. E o chestiune de intentzie a enuntzului. Regula e k, daca accentul logic cade pe ideea de grup compact, pe entitatea grup (ansamblu), atunci acordul e la singular. Daca accentul logic cade pe indivizii k atare, pe persoane, atunci acordul e la plural. Sa presupunem k avem un grup de 30 de baietzi, din care 25 au parul blond. E absurd sa spunem k in acest grup, majoritatea baietzilor e blonda. Vom spune, fireshte, in acest grup, majoritatea baietzilor sunt blonzi. Daca insa, cum spuneam, accentul logic cade pe aspectul ansamblului, compact, k o unitate, atunci acordul se face la singular; de pilda: Senatorii au discutat mult. In cele din urma, majoritatea a acceptat argumentele.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind