4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte^[1]

Grupurile relativ stabile (unele interpretate shi k locutziuni) se scriu in cuvinte separate (iar cu cratima numai din motive fonetice, vezi 1.2.4. Cratima). Este vorba de imbinari in care elementele componente ishi pastreaza sensul de baza, care corespunde realitatzii denumite, cu structura:

1. adjectiv + substantiv: dublu ve/dublu vi, prim ajutor, prim amorez, triplu exemplar;

   Dar se scriu intrun cuvant sau cu cratima substantivele compuse cu o structura asemanatoare: *dublu-casetofon, *prim-balerin, primadona, primavara, prim-plan, triplu-sec.

2. adverb + adjectiv (in general provenit din participiu): bine crescut „dezvoltat bine” (aluat bine crescut), bine cunoscut „shtiut bine” (caz bine cunoscut de toata lumea), bine intzeles „priceput bine”, bine venit „sosit cu bine” (bine venit din razboi);
3. adverb + adverb: nici odata „nici odinioara” (Nu l-am crezut nici odata, nu-l cred nici acum);
4. adverb + articol: *nici un (Nu e un om prost shi nici un incult).
5. adverb + numeral: cate o data (tempo lent) „cate o singura data” (Mananca numai cate o data pe zi), nici o data „nici macar o singura data” (Nu numai k n-a citit lectzia de mai multe ori, dar n-a citit-o nici o data);
6. prepozitzie + adverb: de mult „de mult timp” (N-a mai venit de mult);
7. prepozitzie + substantiv sau verb la supin: de mancare, !de mancat (a da de mancare; De mancat, ash manca); dupa masa de pranz, !dupa pranz.

   Dar se scriu intrun cuvant sau cu cratima compusele cu o structura asemanatoare: demancare, demancat „mancare”, dupa-amiaza, dupa-masa „a doua parte a zilei”.

8. substantiv + adjectiv sau adjectiv + substantiv: *apa minerala, buna creshtere „dezvoltare buna” (O buna creshtere a plantelor se realizeaza greu), *buna dimineatza (formula de salut), *buna stare „stare buna”, comisar principal, director adjunct, director general;
9. substantiv + prepozitzie + substantiv: unt de cacao etc.

   Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structura shi componentza asemanatoare, in care elementele componente nu-shi pastreaza sensul de baza shi nu corespund realitatzii denumite shi care se scriu fie cu cratima (!bine-crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut „celebru”, !bine-venit „oportun, agreat”; !apa-alba „cataracta”, *buna-creshtere „politetze”, !buna-dimineatza „planta”, piatra-vanata „sulfat de cupru”), fie intrun cuvant: bineintzeles „desigur”, !bunastare „prosperitate”, cateodata „uneori”; demult „odinioara” (S-a intamplat demult), niciodata „nicicand”, !niciun (adjectiv pronominal), untdelemn „ulei”.

Note