XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?

Scrierea grupurilor de consoane [ks], [gz] shi pronuntzarea cuvintelor scrise cu litera x ridica numeroase probleme de corectitudine, datorate in primul rind faptului k aici se intilnesc ambele tipuri de exceptzii de la regula generala conform careia ortografia limbii romane noteaza fiecare sunet printro litera:

- litera x nu noteaza un sunet, ci un grup de doua sunete consonantice shi nu totdeauna acelashi grup: de obicei prin x se noteaza consoanele [ks], dar uneori aceeashi litera noteaza consoanele [gz];

- notatzia prin x nu este unica pentru grupurile consonantice in discutzie, care sint scrise in unele cuvinte - mai putzine - cu cite doua litere, corespunzatoare consoanelor din alcatuirea grupului: cs sau ks, respectiv gz sau cz, shi chiar cu cite trei litere: cks.

Scrierea cu x sau cu cs, (c)ks, respectiv gz, cz, se orienteaza, in general, dupa criterii etimologice, la care se adauga unele contexte fonetice distinctive sau formantzi cu grafie specifica, iar la numele proprii de persoane shi preferintza purtatorului. Intrucit cuvintele in care nu se scrie x, ci se folosesc cite doua sau trei litere sint foarte putzine, cheia cea mai sigura - shi cea mai accesibila - pentru scrierea corecta este enumerarea acestor cuvinte shi memorarea listelor.

1. Situatzii in care grupul de consoane [ks] se scrie altfel decit x:

a. Se scrie cs in verbele catadicsi, imbicsi shi ticsi shi in substantivele comune cocs (shi familia lui: cocserie, cocsifica, cocsificabil, cocsochimie), cocsagiz (planta industriala), comics (banda desenata), facsimil, fucsie (floare), fucsina (materie coloranta), hicsoshi (populatzie antica), lacs (peshte), micsandra (floare), rucsac, sconcs (animal), tocsin (clopot de alarma), vacs (shi familia lui: vacsui, vacsuitor).

Din punct de vedere etimologic lista este eterogena, cuprinzind atit cuvinte din fondul traditzional (catadicsi < ngr.; imbicsi, micsandra, ticsi cu etimologia necunoscuta), cit shi neologisme, de diverse origini, care au in comun faptul k provin din cuvinte scrise, in limbile sursa, nu cu x, ci cu cs, chs, cks sau ks: cocs < germ. Koks; cocsagiz < rus. kok-sagiz; comics < engl.comics; facsimil < lat. fac simile; fucsie < fr. fuchsia; fucsina < fr. fuchsine; hicsoshi < fr. hyksos; lacs < germ. Lachs; rucsac < germ. Rucksack; sconcs < fr. sconse/skunks; tocsin < fr. tocsin; vacs < germ. Wachs. In aceasta categorie ar trebui sa intre shi chix < germ. Kicks, precum shi fux „aducere pe linia de plutire a bushtenilor intzepenitzi” < germ. Fuchs.

Cu cs ar trebui scris, conform etimologiei, shi toponimul Bicsad, indiferent de localizare.

Pentru acesta actualmente exista doua grafii: Bicsadu-Oltului Gara (in judetzul Covasna), dar Bixad (in Covasna shi Satu-Mare).

Se pot scrie de asemenea cu cs - conform dorintzei purtatorilor sau/shi traditziei de familie - unele nume proprii de persoane (prenume shi mai ales nume de familie) reprezentind variante ale unor nume a caror scriere recomandabila este cu x (vezi 3 a): Acsente, Acsinte, Acsinteanu, Acsintescu, Alecsa, Alecsandrescu, Alecsandri, Alecsandru, Alecse, Alecsescu, Alecsiu, Licsandru. Dintre toate acestea scrierea cu cs s-a impus la numele de familie Alecsandri (pentru familia poetului Vasile Alecsandri, caci altminteri exista shi purtatori ai aceluiashi nume scris cu x).

Singurele pozitzii in cuvint in care poate aparea scrierea cu cs sint: intre vocale, intre consoana n shi vocala u (in forma articulata sconcsul) shi la sfirshit de cuvint (dupa o vocala sau dupa consoana n). Nu se scrie deci niciodata cs la inceput de cuvint, nici inainte de o consoana.

b. Se scrie cks in substantivul sticksuri pl. (< engl. sticks).

c. Se scrie kes in termenul internatzional de fizica stokes (< numele savantului englez Stokes), pronuntzat [stoks], cu pluralul stokshi.

d. Se scrie ks in transliterarea alfabetului chirilic: Aleksandr, Aleksandrov.

2. Situatzii in care grupul de consoane [gz] se scrie altfel decit x:

a. Se scrie gz in substantivele comune regionale bogza „bufnitza”, bogzar „specie de peshte numita shi viza”, cu etimologie necunoscuta, shi in neologicul zigzag < fr. zigzag, precum shi in numele proprii Bogza (antroponim - nume de familie - shi toponim), Bogzeanu, Bogzoiu, Bogzushor (nume de familie), Bogzeshti (toponim).

b. Se scrie cz numai in substantivul eczema < fr. eczéma (shi in adjectivul eczematos).

3. In toate celelalte cuvinte comune shi in cele mai multe substantive proprii care in pronuntzare au grupurile consonantice [ks], [gz] se scrie litera x.

a. In majoritatea situatziilor x noteaza grupul de consoane surde [ks]. Cu aceasta valoare litera x se foloseshte in contexte fonetice variate:

- la inceput de cuvint + vocala: xantina, xenon, xilofon;

- la sfirshit de cuvint, dupa o vocala: ax, complex, fix, box, lux sau dupa consoana n: linx, sfinx;

- in interiorul cuvintului, inaintea unei consoane: excava, mixt, textil (shi a unui grup de consoane: exclama, exprima, extrage);

- in interiorul cuvintului, dupa consoanele n shi r: anxios, marxist;

- de cele mai multe ori shi intre vocale: axa, sexe, maxim.

Dintre diversele pozitzii in cuvint doua sint specifice pentru scrierea cu x: la inceput de cuvint shi inaintea unei consoane.

Din punct de vedere etimologic cuvintele comune scrise cu x sint in marea lor majoritate neologisme (preluate direct din diverse limbi, dar cu origine indepartata latina shi greceasca; derivate de la nume proprii cu x in radacina), scrise cu x shi in limbile sursa. Se scriu cu x shi citeva cuvinte ceva mai vechi de origine neogreaca (de exemplu, doxa, exarh, exoflisi, taxid) shi turca (taxidar, taxim).

Un indiciu ajutator il poate constitui faptul k se scrie numai x in prefixele (neologice) ex-, exo-, extra- shi in sufixul (regional/argotic) -xina (din cexina, maxina).

Scrierea cu x constituie regula generala pentru numele proprii de persoane: prenumele Alexandru, Axente, Axinia, Felix, Luxitza, Maxim(ilian), Moxa(lie), Oxana, Polixenia, Roxana, Ruxandra, Sextil, Xenia shi numele de familie derivate de la ele: Alexandrescu, Alexiu, Axinteanu etc. (pentru Alecsandri vezi 1 a), de asemenea pentru toponimele provenite din antroponime: Alexandria, Alexeni, Axintele, Maxineni. Tot cu x se scriu zoonimele care reprezinta cuvinte straine, k Rex (nume de ciine).

Gresheli de scriere se produc fie, mai des, in sensul k se foloseshte litera x acolo unde normele au consacrat scrierea cu cs (de exemplu: mixandra, tixi), cks (stixuri) sau kes (stox), fie, mai rar, invers, in sensul k se scrie cs in locul literei x (de exemplu: fics, tacsa).

Ezitarile existente in aceasta privintza au mai multe cauze. Una dintre ele este identitatea unor contexte fonetice cu scriere diferentziata dupa criterii etimologice care nu sint la indemina nespecialishtilor (de exemplu: cocs shi box, vacs shi ax; sconcs shi linx; facsimil shi maxima, micsandra shi mixa); de retzinut modul deosebit de scriere, conform normelor actuale, al omofonelor cocs s.n. shi cox- (din coxalgie; cf. coxal, coxa), lacs s. (peshte) shi lax adj. (”destins, neincordat”), tocsine s. n. pl. < tocsin „clopot de alarma” shi toxine s. f. pl. < toxina „substantza otravitoare”; sticks(uri) (produs alimentar) shi Styx (fluviu din infern in mitologia greaca). Alta cauza este oscilatzia in timp a normelor ortografice (de exemplu, cocs, fucsina shi vacs se scriau cu x dupa regulile academice din 1932). Ideea falsa k in neologisme s-ar scrie numai x duce la grafii hipercorecte de tipul comixuri, cox, faximil, stixuri, stox, vax; ea se reflecta shi in introducerea lui x in cuvinte straine, k engl. Cakes „prajituri” scris chex. Pentru scrierea greshita cu cs in loc de x la sfirshitul unor substantive shi adjective masculine k fenix, fox (ciine), linx, lux (unitate de masura din fizica), sfinx, respectiv anex, complex, fix, lax, ortodox, perplex, prolix, o imprejurare care favorizeaza confuzia este faptul k pluralul lor - numai cel masculin la adjective - se scrie corect cu litera c + sh: ficshi (nu fixi, nici fixshi), sfincshi etc. La numele proprii de persoane ezitarile se pot datora shi necunoashterii variantei preferate de purtatorul numelui in cauza; alaturi de variante pur grafice cu cs in loc de x (pentru care vezi 1 a), exista shi variante grafice cu s, in prenume k Lisandru, Rusanda, shi cu ss, in nume de familie k Alessandrescu, Alesseanu shi Alessianu, Alessiu, Massim, care reflecta shi o varianta de pronuntzare (cu s in ambele situatzii).

Pentru alte gresheli de scriere, legate de pronuntzare, vezi 4.

In mod exceptzional se intilnesc grafii greshite cu x pentru cuvinte in care se scrie corect gs: anxtrom, in loc de angstrom.

Drept curiozitatzi pot fi mentzionate grafiile hemanex shi hodox, din meniuri de restaurante, care fac de nerecunoscut engl. ham and eggs shi hot dogs.

b. In citeva cuvinte x noteaza grupul de consoane sonore [gz], aflat intre vocale. Toate cuvintele in cauza sint neologisme latino-romanice: auxiliar, exact, exalta, examen, exantematic, exaspera, executa, exemplu, exercita, exil, exista, exotic, exulta.

Greshelile de scriere sint de trei feluri: scrierea cu gz in loc de x, conforma cu pronuntzarea (in exemple k egzecuta, egzista), scrierea cu x in loc de cz, din necunoashterea regulii individuale de sub 2 b (exema), shi scrierea hibrida cu xgz in loc de x (exgzecuta, exgzemplu).

4. Numeroase sint greshelile care se produc la pronuntzarea cuvintelor scrise cu litera x. Ele apar in situatziile in care x este fie intervocalic, fie urmat de o consoana.

a. La lectura cuvintelor cu x intervocalic se fac doua feluri de gresheli.

Mai raspindite sint confuziile - in ambele directzii - intre cele doua valori ale literei x. De obicei se neglijeaza faptul k litera x noteaza grupul de consoane sonore [gz] in cuvintele auxiliar, exact, examen shi celelalte enumerate la 3 b, care se intilnesc pronuntzate greshit cu [ks]: [auksiliar], [eksakt], [eksamen], [eksemplu], [eksil], [eksista], [eksotik], [eksulta] etc.; aceasta pronuntzare, influentzata de scriere (mai precis de cunoashterea incompleta a valorilor literei x, prin generalizarea valorii principale), este pedanta shi artificiala, semnalind in acelashi timp insushirea recenta, pe cale exclusiv scrisa, a cuvintelor in cauza. Mai rar, se pronuntza greshit [gz] acolo unde norma are grupul de consoane surde [ks], de exemplu in exagera (pronuntzat [egzaǧera] in loc de [eksaǧera]; aceasta pronuntzare urmeaza o regula a limbii franceze.

Pe linga explicatziile specifice fiecarui tip de gresheli, ambele tipuri de gresheli de pronuntzare se datoresc faptului k cele doua grupuri consonantice notate prin aceeashi litera apar in contexte fonetice foarte asemanatoare (de exemplu: exagera (ks) shi exact [gz]; exegeza [ks] shi exemplu [gz]; oxid [ks] shi auxiliar [gz]; exod [ks] shi exotic [gz]; exuberant [ks] shi exulta [gz].

Unii vorbitori reduc grupul de consoane [gz] la una singura, shi anume la ultima, rostind (shi scriind) greshit ezact, ezamen, ezecutzie, ezista, in loc de [egzact], [egzamen], [egzecutzie], [egzista]; gresheli de acest tip se intilnesc la cei care au deprins neologismele in cauza pe cale orala.

De la pronuntzarea ezaltat, in loc de [egzaltat], a cuvintului scris exaltat s-a putut ajunge la varianta populara zaltat.

Scrierea cu s in loc de x intervocalic in esamen, esemplu, esista poate reprezenta o simpla varianta grafica pentru cea cu z, dar nu e exclus sa corespunda shi unei variante de pronuntzare (vezi shi numele proprii citate la 3 b). In orice caz, o varianta fonetica (shi grafica) cu s pentru x [= ks] este inregistrata la cuvintul filoxera > filosera; ea este tot o consecintza a insushirii cuvintului pe cale exclusiv orala, dupa o auditzie aproximativa.

Variantele cu s in loc de x intervocalic trebuie evitate deoarece pot da nashtere la confuzii intre cuvinte: pe linga exemple de perechi tasa - taxa, fisa - fixa, mai greu confundabile, prin s fatza de x se disting termenii medicali antonimi esoforie - exoforie, esotropie - exotropie.

Variantele cu s (ss) in locul actualului x de la scriitori mai vechi au explicatzii etimologice in modelul italian. Existentza unor variante fonetice cu s pentru [ks] este probata shi indirect, prin fenomenul opus: aparitzia unui [k] superfluu inaintea lui s intervocalic, deci formarea grupului [ks] in loc de [s], in variante inculte k petroxin in loc de petrosin.

b. Cele mai multe gresheli se fac la pronuntzarea grupului [ks] (indeosebi precedat de vocala e) cind este urmat de o consoana.

Inainte de o consoana shi, mai ales, de un grup de consoane exista tendintza de reducere a lui [ks] la [s], explicabila prin dificultatea de pronuntzare a mai multor consoane succesive; astfel, unii vorbitori pronuntza (shi scriu) greshit escavator, escursie, eshibitzie, esperientza, esport, espozitzie, estern, inespugnabil, justapunere, (i)mistiune (in loc de excavator, excursie, exhibitzie, experientza, export, expozitzie, extern, inexpugnabil, juxtapunere, (i)mixtiune) shi, mai des, esclamatzie, escrescentza, esplica, esploatare, espres - shi espre -, esprima, espropriere, estorca, estractzie, estrem (in loc de exclamatzie, excrescentza, explica, exploatare, expres, exprima, expropriere, extorca, extractzie, extrem).

La scriitorii mai vechi unele variante cu s in loc de actualul x [ks] + consoana se explica istoric prin incercarile de adaptare a unor neologisme cu etimologie multipla, in spetza prin modelul italienesc al unor imprumuturi (de exemplu, numeroasele forme cu es- la Eminescu, dintre care cea mai cunoscuta este nesplicata = neexplicata din Epigonii). Exista shi in limba actuala cuvinte inrudite cu radacina pronuntzata shi scrisa diferit din cauza etimologiei directe diferite: expres < fr. express shi exprès, lat. expressus, dar espresso „aparat de preparare rapida a cafelei” < it. espresso; expresiv < fr. expressif, dar espressivo k italienism in terminologia muzicala; cf. x in excita - shi derivatele sale sufixale, precum shi derivatul prefixal supraexcitatzie -, dar, fara justificare, s in surescita - shi derivatele sale sufixale, inclusiv surescitatzie. In unele cuvinte, inlocuirea lui x (= [ks]) cu s se poate datora shi apropierii facute intre un neologism shi un cuvint vechi, mai cunoscut: de exemplu, la variantele, greshite, estinctor shi (in)estingibil in loc de extinctor shi (in)extingibil se poate presupune influentza verbului a stinge (cf. shi variante k extingtor, estingtor pentru substantivul extinctor), la estorca in loc de extorca influentza lui a stoarce, iar la inestricabil in loc de inextricabil influentza lui a strica (manifestata shi asupra sensului acestui adjectiv; de retzinut k sensul exact al lui inextricabil este „foarte complicat, din care nu te potzi descurca”, nu „care nu poate fi distrus sau stricat”, cum cred unii). Tendintza de reducere a grupurilor de (multe) consoane explica shi grafia bizara misgril, dintrun meniu de restaurant, pentru engl. mixed-grill.

Datorita existentzei acestei gresheli shi din dorintza de a o evita - deci prin ceea ce se numeshte hipercorectitudine -, s urmat de o consoana este transformat uneori in grupul [ks] in cuvinte k distins, distrat, pronuntzate greshit [dikstins], [dikstrat] (shi scrise dicstins, dixtrat). Fenomenul are, din pacate, o mare raspindire la s precedat de e shi urmat de consoana, pozitzie in care intervine shi analogia cu prefixul ex-, spunindu-se (shi scriindu-se) greshit excadra - shi excadrila, excadron -, excalada, excalator, excala, excalop, excamota, excapada, excara, exchiva, excorta, excroc - shi excrocherie -, exhatologie, expadrila, experanto, explanada, exter, extompa, extrada, extropiat in locul formelor corecte cu s: escadra - shi escadrila, escadron -, escalada, escalator, escala, escalop, escamota, escapada, escara, eschiva, escorta, escroc - shi escrocherie -, eshatologie, espadrila, esperanto, esplanada, ester, estompa, estrada, estropiat.

Distinctzia intre x (= [ks]) shi s urmate de consoana trebuie respectata, intre altele, shi pentru k ea serveshte uneori la deosebirea unor cuvinte paronime, k substantivele text shi test, substantivul context shi verbul (ind. prez, 1 sg.) contest, dubletele etimologice expune shi spune (cf. expus - e spus).

O situatzie speciala este cea in care prefixul ex- este atashat la un cuvint care incepe cu s: cuvintele exsangvinotransfuzie, exsicator (aparat de laborator), exsudat „secretzie” shi exsudatzie „transpiratzie” trebuie scrise astfel, cu exs..., chiar daca in pronuntzare nu se disting clar cei doi s ([eks+s]), deci nu exangvinotransfuzie, exicator, exudat, exudatzie. Gresheala opusa se intilneshte uneori la cuvinte in care vorbitorilor li se pare k trebuie sa existe un s dupa ex-: grafii k exspira, exspune, exstirpa sau exstorca in loc de expira, expune, extirpa, extorca.

Ea se explica atit prin hipercorectitudine, cit shi prin apropierea de verbe inrudite cu s- (inspira shi respira, spune, stirpi, stoarce).

In cuvintele in care ex- este urmat de consoana [č] (din secventzele scrise ce, ci): excedent, excela - shi excelent, excelentza -, excentric, excepta - shi exceptzie, exceptzional -, exces, excipient, excitat se produc diverse abateri de la pronuntzarea literara cu secventza [ksč]. Pe de o parte, exista variante cu [ksh] in loc de [ks], explicabile prin influentza exercitata de consoana urmatoare (fenomen asemanator cu cel care se petrece in variantele shcena, fashcism pentru scena, fascism): din aceasta categorie fac parte pronuntzari de tipul [ekshčelent]. Pe de alta parte, se manifesta shi aici tendintza de reducere a grupului de trei consoane, care are mai multe rezultate: a) disparitzia lui k, cu sau fara modificarea lui s, deci pronuntzari de tipul [esčelent] sau [eshčelent]; b) disparitzia lui s > sh in pronuntzari de tipul [ekcelent]; c) mai rar, disparitzia atit a lui k, cit shi a lui s > sh, in pronuntzari de tipul [ečelent] explicabile prin faza precedenta (fenomen asemanator cu cel care apare in varianta acepta pentru accepta).

In citeva cuvinte se produc confuzii intre grupurile consonantice [ks] (= x) shi [sk]: substantivul asterisc (< fr. astérisque) are varianta, greshita, asterix, iar escalop (< fr. escalope) se intilneshte scris exalop (intro varianta - hipercorecta - care se poate explica insa shi prin faza excalop, cu reducerea grupului ksc > ks); in norma se admite variatzia tamarisca/tamarix (< germ. Tamariske, lat. tamarix).

5. Pronuntzarea literei x in cuvinte nu trebuie confundata cu numele ei. Numele literei x este „ics” shi ea se citeshte astfel cind este izolata, cu valoare substantivala: in enumerarea literelor din alfabet, in propozitzii referitoare la scriere (Lipseshte un x, Scrie-l mai clar pe x!, Litera x noteaza un grup de consoane), cind inseamna „semn de forma literei x” (pluralul x-uri se citeshte icsuri) sau cind are valoare de simbol in diferite coduri. Pornind de la notatzia prin x a unei necunoscute dintro ecuatzie algebrica, litera x este folosita k substitut de cuvinte; de obicei majuscula X substituie nume proprii: in orashul X, cetatzeanul X shi de aici s-a ajuns la formatzia X-ulescu, pronuntzata (shi scrisa shi) Icsulescu.

De la numele literei x s-a format shi un verb, neinregistrat in dictzionare, (a icsa „a anula un text dactilografiat prin scrierea suprapusa a mai multzi x”.

6. Cele spuse pina acum cu privire la litera x shi la pronuntzarea ei sint valabile numai pentru ortografia shi ortoepia limbii romane (pentru cuvinte comune shi pentru nume proprii de persoana ale unor romani sau alte nume proprii adaptate). E bine de shtiut k in alfabetul latin folosit de alte limbi litera x are diferite valori shi k atare in numele proprii neadaptate trebuie citita conform regulilor din limba respectiva.

Ea se citeshte [h] in spaniola: de exemplu, in numele localitatzii Xeres (devenit shi substantiv comun, k nume de vin). Prin traditzie noi pronuntzam cu [ks] numele statului Mexic in aceasta forma, adaptata, cu finala consonantica; in numele, neadaptat, al capitalei acestui stat, Ciudad de Mexico, litera x trebuie pronuntzata insa [h] (aproximativ [Siudá de Méhico]).

In franceza ea se citeshte uneori [s]: numele orashului Bruxelles, capitala Belgiei, se pronuntza corect cu [s], nu cu [ks] (deci [Brüsél]).

Tot [s] se citeshte litera x in numele proprii chinezeshti scrise cu litere latine: Xiamen, Xining.

Grupurile de litere cs shi cz au shi ele valori diferite in unele limbi. Ele trebuie citite [č] (= ci) in nume proprii maghiare shi poloneze; de exemplu: Csáki, Czerny, Mickiewicz (= [Mitzkievič]), Mohács.