DOUA PUNCTE

§259. Doua puncte anuntza vorbirea directa sau o enumerare, o explicatzie, o concluzie shi marcheaza totodata o pauza, in genere mai mica decat pauza indicata de punct. Ele se pun atat la sfarshitul unei fraze, cat shi in interiorul ei.

Erau in casa aceea trei oameni[:] Busuioc, Iorgovan, Sofron. SLAVICI, O. I 269;

Umbland baba, de colo-colo, rebegita de frig, vede pe fecioru-sau razimat cu shalele de-o stanca shi prinde ai grai[:] „Aba, Dragomire maica, lumea se prapadeshte de frig, shi tu stai shi cantzi din fluier!” VLAHUTZA, O. A. 411.

Doua puncte se pun:

§260. Inaintea unei vorbiri directe:

a) dupa un verb de declaratzie:

Dl. Goe este foarte impacient shi, cu ton de comanda, zice incruntat[:] - Mam-mare, de ce nu mai vine? CARAGIALE, O. I 267;

b) dupa un verb de declaratzie subintzeles:

SHi, dupa ce ma incredintzai, numarand cu ingrijire, k eu shi Pisicutza la un loc aveam tocmai shase picioare de vita, scosei 15 bani shi, dandu-i somnorosului meu individ[:] - TZine, prietene: iaca 15 bani. HOGASH, M.N. 56;

c) dupa un substantiv care anuntza vorbirea directa:

In minutul acesta, strigatul[:] „Foc! dam foc la manastire!...”, repetat de mai multe sute de glasuri, facu pe calugari sashi piarda cu totul mintzile. ODOBESCU, I 90.

§261. Dupa verbul care anuntza reproducerea unor zgomote sau sunete:

Capitanul Cozmutza s-a lasat pe vine shi, intorcand spre unda cupa ispolului, a batut o data[:] clonc! k shi cum ar fi sarit o broasca din cele mari in bulboana. SADOVEANU, N. P. 182.

§262. Inaintea citarii unui text, a unui proverb, a unei zicale, a unui principiu:

O alta idee esentziala a lui Eminescu din aceasta epoca e preocuparea... de valoarea etica a operei de arta[:]

„Voim k piesele, de nu vor avea valoare estetica mare, cea etica insa sa fie absoluta... nu numai sa placa, ci sa shi foloseasca, ba inainte de toate sa foloseasca”. IBRAILEANU, SP. CR. 168.

§263. Inaintea unei enumerari, in descrieri sau naratziuni:

Vad poetzi ce-au scris o limba k un fagure de miere[:]

Cichindeal gura de aur, Mumulean glas cu durere. EMINESCU, O. I 31.

Cand cuvintele sau propozitziile care anuntza enumerarea se ashaza la sfarshitul ei, se pun doua puncte dupa enumerare:

Un mintean negru cu gaitane de fir, cioareci la fel, cu pajeri pe genunchi, o mantie scurta pe umeri, cizme-nalte in picioare, cu pinteni de argint; la coapsa un palosh scurt shi drept shi in mana o tzurca de samur cu surguci[:] iata imbracamintea sa. ODOBESCU, I 112.

§264. Inaintea unei explicatzii sau a unei dezvoltari cu privire la un obiect, la un fenomen:

Sultanica e leita-poleita rasposatul[:] cand se aprinde e vai de om, nu te potzi apropia cale d-o poshtie; cand vrea ceva, apoi vrea, nu se incurca; de se manie, apoi nu mai vede inaintea ochilor. DELAVRANCEA, S. 11.

De obicei aceste explicatzii shi dezvoltari sunt propozitzii apozitive, care se raporteaza la o propozitzie regenta, intregindu-i intzelesul:

In mijlocul acestei buiguieli, un singur lucru era hotarat in gandul lui[:] k trebuie sa se incredintzeze daca e ori nu un cazan cu comoara acolo. SLAVICI, O. I 318;

Deocamdata, eu numai atata ash vrea sa shtiu[:] ce planuieshte Varvara asupra mea acuma. SADOVEANU, O. VIII 231.

Se pot pune doua puncte dupa cuvinte k (de) exemplu, astfel, anume, iata, care anuntza explicari, precizari, exemplificari facute de vorbitor la ceea ce s-a spus mai inainte:

Apoi o cascada, un torent de invective la adresa autoritatzii, care e compusa din pungashi, din zbiri complici cu briganzii! exemplu[:] d. inspector care s-a-nvoit cu tzigancele. CARAGIALE, O. I 158;

Astfel[:] fiindca apogeul la care sufletul atinge,

Cand poarta cantece-ntre aripi da nashtere la razvratiri,

Se poate crede k vreodata ce e foc sacru se va stinge...? MACEDONSKI, O. I 162:

Iata-l[:] preocupat shi grav, depanandu-shi pashii maruntzi spre redactzie. VLAHUTZA, O. A. 199.

§265. Se pun doua puncte inaintea unei propozitzii care exprima o concluzie sau o consecintza:

Calaretzul cobora coasta in saltaturile roibului. Poarta tzarinii era deschisa[:] intra pe ea.. SADOVEANU, O. I 369.

§266. In constructziile in care verbul nu e exprimat, cele doua puncte marcheaza locul verbului. In astfel de situatzii, in locul acestui semn de punctuatzie se poate folosi virgula sau pauza (vezi §§ 219 shi 282):

Sufletul vostru[:] un inger, inima voastra[:] o lira.. EMINESCU, O. I 35;

In usha amvonului[:] draci cu gheare de trei ori mai lungi k degetul, oameni cu parul vulvoi. DELAVRANCEA, H. T. 7.

§267. Uneori doua puncte apar shi intre propozitzii principale. De exemplu, intre doua principale dintre care a doua are sens cauzal, pentru a accentua raportul de cauzalitate dintre cele doua propozitzii:

Nu voi, tata, sa usuce

Al meu suflet tanar, vesel[:]

Eu iubesc vanatul, jocul;

Traiul lumii altzii lese-l. EMINESCU, O. I 65;

Venitzi[:] privighetoarea canta shi liliacul e-nflorit! MACEDONSKI, O. I 62.

Doua puncte nu se pun intre toate categoriile de coordonate principale; in exemplul:

Basmul meu e cam copilaros[:] dar pare-mi-se k nu e tocmai fara de folos. ODOBESCU, III 175,

Atentzie! Fara alineat folosirea acestui semn de punctuatzie (in loc de virgula) intre doua propozitzii adversative nu este justificata.