XX. w sau v, u?
XX. w sau v, u?
Recent admisa in alfabetul limbii romane, litera w era folosita shi inainte de 1982 in scrierea romaneasca, dar avea statutul unei litere straine (k ä, ć etc.).
Din denumirea care o are aceasta litera, „dublu v”, rezulta k este un fel de v. Intradevar, notarea consoanei [v] este principala valoare a literei w, dar nu unica, intrucit - spre deosebire de litera v - ea mai poate nota shi semiconsoana [ŭ].
Intrebuintzarea literei w este limitata la neologisme neadaptate, de obicei cu caracter internatzional, la nume proprii straine sau cu rezonantza straina shi la derivate ale acestora. Prezentza literei w este un semnal diagnostic pentru statutul de neologism sau de nume strain al unui cuvint/nume propriu shi previne pe cititori asupra posibilitatzii de lectura a cuvintului respectiv - nu numai in privintza acestei litere - dupa reguli ale altor limbi; de altfel, aparitzia lui w este insotzita adesea de alte grafii specifice acelorashi categorii de cuvinte: literele k, x, y (de exemplu, whisky) shi chiar litere straine k ü (würmian), litere duble (maxwell, watt, week-end, woofer, willemit), combinatzii de litere de tipul ch = [č] (chewing-gum, chow-chow), sh shi sch = [sh] (show, Schwyz) sau tz = [tz] (wurtzit).
1. Categoriile de cuvinte in care se poate folosi litera w sint urmatoarele:
a. Neologisme neadaptate, preponderent de origine engleza shi germana, dar, de obicei, cu circulatzie internatzionala: wagon-lit, walkie-talkie, walkirie, warant, warcops, water-balast, waterpolo, week-end, western, whig, whisky, white-spirit, widia, wigwam, won, woofer, wulfenit; boogie-woogie, bowling, chewing-gum, chow-chow, deadweight, hardware, kiwi, know-how, ludlow, rapakiwi, show, software, stewardesa, swahili, swazi, swing, tweed, twist.
b. Derivate (prin afixare sau prin conversiune) de la nume proprii: wagnerian, walon, watt - shi wattmetru, wattora, wattormetru, wattsecunda, hectowatt, kilowatt, kilowatt-ora, megawatt -, weber - shi webermetru -, werfenian, westfalian, willemit, willy-willy, witherit, wolfram - shi wolframat, wolframic, wolframit -, wronskian, würm - shi würmian -, wurtzit; brownian, browning, lawrentziu, ludwigit, maxwell, newton, newyorkez.
c. Abrevieri shi simboluri: W (watt shi wolfram), Wb (weber), Wh (wattora), WC (closet), hW (hectowatt), kW (kilowatt), kWh (kilowatt-ora), Lw (lawrentziu), MW (megawatt), tdw (tona deadweight).
d. Nume proprii straine:
- toponime: Wales, Wall Street, Waterloo, Weimar, Westminster, Winnipeg, Wroclaw, Georgetown, Malawi, New York, Ottawa, Zimbabwe etc.;
- antroponime: Wagner, Wassermann, Watt, Watteau, Weber, Wordsworth, Wundt, Wurtz, Brown, Browning, Lawrence, Ludwig, Maxwell, Mickiewicz, Newton, Zweig etc.
e. Nume proprii de familie romaneshti, de origine straina, scrise astfel dupa dorintza purtatorului: Warodin, Wizanti, Stoilow.
Uneori acelashi nume este scris atit cu v, cit shi cu w, cu referire la persoane diferite: Vizanti shi Wizanti, Stoilov shi Stoilow.
2. Valorile fonetice ale literei w difera in primul rind dupa originea cuvintului in care se gaseshte; rareori exista shi contexte fonetice specializate.
a. Se scrie w shi se pronuntza consoana [v] in cuvinte de origine germana, franceza, poloneza (in linii mari, de alta origine decit engleza, dar shi in cuvinte de aceasta origine patrunse prin alte limbi).
Cu aceasta valoare w poate aparea:
- la inceput de cuvint + vocala: Wagner shi wagnerian, walkirie, warant, Weber shi weber, widia, Wolfram shi wolfram, Wurtz shi wurtzit;
- la inceput de cuvint + r: wronskian, Wroclaw;
- la inceput de silaba, intre vocale: kilowatt, kiwi, Mickiewicz;
- intre o consoana shi o vocala: Ludwig shi ludwigit, Schwyz;
- la sfirshit de cuvint dupa vocala: ludlow; Stoilow.
b. Se scrie w shi se pronuntza semiconsoana [ŭ] in cuvinte de origine engleza sau transmise prin engleza. Cu aceasta valoare w poate aparea:
- la inceput de cuvint + vocala: walkie-talkie, walkman, warcops, week-end, western, willy-willy, woofer;
- la inceput de cuvint + h (cu sau fara valoare fonetica) + vocala: whig, whisky, white-spirit;
- intre o consoana shi o vocala: hardware, maxwell, software, swing, twist, wigwam;
- la sfirshit de silaba dupa vocala shi + consoana: bowling, brownian, browning;
- la sfirshit de cuvint dupa vocala: chow-chow, know-how.
c. Se scrie ew shi se pronuntza diftongul [ĭu] in cuvinte de origine engleza. Secventza ew cu aceasta valoare se intilneshte dupa consoana: chewing-gum, newton, New York shi newyorkez, stewardesa.
d. Se scrie aw shi se pronuntza vocala [o] in cuvinte de origine engleza. Secventza aw cu aceasta valoare se intilneshte dupa consoana: Lawrence shi lawrentziu.
e. In numele proprii straine w poate avea shi alte valori, de exemplu [f] in nume poloneze: in secventza -wski (Paderewski) sau final (Wroclaw).
Dat fiind k cele mai multe contexte sint comune cel putzin principalelor doua valori ale literei w shi k ea apare de obicei in cuvinte care pun shi alte probleme ale raportului dintre scriere shi pronuntzare, pentru pronuntzarea corecta a cuvintelor scrise cu w trebuie sa se cunoasca etimologia lor sau sa se consulte lucrari normative cu indicatzii de pronuntzare.
Cine shtie k (Antoine) Watteau a fost un pictor francez pronuntza acest nume, corect, cu v (nu cu [ŭ], cum pronuntza unii din hipercorectitudine!). Situatziile sint complicate uneori: warant ishi are originea in limba engleza, unde se pronuntza cu [ŭ], dar in romana a intrat din franceza, cu pronuntzarea [v]; (James) Watt a fost un inventator englez, al carui nume se pronuntza [ŭot], dar substantivul comun watt provenit din numele sau a fost imprumutat in limba noastra din franceza sau/shi din germana, cu pronuntzarea [v]. Probleme speciale pune toponimul Waterloo, localitate istorica din partea de limba flamanda a Belgiei, care in limba de origine se pronuntza cu [ŭ]: [ŭátarlo]. Exista shi situatzii in care, pentru toponime straine shi derivatele lor, se admit variante de pronuntzare a literei w: Kuwait/Kuweit [kuŭeĭt] / [kŭveĭt] shi kuwaitian/ kuweitian (tot cu [ŭ] shi [v]).
3. Uneori litera w este folosita in cuvinte pentru care normele actuale recomanda altfel de scriere.
a. Cel mai adesea adaptarea neologismelor cu w a dus la inlocuirea lui w cu v. Se scriu, astfel, cu v, nu cu w, cuvintele vafa, vagon, valtz, vatir, vatman, vecsel, vermut, viking, vindiac, vipla, vist, clovn, svastica, sveter, shvab, shvartz, shvaitzer. Toponimul austriac Wien are forma adaptata Viena (cu derivatul vienez), iar polonezul Wista forma Vistula.
Exista dublete partziale care se deosebesc (shi) prin scrierea cu v sau w: vagon, dar wagon-lit; cf. shi shvaitzer fatza de Schwyz.
Prin hipercorectitudine se scrie uneori greshit w in loc de v in cuvinte k volei sau volt, care nu au w nici in limbile de origine.
Nu se recomanda scrierea cu w in prenumele romaneshti. Se scrie deci Vali, Valter, Vanda etc.
Variantele grafice cu w ale unor asemenea prenume - k, de altfel, shi ale numelor de familie romaneshti - sint o dovada de snobism.
Nu este corecta folosirea literei w in scrierea cu litere latine a numelor proprii bulgareshti sau ruseshti. Se scrie deci Dimitrov, Dunaevski, Ostrovski, Suvorov, Volga.
b. Nu se scrie w, ci u la sfirshitul cuvintelor bovindou, interviu.
Primul cuvint ilustreaza ambele moduri de inlocuire a lui w in neologismele adaptate: engl. bow-window > bovindou; la al doilea cele doua solutzii rezulta din compararea substantivului cu verbul din aceeashi familie: interviu, dar intervieva.
Numele statului african Rwanda are o varianta cu u in loc de w: Ruanda, admisa shi la derivatul rwandez/ruandez.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind