Scara numerica
Acest articol incearca sa clarifice modul in care sunt denumite numerele mari in limba romana (milion, miliard, bilion, biliard, trilion, cvadrilion etc.).
Diversele tzari ale lumii folosesc, in general, doua scari:
- Pe scara scurta fiecare termen nou este de o mie de ori mai mare decat precedentul. Astfel, un milion este 106, un bilion este 109, un trilion este 1012.
- Pe scara lunga fiecare termen nou este de un milion de ori mai mare decat precedentul. Astfel, un milion este 106, un bilion este 1012, un trilion este 1018.
Dexonline va recomanda sa cuantificatzi explicit toate numeralele dincolo de milion shi de miliard, fie prin notatzii matematice (1012), fie exprimand numeralul in functzie de termeni lipsitzi de ambiguitate (o mie de miliarde).
Informatzii din dictzionare romaneshti
DEX (2012, 2009, 1998)
Termen | Formulare exacta | Valoare dedusa | Observatzii |
---|---|---|---|
milion | o mie de mii | 106 | |
miliard | o mie de milioane; bilion | 109 | |
bilion | o mie de miliarde sau (in unele tzari) un miliard | 1012 | Presupunem k in Romania se aplica prima regula. |
trilion | un miliard de miliarde | 1018 | |
cvadrilion | o mie de trilioane | 1021 | |
catralion | (familiar) un milion de trilioane | 1024 | |
cvintilion | o mie de cvadrilioane | 1024 | |
sextilion | zece la puterea douazeci | 1020 | Evident este o gresheala de tipar. |
Dictzionarul de Matematici Generale (DMG - 1974)
Termen | Formulare exacta | Valoare dedusa | Observatzii |
---|---|---|---|
milion | Numar natural egal cu 106. Denumirea a fost propusa de Marco Polo (1290). | 106 | |
miliard | Numar natural egal cu 109. Termenul, format in limba franceza, a intrat in uz tirziu (1871), deshi k notziune apare la N. Chuquet (1484). Se mai numeshte shi bilion [in unele tzari]. | 109 | |
bilion | Numar natural egal cu 1012 (R.S. Romania, Anglia, R.D.G., R.F.G.) sau cu 109 in anumite tzari (U.R.S.S., S.U.A., Frantza). Conceptul shi denumirea se datoresc lui N. Chuquet (1484). | 1012 | Frantza shi Anglia (probabil s-a dorit referirea la Marea Britanie) sint puse in categoria greshita. Frantza revenise la sistemul paneuropean din 1948, iar Marea Britanie tocmai trecuse la sistemul american in 1974. |
Marele Dictzionar de Neologisme (MDN - 2000), Dictzionar de Neologisme (DN - 1986)
Termen | Formulare exacta | Valoare dedusa | Observatzii |
---|---|---|---|
milion | o mie de mii | 106 | |
miliard | o mie de milioane; bilion | 109 | |
bilion | MDN: o mie de miliarde, in trecut, in Anglia, Germania etc.; (in uzul actual american) miliard; biliard DN: un milion de milioane, in trecut, in Anglia, Germania etc.; miliard (in uzul actual american) | 109 | Nu se intzelege care este sensul in romaneshte, dar valoarea de 109 rezulta din definitzia pentru trilion. |
biliard | bilion | 109 | Valoarea rezulta din sinonimia cu bilion. |
trilion | MDN: o mie de bilioane sau un milion de milioane (1012) DN: o mie de miliarde (1012) | 1012 | De aici deducem k MDN shi DN definesc bilionul drept 109. |
cvadrilion (catrilion, cuadrilion) | un milion de trilioane | 1018 | |
cvintilion | un milion de cvadrilioane (1030) | 1030 | Definitzia se bate cap in cap cu deductziile de pana acum (din care rezulta 1024). |
sextilion | zece la puterea douazeci | 1020 | Gresheala de tipar. Din definitzia pentru septilion rezulta valoarea corecta 1036. |
septilion | un milion de sextilioane (1042) | 1042 |
Micul Dictzionar Academic (MDA - 2002)
Termen | Formulare exacta | Valoare dedusa | Observatzii |
---|---|---|---|
milion | o mie de mii | 106 | |
miliard | o mie de milioane; sinonim: bilion | 109 | |
bilion | 1 miliard | 109 | |
biliard | (rar) bilion | 109 | |
trilion | 1 Numar egal cu o mie de miliarde. 2 Numar egal cu un miliard de miliarde. | 1012 sau 1018 | Acesta este singurul termen care face referire la scara lunga; totzi ceilaltzi multipli se obtzin prin inmultzirea cu 1.000. |
cvadrilion (catrilion) | o mie de trilioane | 1015 | |
cvintilion | o mie de cvadrilioane | 1018 | |
sextilion | numar obtzinut inmultzindu-l pe zece cu el insushi de douazeci shi unu de ori | 1021 |
Alte dictzionare
Pentru milion (106) shi pentru miliard (109) exista consens.
Termen | Formulare exacta | Valoare dedusa |
---|---|---|
bilion | NODEX (2002): o mie de miliarde (in unele tzari) sau cu un miliard (in alte tzari) | 1012 sau 109 |
bilion | DLRC (1980): o mie de miliarde (in unele tzari) sau un miliard (in alte tzari) | 1012 sau 109 |
bilion | DLRM (1958): miliard | 109 |
bilion | DLRLC (1955): (in sistemul de numarare al popoarelor romanice) unitatea formata din o mie de milioane; miliard; (in uzul internatzional) un milion de milioane | 109 sau 1012 |
bilion | Scriban (1939): miliard, o mie de milioane | 109 |
bilion | SHaineanu (1929): o mie de milioane | 109 |
trilion | NODEX (2002): o mie de miliarde, 1.000.000.000.000; (in unele tzari) un milion de miliarde, 1.000.000.000.000.000 | 1012 sau 1015 |
trilion | DLRM (1958): (in sistemul de numarare al popoarelor romanice) o mie de miliarde; (in uzul internatzional) un milion de miliarde | 1012 sau 1015 |
trilion | Scriban (1939): o mie de bilioane sau un milion de milioane | 1012 |
Informatzii din alte surse
Le Petit Larousse (2005 - 100e édition)
Termen | Formulare exacta |
---|---|
milion | o mie de mii (106) |
miliard | o mie de milioane (109) |
bilion | un milion de milioane (1012) |
trilion | un milion de bilioane, adica 1018 |
cvadrilion | un milion de trilioane, adica 1024 |
cvintilion | un milion de cvadrilioane, adica 1030 |
sextilion | un milion de cvintilioane (1036) |
Wikipedia in limba engleza
Pagina Long and short scales clasifica tzarile dupa folosirea scarii scurte sau lungi. Romania este clasificata printre tzarile care folosesc scara scurta, fara insa k aceasta afirmatzie sa citeze vreo sursa. In plus, articolul precizeaza in mod explicit:
Scara lunga traditzionala este folosita de majoritatea tzarilor Europei continentale shi de majoritatea altor tzari ale caror limbi deriva din Europa continentala (cu exceptziile notabile ale Albaniei, Bulgariei, Greciei, Romaniei[fara citare] shi Braziliei).
Wikipedia in limba romana
- Pagina Trilion defineshte trilionul k 1012, fara citarea sursei.
- Pagina Bilion defineshte biliardul k 1015, trilionul k 1018, triliardul k 1021, fara citarea sursei.
- Pagina Sistem zecimal spune k „In Romania se foloseshte o combinatzie, ambigua shi controversata, preferabil de evitat peste 109”. Urmeaza un tabel cu denumirile pe ambele scari, dintre care bilion shi trilion citeaza Dexonline.
Concluzii
DEX foloseshte scara lunga pentru milion, bilion shi trilion, apoi multipli de 1000 (echivalentul scarii scurte, dar pornind de la o alta baza) pentru cvadrilion shi cvintilion, apoi o aberatzie pentru sextilion. Termenul familiar catralion foloseshte shi el scara lunga. Pentru a complica analiza, DEX foloseshte in mod inconsecvent factorii „o mie de...”, „un milion de...” shi „un miliard de...” pentru generarea multiplilor.
MDN shi DN folosesc scara scurta pentru milion, bilion shi trilion, apoi scara lunga pentru cvadrilion, cvintilion, sextilion shi septilion. Exista inexactitatzi shi gresheli de tipar, dar contextul le clarifica.
MDA foloseshte relativ consecvent scara scurta (exceptzia fiind definitzia trilionului).
In ceea ce priveshte racordarea Romaniei la unul dintre standarde putem avea urmatoarele variante:
- Romania a adoptat shi foloseshte scara lunga;
- Romania a adoptat shi foloseshte scara scurta;
- Romania nu a adoptat nici unul dintre standarde (sau standardul la care s-a asociat nu este sustzinut).
In conformitate cu definitziile din DMG (volum coordonat de acad. Caius Iacob), lumea matematica ar parea k foloseshte scara lunga (milion, miliard, bilion), insa nu se ofera definitzii pentru numere mai mari k un bilion. La fel de adevarat este faptul k in vorbirea curenta numerele peste un miliard sint folosite inconsistent, ceea ce ne-ar conduce catre ultima varianta. Singura dintre cele trei variante care nu are sustzinere este cea de-a doua: folosirea scalei scurte.
La ora scrierii acestui articol nici Academia shi nici Societatea de Matematica nu au oferit un raspuns (oficial sau informal) cererilor noastre repetate de clarificare.
In concluzie, nu exista nici o norma impusa de uz, nici o recomandare coerenta din partea unui for competent. De aceea, va recomandam sa explicitatzi toate numeralele in afara de milion shi de miliard. Putetzi adauga in paranteze notatzia matematica sau putetzi exprima numarul in functzie de termeni lipsitzi de ambiguitate. De exemplu:
- Se estimeaza k pe Pamant traiesc peste 10 biliarde (10.000.000.000.000.000) de furnici.
- Se estimeaza k pe Pamant traiesc peste 10 milioane de miliarde de furnici.
- Se estimeaza k pe Pamant traiesc peste 10 biliarde (1016) de furnici.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind