CE E NOU^[1] IN DOOM²

Articolul este preluat de pe site-ul Academiei Romane (de aici).

Academia Romana, Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”

Dictzionarul ortografic, ortoepic shi morfologic al limbii romane.

Editzia a II-a revazuta shi adaugita, Univers Enciclopedic, Bucureshti, 2005, coordonator: Ioana Vintila-Radulescu

In cele ce urmeaza se prezinta, insotzite de cateva exemple, principalele modificari introduse in DOOM² fatza de prima editzie a dictzionarului^[2] (DOOM¹), modificari care afecteaza normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte.

Conform Legii privind organizarea shi functzionarea Academiei Romane nr. 752/2001, in Romania, forul care „se ingrijeshte de cultivarea limbii romane shi stabileshte regulile ortografice obligatorii” este Academia Romana.

Actualele norme au intrat in uz din momentul publicarii DOOM²; pentru invatzamant, ministerul de resort este cel care decide data aplicarii lor.

Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt in continuare valabile asha cum fusesera stabilite prin DOOM¹) shi fiecare cuvant - mai vechi sau mai nou - in parte este necesara consultarea introducerii la DOOM², respectiv a dictzionarului propriu-zis.

Informatziile sunt prezentate in ordinea in care su fost tratate in introducerea la DOOM² shi nu in ordinea importantzei.

MODIFICARI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE

O VALOARE SUPLIMENTARA A LITEREI W

SCRIEREA SHI CITIREA UNOR ABREVIERI

Actualmente se prefera scrierea fara puncte despartzitoare a unor abrevieri de tipul SUA, UNESCO etc.

Unele litere din anumite abrevieri se citesc dupa modelul limbii din care au fost imprumutate abrevierile, de ex. CV, citita [sivi], deoarece este imprumutata din engleza, shi nu din latina (unde nici nu se folosea aceasta abreviere), chiar daca sintagma care o abreviaza, curriculum vitae, este un latinism.

Nu sunt urmate de punct:

• simbolurile majoritatzii unitatzilor de masura: gal pentru galon;
• simbolurile unor termeni din domeniul tehnic shi shtiintzific: Rh „factorul Rhesus”.

Pentru numele shi simbolurile unitatzilor de masura se aplica prevederile sistemelor internatzionale obligatorii/normele interne in domeniu.

ACCENTUL^[9]

La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate in Dictzionar in ordinea preferintzei), cu unele deosebiri fatza de DOOM¹, atat la unele cuvinte vechi in limba, cat shi la unele neologisme, de ex. acatist/acatist, antic/antic, gingash/gingash, hatman/hatman, jilav/jilav, penurie/penurie, trafic/trafic.

Se recomanda o singura accentuare la avarie, crater, despot, la formele verbului a fi suntem, suntetzi.

SCRIEREA SHI PRONUNTZAREA NUMELOR PROPRII STRAINE

Numele statelor trebuie utilizate in forma oficiala recomandata de acestea Belarus (la cuvintele din aceeashi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus, belarusa/bielorusa), Cambodgia, Côte d’Ivoire, Myanmar.

Formele traditzionale curente, intrate prin intermediul altor limbi shi adaptate limbii romane, ale unor nume de locuri straine cunoscute de mai multa vreme la noi, pot fi folosite shi in indicatzii bibliografice: Florentza etc.

Normele actuale recomanda formele Bahus, Damocles – cf. shi expresia consacrata sabia lui Damocles – , Menalaos, Oedip [ödip] (cf. shi redarea titlului tragediei antice Oedip rege shi a titlului operei lui George Enescu), Procust, nu Bacus, Damocle, Menelau, Edip, Procust.

Numele anumitor personalitatzi, provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic, pot fi ortografiate atat conform traditziei romaneshti, cat shi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski.

SCRIEREA CU LITERA MICA SAU MARE LA INITZIALA

Scrierea cu litera mica la initziala

Se scriu cu litera mica (shi nu mare) la initziala shi:

• numele fiintzelor mitice multiple: ciclop, gigant, muza, parca, sirena, titan;
• elementele initziale din numarul de ordine al unor manifestari periodice a caror denumire este folosita in interiorul unei propozitzii: Participantzii la (cel de-)al X-lea Congres

  Cand denumirea este folosita singura, k titlu etc., incepe cu litera mare: Al X-lea Congres ...

Se pot scrie, ocazional, cu litera mica, unele cuvinte care, in mod obishnuit, se scriu cu litera mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceaushescu, pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicatziile editurii in cauza).

Scrierea cu litera mare la initziala

Se scriu cu litera mare la initziala shi:

• toate componentele (cu exceptzia, de regula, a cuvintelor ajutatoare):
  • numelor proprii (inclusiv ale unor unitatzi lexicale complexe folosite k nume proprii) care desemneaza marile epoci istorice (chiar daca nu reprezinta evenimente) (Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv razboaiele de anvergura (Primul Razboi Mondial, al Doilea Razboi Mondial) sau care au un nume propriu (Razboiul celor Doua Roze, Razboiul de Independentza, Razboiul de Secesiune, Razboiul de Treizeci de Ani, Razboiul de 100 de Ani);
  • numelor proprii de institutzii, inclusiv cand sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe; Lucreaza in Institut de cinci ani; student la Litere; admiterea la Politehnica;
  • locutziunilor pronominale de politetze: Altetza Sa Regala, Domnia Sa, Excelentza Voastra, Inaltzimea Voastra, Majestatzile Lor Imperiale, Sfintzia Sa;
• numai primul element din numele proprii compuse care reprezinta denumirile organismelor de conducere shi ale compartimentelor din institutzii: Adunarea generala a Academiei Romane, Catedra de limba romana, Comisia de cultivare a limbii a Academiei Romane, Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice, Directzia, Secretariatul, Sectzia de filologie shi literatura a Academiei Romane, Serviciul de contabilitate.

Se pot scrie cu litera mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu litera mica), in semn de cinstire (Soldatul Necunoscut; Slava TZarilor Romane).

Componentele sintagmei tzarile romane, care nu a fost niciodata numele propriu al unei entitatzi statale unice, se scriu in mod obishnuit cu litera mica la initziala.

SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE

I. Se revine la scrierea intrun cuvant a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul, niciuna „nimeni” shi ale adjectivului pronominal corespunzator niciun, nicio, care se incadreaza intrun intreg sistem la care se aplica de mult aceleashi reguli.

1. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” shi inainte de 1953, data dupa care nici un(ul) a devenit singura exceptzie in mai multe privintze:

a. era unicul pronume (in afara de ceea ce shi spre deosebire, de exemplu, de pronumele cu o componentza relativ asemanatoare vreun(ul), scris intrun cuvant) redat grafic k shi cum ar fi vorba de doua cuvinte diferite shi independente shi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat - intre componentele caruia nu poate fi intercalat alt cuvant;

b. era singura combinatzie din seria celor formate din nici + cand, cat, cum, de cat, de cum, o data sau odata, odinioara, unde la care nu se facea distinctzie shi in scris intre imbinarile libere shi disociabile, in care componentele ishi pastreaza individualitatea, shi cuvintele compuse sudate. Astfel, shi pana acum trebuia sa se distinga, de exemplu, shi in scris, intre niciodata „in niciun moment” shi nici odata „nici candva” (situatzia complicata in acest caz shi de o a treia situatzie: nici o data „nici o singura data”, „nicio data calendaristica” sau „nicio informatzie”) sau intre grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine sh.a. shi, respectiv, fie care, oare care, ori cine.

2. Tot atat de normal k in aceste ultime exemple este sa distingem, de pilda, intre:

• niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef sa faca ce i se cere) shi nici un adverb + articol (Nu e naiv shi nici un om neshtiutor) sau nici un conjunctzie + numeral (Ma confundatzi, eu nu am nici un frate, nici mai multzi);
• niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) shi nici unul conjunctzie + pronume nehotarat (Nu-mi place nici unul, nici celalalt
• combinatzii in care nici este accentuat in fraza shi in care se poate intercala, de exemplu, adverbul macar (N-are nici macar un prieten).

Aceste combinatzii se folosesc mult mai rar decat pronumele shi mai ales in astfel de structuri binare, destul de clare din punctul de vedere al intzelesului shi al logicii, nu numai al analizei gramaticale.

3. Grafia niciun etc. corespunde shi pronuntzarii in doua silabe [ničun].

4. Ea nu numai k nu ingreuneaza, ci, dimpotriva, ushureaza recunoashterea k atare a pronumelui/adjectivului pronominal in cauza.

5. Acesta grafie a fost adoptata shi de noua Gramatica a Academiei.

6. Ea respecta shi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice in care exista pronume cu o structura asemanatoare.

Se scriu „legat” shi:

• adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legatura o + adjectiv, care exprima o unitate, avand flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”, sarbocroat;

Dar ceho-slovac „dintre Cehia shi Slovacia”, sarbo-croat „dintre sarbi shi croatzi”.

• adverbul odata „candva (in trecut sau in viitor), imediat, in sfarshit”: A fost odata k niciodata, O sa-tzi spun eu odata ce s-a intamplat, Termina odata, Odata terminat lucrul, am plecat.

Dar se scriu in doua cuvinte o data numeral adverbial (Asha ceva tzi se intampla numai o data in viatza, Te mai rog o data, O data la doua luni) shi o data subst. „zi, data calendaristica” sau „informatzie”.

II. Se scriu cu cratima:

• adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit din participiu), cand compusul prezinta o diferentza de sens fatza de cuvintele de baza: bine-crescut „cuviincios”, bine-cunoscut „celebru”, bine-venit „oportun, agreat”;

Ele se deosebesc de imbinarile cu o structura shi o componentza asemanatoare, care se scriu intrun cuvant cand sunt compuse sudate (binecuvantat) shi separat cand sunt grupuri de cuvinte care ishi pastreaza fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”).

• substantivele compuse cu unitate semantica shi gramaticala mai mica decat a celor scrise intrun cuvant, k:
  • buna-credintza „onestitate”; buna-creshtere, buna-cuviintza „politetze”; buna-dimineatza (planta), bun-ramas „adio”;

    Compusele sudate cu structura asemanatoare se scriu intrun cuvant (bunastare „prosperitate”), iar secventzele in care componentele ishi pastreaza autonomia - in cuvinte separate (buna creshtere „dezvoltare buna”, bunul gust al libertatzii).

  • prim-balerin, prim-balerina, prim-procuror, pri-solist, prim-solista;
  • bas-bariton, contabil-shef^[10], cuvant-titlu „intrare de dictzionar”, mashina-capcana (in care al doilea substantiv este apozitzie);

    Se scrie intrun cuvant blocstart - k shi blochaus, blocnotes.

  • termeni care denumesc substantze chimice distincte, specii distincte de plante sau de animale (cu nume shtiintzifice diferite) sh.a., la care se generalizeaza scrierea cu cratima - indiferent de structura: fluture-de-matase, gandac-de-Colorado (specii de insecte), vitza-de-vie (planta).
  • tipuri izolate: cuvant-inainte „prefatza”, mai-mult-k-perfect (timp verbal).

SCRIEREA LOCUTZIUNILOR^[11]

Se scriu in cuvinte separate, de ex.: bagare de seama „atentzie”, chit k, cu buna shtiintza, de bunavoie „benevol”, de jur imprejurul, de prim rang „de calitatea intai”; Doamne fereshte, Domnia Lui, Excelentza Sa, Inalt Preasfintzia Voastra, in ciuda, in jur „in preajma”, in jur de „aproximativ”, in jurul, in locul, Maria Ta, pana ce, pana sa sh.a.

In locutziunile odata ce „dupa ce, din moment ce” shi odata cu „in acelashi timp cu”, adverbul odata se scrie intrun cuvant.

Din punctul de vedere al scrierii k locutziuni nu sunt semnificative situatziile in care unele elemente din componentza lor sunt scrise cu cratima din motive fonetice - totdeauna (de-a berbeleacul, dintrodata) sau accidental, pentru a reda rostirea lor in tempo rapid (asha shi asha/asha shiasha) - sau pentru k sunt cuvinte compuse (de (pe) cand Adam-Babadam).

SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE^[12]

Fiind grupuri de cuvinte, shi nu un singur cuvant compus, se scriu „dezlegat” shi:

• de mancat (N-am nimic de mancat; De mancat, ash manca), dupa pranz sh.a.;

  Dar se scriu intrun cuvant sau cu cratima compusele cu o structura asemanatoare: demancare, demancat (pop.) „mancare”, dupa-amiaza, dupa-masa „a doua parte a zilei”.

• apa minerala, buna dimineatza (formula de salut), buna stare „stare buna” etc.

  Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse' cu structura shi componentza asemanatoare, in care elementele componente nu-shi pastreaza sensul de baza shi nu corespund realitatzii denumite shi care se scriu fie cu cratima (buna-dimineatza „planta”), fie intrun cuvant:' bunastare „prosperitate”.

DESPARTZIREA LA CAPAT DE RAND^[13]

Despartzirea numelor de institutzii cuprinzand abrevieri pentru nume generice sau nume proprii

Se tolereaza plasarea pe randuri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonoma, SA = societate anonima sh.a.), shi a numelor proprii din denumirile unor institutzii, indiferent de ordine:' Roman |S.A.,' SC Severnav | SA.,' dar shi 'F.C. | Argesh, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (k shi in scrierea completa: Fotbal| Club| Argesh etc.).

Numele proprii de persoana

Pentru pastrarea unitatzii lor, nu se despart la sfarshit de rand, ci se trec integral pe randul urmator numele proprii de persoane: Abd el-Kader, Popescu (nu: Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der, Po-pescu/Popes-cu).

Despartzirea cuvintelor la capat de rand

Regula generala shi obligatorie a despartzirii cuvintelor la capat de rand, valabila pentru ambele modalitatzi de despartzire (dupa pronuntzare shi dupa structura), este interdictzia de a lasa mai ales la sfarshit de rand, dar shi la inceput de rand o secventza care nu este silaba[14].
Fac exceptzie grupurile ortografice scrise cu cratima (dintr-|un, intr-|insa), la care se recomanda insa, pe cat posibil, evitarea despartzirii. 

Normele actuale[15] prevad, de regula, atat despartzirea la capat de rand dupa pronuntzare - care este indicata acum pe primul loc -, cat shi despartzirea dupa structura - care este indicata acum pe locul al doilea, precum shi cu unele restrictzii fatza de recomandarile din DOOM1.
Astfel, normele actuale nu mai admit despartzirile dupa structura care ar conduce la secventze care nu sunt silabe, k in artr|algie, intr|ajutorare, nevr|algic. 

Despartzirea cuvintelor in scris la capat de rand nu se identifica cu despartzirea in silabe in sens fonetic.

Conform DOOM¹, „regulile bazate pe pronuntzare” erau „tolerate”, deci perfect posibile, shi in cuvintele „formate”, la care „despartzirea […] care tzine seama de elementele constitutive atunci cand cuvantul este analizabil sau macar semianalizabil” era nu singura admisa, ci doar cea „preferata”. (caracterul analizabil este insa un lucru destul de relativ, un cuvant k obiect, de exemplu, nefiind, practic, nici macar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor).

In DOOM¹ se preciza k unele cuvinte „formate” cunosc shi (nu doar exclusiv) o despartzire conforma cu structura lor morfologica.

In dictzionarul propriu-zis din DOOM¹ insa, deshi corect ar fi fost sa se indice, k varianta, shi despartzirea dupa pronuntzare conforma cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc.) shi nu nu numai cea care se incadreaza in categoria exceptziilor, DOOM¹ mentziona numai despartzirea morfologica: „transalpin (sil. mf. trans-)”. De aici impresia greshita k, in asemenea cuvinte, silabatzia morfologica ar fi fost singura admisa.

Probabil k shi din acest motiv, k shi pentru a pune in evidentza familiile de cuvinte shi mijoacele de formare a acestora, shcoala recomanda aproape exclusiv, la cuvintele „formate”, despartzirea bazata pe analiza morfologica. Notarea diferita, la unele examene shi concursuri, a celor doua despartziri (chiar dubla pentru cea morfologica, cum s-a procedat uneori) nu este deci corecta. Daca se urmareshte sa se vada daca elevii sau candidatzii cunosc silabatzia fonetica ori structura morfologica a cuvintelor, intrebarile ar trebui formulate explicit k atare.

In DOOM² s-a inversat numai ordinea de preferintza a celor doua modalitatzi de despartzire la capat de rand - dupa pronuntzare (care prezinta shi avantajul k pentru ea se pot stabili reguli formalizabile shi mai generale decat pentru despartzirea dupa structura) shi dupa structura. Spre deosebire de DOOM¹, noul DOOM indica riguros, la toate cuvintele in aceasta situatzie, ambele posibilitatzi, fara a o trece sub tacere pe aceea care este mai putzin convenabila sub un aspect sau altul.

K urmare, in dictzionarul propriu-zis s-a inversat ordinea in care sunt indicate cele doua modalitatzi de despartzire la capat de rand pentru cuvintele analizabile shi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe shi cu unele sufixe): prima este indicata despartzirea bazata pe pronuntzare, iar pe locul al doilea despartzirea anumitor secventze dupa elementele lor constitutive.

Se pot deci despartzi shi dupa structura cuvintele (semi)analizabile, formate in limba romana sau imprumutate (in exemple se indica numai limita in discutzie, nu shi limitele posibile intre celelalte silabe):

• compuse^[16]: arterios-cleroza/arterio-scleroza, al-tundeva/alt-undeva, des-pre/de-spre, drep-tunghi/drept-unghi, por-tavion/port-avion, Pronos-port/Prono-sport, Romar-ta/Rom-arta;
• formatziile cu -onim: o-monim/om-onim, paro-nim/par-onim, sino-nim/sin-onim;

Compusele care pastreaza grafii straine sunt supuse numai despartzirii dupa structura din limba de origine: back-hand.

• derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic, de-zechilibru/dez-echilibru, ine-gal/in-egal, nes-prijinit/ne-sprijinit, nes-tabil/ne-stabil, nes-tramutat/ne-stramutat, pros-cenium/pro-scenium, su-blinia/sub-linia;
• derivate cu sufixe: savan-tlac/savant-lac.

Cel care scrie are deci libertatea, atunci cand nu recunoashte sau nu este sigur de structura morfologica a unui cuvant mai greu analizabil, sa il desparta pe baza pronuntzarii (o-monim, nu numai om-onim), ori, daca o asemenea diviziune i se pare shocanta la cuvintele mai ushor analizabile, sa desparta cuvantul in cauza pe baza structurii lui morfologice (post-universitar, nu neaparat pos-tuniversitar).

Normele actuale nu mai admit insa nici despartzirile dupa structura care ar contraveni pronuntzarii, k in apendic|ectomie [apendičectomie], laring|ectomie [larinğectomie].

Pentru cuvintele a caror structura nu mai este clara, deoarece elementele componente sunt neintzelese sau neproductive in limba romana, normele actuale recomanda exclusiv despartzirea dupa pronuntzare (a-borigen, a-broga, a-brupt, a-diacent, ab-stract, a-dopta, ban-cruta, o-biect, pros-pect, su-biect). 

Nu pun probleme acele compuse (k bine-facere, clar-vazator, pur-sange) sau derivate (precum contra-facut, des-calificat, a re-incepe) la care cele doua tipuri de despartzire coincid.

Se indica o singura despartzire, shi anume dupa structura, shi la cuvintele compuse (k alt-fel, ast-fel, feld-mareshal, port-moneu) shi derivate cu prefixe (k post-fatza, trans-bordare) sau cu sufixe (k pust-nic, stalp-nic) cuprinzand anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despartziri.

La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratima sau cu linie de pauza se admite - atunci cand spatziul nu permite evitarea ei - shi despartzirea la locul cratimei/liniei de pauza. Este vorba de:

• cuvinte compuse sau derivate shi locutziuni: aducere-|aminte;
• imprumuturi neadaptate la care articolul shi desinentzele se leaga prin cratima: flash-|ul;
• grupuri ortografice scrise cu cratima: ducandu-|se, chiar cand rezulta secventze care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri in care se recomanda insa evitarea despartzirii);
• cuvinte compuse complexe: americano-|sud-coreean sau americano-sud-|coreean.

Cateva norme morfologice

Adjective

La unele adjective neologice, norma actuala, reflectand uzul persoanelor cultivate, admite la feminin forme cu shi fara alternantza o (accentuat) - oa, in ordinea de preferintza analoaga/analoga, omoloaga/omologa (in timp ce la altele nu admite forme cu oa: barok, echivok); adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboanda, nu vagabonda.

Unele adjective vechi shi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen; in cazul celor referitoare la substantive neutre, aceasta nu inseamna k shi adjectivele in cauza ar fi „neutre”, cum se indica in DOOM¹, chiar daca au la singular forma de masculin, iar la plural (daca au plural), forma de feminin: (metal) alcalino-pamantos, (barometru) aneroid, (foc) bengal, (substantiv) epicen^[17].

Locutziuni adverbiale

Deoarece locutziunile adverbiale nu cunosc categoria numarului, locutziunea adverbiala alta data nu are plural, alte datzi fiind o locutziune distincta.

Articolul^[18]

Articolul hotarat enclitic (singular shi plural) se leaga cu cratima numai in imprumuturile neadaptate:

- a caror finala prezinta deosebiri intre scriere shi pronuntzare: bleu-ul [blöul];

- care au finale grafice neobishnuite la cuvintele vechi din limba romana: dandy-ul (nu dandiul), dandy-i^[19]; gay-ul, gay-i; hippy-ul, hippy-i; party-ul; playboy-ul, playboy-i; story-ul, story-uri.

Se recomanda atasharea fara cratima a articolului la imprumuturile - chiar nedaptate sub alte aspecte - care se termina in litere din alfabetul limbii romane pronuntzate k in limba romana: gadgetul [gheğetul], itemul [itemul], weekendul [uĭkendul], inclusiv in cazul unor anglicisme ceva mai vechi, scrise shi conform DOOM1 fara cratima: westernuri sh.a.

La unele substantive provenite din abrevieri exista in prezent tendintza de a le folosi nearticulat: O.N.U./ONU a decis ... (nu: O.N.U.-ul ...).

Numeralul

Normele actuale accepta la femininul nearticulat al numeralului ordinal intai postpus substantivului shi forma intaia: clasa intai/intaia. 

In constructzia cu prepozitzia de (care shia pierdut sensul partitiv „dintre”, dobandind sensul „de felul”) + pronume posesiv, norma actuala admite, pe langa plural, shi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietena de-ale mele/de-a mea.

Substantivul

Substantivele la care exista ezitare in ce priveshte apartenentza la genul feminin sau neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implicatzii asupra formei lor de plural) se afla in una din urmatoarele situatzii:

1. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele invechite, regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a¹ (litera) s. m./s. n., pl. a/a-uri; a² (sunet) s. m., pl. a; basc³ „adaos la bluza sau jacheta”, basca² „lana tunsa de pe o oaie, bluza, vesta”, basca³ „limba”; colind¹ „colindat”, colind²/colinda (cantec); zaloaga „semn de carte, capitol”, zalog¹ „arbust”, zalog² „garantzie”;

2. ambele admise k variante literare libere: basc²/basca¹ (bereta), colind²/colinda (cantec);

3. de un singur gen, norma actuala optand pentru astru masculin, foarfeca feminin. Cf. shi cleshte masculin, cu pluralul cleshti. La substantivele mass-media shi media „presa scrisa shi audiovizuala” s-a admis folosirea k feminin singular: (mass-)media actuala, cu genitiv-dativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei.

1. Aceste substantive sunt imprumutate de romana din engleza (unde media provine, la randul ei, din latina);

2. Folosirea lor k feminine singular este in acord cu forma lor.

3. Ea este in conformitate cu trecerea, in limba romana, la feminin singular a unor plurale neutre latineshti la origine, cf. lat. supercilia > rom. spranceana.

Norma actuala admite noile singulare care unele substantive feminine cu radacina terminata in -l shi pluralul in -e shi le-au creat dupa modelul sofa, sofale, cafea, cafele: bretea pentru sensurile „bentitza de sustzinere la imbracaminte; ramificatzie rutiera”, sanda (nu bretela, sandala).

Tendintza distingerii intre forma de singular shi cea de plural se concretizeaza in acceptarea de catre norma academica a singularului carnat (shi nu carnatz), refacut din forma moshtenita tocmai pentru marcarea mai clara a opozitziei de numar shi prin alternantza t/tz.

Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitiv-dativul singular diferit: maica¹ „calugaritza”, g.-d. art. maicii; maica² „mama”, g.-d. art. maicei/maicii/maichii.

Unele substantive feminine terminate in -a sau -ia in limba de origine shiau creat (shi) o noua forma nearticulata: carioca, leva/leva, nutrie.

La unele nume proprii, normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei.

Poate exista ezitare in ce priveshte forma de plural (in cadrul aceluiashi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (shi genitiv-dativul singular nearticulat) in -e sau -i shi neutre cu pluralul in -uri sau -e; la aceste substantive, optziunea normei actuale este una din urmatoarele:

• ambele forme sunt admise k variante literare libere, cu preferintza pentru una dintre ele (indicata prima in Dictzionar): capshuni/capshune, cicatrice/cicatrici, cireshe/cireshi, coarde/corzi, coperte/copertzi, galushte/galushti (k shi rape/rapi), respectiv niveluri/nivele „inaltzime, stadiu, treapta” (k shi chipie/chipiuri, tuneluri/tunele);

Acceptarea shi a pluralului in -i, alaturi de cel in -e, la doua substantive de genul feminin nume de fructe: capshuni shi cireshi, s-a bazat pe faptul k:

1. se inregistreaza progresul, in uzul literar, al pluralelor in cauza;

2. nu exista decat plurale in -i, atat pentru numele de pomi sau de tufe, cat shi pentru numele fructelor acestora, in cazul mai multor astfel de substantive: fragi, gutui, lamai, nuci, piersici, rodii;

3. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat, in istoria limbii romane, de la desinentza -e la -i, plurale k boale, roate, strade, shcoale sh.a. supravietzuind, eventual, numai in expresii (a baga in boale, a merge k pe roate), dar fiind inlocuite in uzul general prin boli, rotzi, strazi, shcoli;

4. inca din Indreptar^[20], capshuna avea pluralul capshuni.

• se admite o singura forma la unele substantive feminine (monede, dar gagici, poieni, remarci, tzaranci, tziganci) shi neutre precum seminare (seminarii nemaiavand sprijin intrun singular in -iu).

La imprumuturile recente, in curs de adaptare, norma actuala a adoptat solutzii diferite, shi anume:

• folosirea unor substantive cu aceeashi forma la singular shi la plural: dandy, gay, hippy, peso, playboy;
• incadrarea in modelul substantivelor romaneshti, prin formarea pluralului:
• la cele masculine - cu desinentza -i, cu altenantzele fonetice corespunzatoare: adidashi, bodyguarzi/bodigarzi, brokeri, dealeri, racketzi (k in DOOM¹ boshi);
• la cele neutre, in general cu desinentza -uri, legata direct (fara cratima) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termina in litere din alfabetul limbii romane pronuntzate k in limba romana: gadgeturi [gheğeturi],itemuri [itemuri], trenduri [trenduri], weekenduri [uĭkenduri]);
• prin cratima la cuvintele a caror finala prezinta deosebiri intre scriere shi pronuntzare (bleu-uri [blöuri], show-uri [shouri]) sau care au finale grafice neobishnuite la cuvintele vechi din limba romana: party-uri,story-uri.

Verbul

Formele fara -ra- la indicativ mai-mult-k-perfect plural sunt invechite.

Tratarea in DOOM² a verbelor de conjugarea I cu sau fara -ez shi de conjugarea a IV-a cu sau fara -esc continua in mare parte DOOM¹.

In principiu nu am intervenit in aceasta chestiune foarte delicata decat atunci cand am dispus de informatzii privind uzul formelor. In cazurile in care acestea indicau un echilibru relativ intre forme, au fost recomandate ambele variante, iar cand discrepantza era flagranta, am optat pentru varianta dominanta.

Situatzia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normarii din DOOM¹ este urmatoarea:

• a se prosterna (fost fara shi cu -ez, in aceasta ordine; BC^[21] prosterna / prosterneaza 27 / 114) a devenit numai cu, k shi a decerna;
• au devenit numai fara -ez a ignora (BC ignoreaza / ignora 2 / 147), a indruma (foste cu shi fara -ez, in acesta ordine; BC indrumeaza / indruma 6 / 141), a infoia (fost fara shi cu -ez, in aceasta ordine; BC infoaie / infoiaza 139 / 11);
• au devenit fara shi cu -ez, in aceasta ordine, a injgheba (BC injghebeaza / injgheaba 62 / 82) sh.a.

Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normarii din DOOM¹ se afla in una din urmatoarele situatzii:

• au devenit numai fara -esc a bombani (fost numai cu -esc; BC bombane /bombaneshte 119 / 17), a dainui (fost cu shi fara -esc, in aceasta ordine; BC dainuieshte /dainuie 14 / 119), a tzarai (BC tzaraie / tzaraieshte 147 / 3); la fel a absolvi, inclusiv pentru sensul „a termina un an/o forma de invatzamant”;
• au devenit cu shi fara -esc, in aceasta ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieshte 57 / 65), a birui (fost numai fara -esc; BC biruie / biruieshte 50 / 78) sh.a.;

In cazul fluctuatziei dintre formele sufixate shi cele nesufixate nu se poate impune, din pacate, cu fortza, o coerentza, neconfirmata de uz, numai de dragul coerentzei. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee), lucrurile nu pot fi inca transhate definitiv shi intrun mod care sa satisfaca sentimentul tuturor vorbitorilor.

Nu exista mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logica, fiind necesara consultarea DOOM². Nu inseamna k shi alte variante decat cele inregistrate in DOOM² nu ar fi posibile shi, cum shi intre diversele dictzionare exista deosebiri, folosirea, in cazurile de dubiu, a altei variante decat cea indicata in DOOM² nu ar trebui penalizata, facand parte mai curand dintre variatziile de uz decat dintre abaterile de la o norma categorica.

ALTE INTERVENTZII IN DICTZIONARUL PROPRIU-ZIS

Indicatzii de uz

Inventarul DOOM² contzine peste 62.000 de cuvinte. S-au pastrat cea mai mare parte a intrarilor din DOOM¹, adaugandu-se indicatzii de uz la cuvintele care nu apartzin limbii literare actuale: a aburca (pop.), babaros (arg.), babosha (reg.), colonela (inv., rar), gagica (fam.), iactantza (livr.), odicolon (inv., pop.) etc.

Modificari

Prin interventzii mai mult sau mai putzin punctuale operate in corpul dictzionarului s-au modificat o serie de recomandari ale DOOM¹:

• scrierea shi/sau pronuntzarea unor imprumuturi: dumping, antidumping [(anti)damping], nu [(anti)dumping]; knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] shi knockout [knokǔt/nokǔt], nu cnocdaun, cnocaut; categoria formatziilor cu -men imprumutate din engleza sau din franceza (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen, pl. congresmeni; recordmen, pl. recordmeni; tenismen, pl. tenismeni (cf. shi femininele recordmena, tenismena, formate in romaneshte) etc.;
• unele forme flexionare:
  • a continua are, conform normei actuale, la indicativ shi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (sa) continui (nu (sa) continuu), k shi la persoana a II-a singular, dupa modelul unor verbe in -ia (k a apropia);
  • a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma (ei) miros (nu (ei) miroase);
• s-au admis, atat la cuvinte vechi, cat shi la cuvinte mai noi, unele forme k variante literare libere: astareala / astereala, becisnic / bicisnic, cearshaf / cearceaf, chimiluminiscentza / chimioluminescentza, corijent / corigent, delco / delcou, diseara / deseara, fierastrau / ferastrau, filosof /filozof, luminiscent / luminescent, muschetar / mushchetar, pieptan / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumora;
• s-au eliminat unele forme sau variante, recomandand (numai) acciza, astm, azi-noapte, carafa, chermeza, chimioterapie, container, crenvurst, a daula, de-a-ndaratelea, a dispera, fiica, a fonda, israelian, lebarvurst, luminator, machieur, machieuza, maseur, maseuza - k shi cozeur, dizeur, dizeuza -, marfar, magazioner, mesada, pricomigdala, zilier, nu (shi) acciz, astma, as-noapte, garafa, chermesa, chemoterapie, conteiner, de-a-ndaratele, a dehula, a despera, crenvursht, fiik [fĭik], a funda, izraelian, lebervursht, luminator, machior, machieza, masor, marfar, magaziner, misada, picromigdala, ziler etc.;
• s-a admis existentza la unele nume compuse de plante shi de animale, de dansuri populare, de jocuri sh.a. a formei nearticulate shi a flexiunii: abrudeanca (dans), neart. abrudeanca, g.-d. art. abrudencii;
• s-au considerat (formal articulate shi) de genul masculin (nu neutru, cum este cuvantul de baza), numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (planta) s. m. art., degetzel-roshu;
• „epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri, nu numai masculine: balbaila s. m. shi f.;
• s-a admis, printre altele, existentza unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog), de specii animale shi vegetale (acantocefal) sh.a.;
• s-a considerat k substantivele provenite din verbe la supin nu au in general plural shi s-au tratat separat locutziunile formate de la ele: ales s. n.; alese (pe ~) loc. adv.;
• s-au respectat, pentru numele shi simbolurile unitatzilor de masura, prevederile sistemelor internatzionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionishti: watt-ora cu pl. watzi-ora, nu wattora, pl. wattore;
• s-a schimbat incadrarea lexico-gramaticala a unor cuvinte:
  • sunt considerate locutziuni pronominale de politetze^[22] (shi nu secventze formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal in genitiv) tipurile Domnia Ta, Excelentza Voastra, Inaltzimea Voastra etc., deshi formatziile sunt analizabile, deoarece acordul predicatului cu aceste secventza folosite k subiect nu se face cu persoana a III-a, k in cazul substantivelor, ci cu persoana la care se refera, de ex. cu persoana a II-a: Excelentza Voastra vetzi fi primit de preshedintele tzarii.
  • bun-platnic, rau-platnic, k shi vitza-de-vie sh.a. (considerate, probabil, de autorii DOOM¹ imbinari libere shi de aceea neinclus in dictzionar), sunt socotite compuse;
  • uite este considerat interjectzie, shi nu forma verbala^[23] sh.a.

Adaugiri

S-au adaugat cca 2.500 de cuvinte:

• imprumuturi din latina shi din diverse limbi moderne, (re)intrate in uz, majoritatea din engleza, dar shi din franceza, spaniola etc., marcate k angl(icisme), fr(antzuzisme), hisp(anisme) etc.: acquis, advertising, airbag, broker, cool, curriculum, dealer, gay, hacker, item, jacuzzi, macho, trend etc.;

Includerea in DOOM² a unor imprumuturi recente neadaptate, mai ales anglo-americane, nu trebuie interpretata k o recomandare a tuturor acestora. Ea se bazeaza pe ideea k, daca folosirea lor nu poate fi impiedicata, iar unele dintre ele tzin de o moda ce poate fi trecatoare, ignorarii problemei - care lasa loc greshelilor - i sunt preferabile inregistrarea formelor corecte din limba de origine shi sugerarea cailor pentru posibila lor adaptare la limba romana. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor ramane, asemenea atator imprumuturi mai vechi, shi sub ce forma anume, shi care vor disparea.

• cuvinte existente in limba romana, dar care, din diverse motive, lipseau din DOOM¹ (unele intrate in limba sau devenite uzuale dupa elaborarea acestuia):
• a accesa, acvplanare, aeroambulantza, aeroportuar, alb-negru, alb-argintiu, anglo-normand, aurolac, a se autoacuza, autocopiativ, blocstart, cronofag, dublu-casetofon, electrocasnic, a exinscrie, extra adj. invar., gastroenterolog, giardia, heliomarin, metaloplastie, neocomunism, neoliberal, policalificare, politolog, preaderare, primoinfectzie, proamerican, sociocultural, super adj. invar., teleconferintza, a tracta, ultra adj. invar. etc.;
• compuse absente din DOOM¹: à la, alaltaieri-dimineatza, maine-dimineatza; azi-maine sh.a.;
• derivate de la nume de locuri romaneshti (albaiulian, negruvodean), de la nume de state (srilankez) shi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeare-ian) sh.a.;
• dublete ale unor cuvinte existente in DOOM¹: compleu, emisie, frectzie, mental, ocluzie, papua, repertoar sh.a. - alaturi de complet, emisiune, frictziune, mintal, ocluziune, papuash, repertoriu;
• cuvinte provenite din abrevieri: ADN sh.a.;
• nume proprii cu care trebuiau puse in legatura substantive comune inregistrate in dictzionar: Acropole fatza de acropola sh.a.;
• nume proprii care fusesera normate in anexele la DOOM¹ sub o forma susceptibila de amendari: Artemis, pentru care am recomandat g.-d. lui Artemis, nu Artemidei sh.a.;
• grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur, nici un(ul) etc.