XXIX. Numele de luni
XXIX. Numele de luni
Deshi sint putzin numeroase, numele celor 12 luni ale anului pun relativ multe probleme de ortografie (uneori shi de ortoepie), comune tuturor sau specifice citorva, chiar numai unuia dintre ele.
1. Toate numele de luni se scriu cu initziala minuscula. Regula este valabila atit pentru denumirile literare (ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie), cit shi pentru variantele (de exemplu: ghenarie, april) sau sinonimele (cireshar, faur shi faurar, indrea) din limba veche shi populara; de asemenea, este valabila pentru denumirile, de interes istoric, ale lunilor din calendarul republican francez (de exemplu: germinal, termidor).
Regula este necesara in opozitzie cu deprinderi care tzin de:
- vechi reguli ortografice ale limbii noastre (pina in 1953 ortografia academica recomanda initziala majuscula);
- modelul unor limbi straine in a caror scriere se foloseshte initziala majuscula (de exemplu: engleza).
Scrierea cu initziala minuscula a numelor de luni este corelata cu acelashi fel de scriere aplicat la numele zilelor saptaminii (luni, martzi, miercuri, joi, vineri, simbata, duminica) shi ale altor diviziuni ale lunii (de exemplu: calende, ide, none in calendarul roman).
Din acest punct de vedere regulile ortografice din 1932 erau inconsecvente, recomandind initziala majuscula la numele de luni shi minuscula la numele zilelor saptaminii.
De la aceasta regula fac exceptzie numele de luni cuprinse in denumirea unor sarbatori: 1 Mai (sau Intii Mai), 23 August, la care se aplica regula scrierii cu initziala majuscula a tuturor cuvintelor componente - cu exceptzia celor ajutatoare - ale unei astfel de denumiri.
Se scrie 23 August (sarbatoare), dar 23 august 1944 (data).
Se presupune k de la sine intzeles faptul k numele de luni pot fi scrise cu initziala majuscula in contexte speciale in care sint personificate.
Vezi shi XXVII B 5.
2. Cu exceptzia lui mai shi august, toate celelalte zece denumiri literare ale lunilor se pronuntza shi se scriu cu finala ie: ianuarie, februarie, martie, aprilie, iunie, iulie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.
Regula este necesara in opozitzie cu variantele neliterare in care lui -ie i corespunde:
a) zero (de exemplu: ianuar, februar, april);
b) -e (de exemplu: marte, septembre).
3. Se pronuntza shi se scrie b inainte de r in numele lunilor februarie, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.
Regula este necesara in opozitzie cu variantele invechite care au v in loc de b: fevruarie, septemvrie, octomvrie etc.; ele sint inca raspindite mai ales la numele ultimelor patru luni ale anului, dat fiind k ortografia din 1932 recomanda scrierea Februarie, dar finala -vrie la seria incepind cu luna a noua.
4. Se pronuntza shi se scrie m (nu n) inainte de b in numele ultimelor patru luni ale anului: septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie.
Pentru m inainte de b vezi shi XV.
5. Numele lunii a unsprezecea se pronuntza shi se scrie noiembrie.
Regula este necesara in opozitzie cu doua tipuri de variante neliterare care vizeaza inceputul silabei a doua:
a) varianta grafica noe- (ortografia din 1932 recomanda scrierea Noemvrie); vezi IV 1 a;
b) varianta fonetica shi grafica nove- (novembrie sau novembre). Pentru silabele finale vezi 2 shi 3.
6. Numele lunii a douasprezecea se pronuntza shi se scrie decembrie, cu ce in a doua silaba.
Regula este necesara in opozitzie cu variantele invechite in care apare -che- (dechembr(i)e sau dechemvr(i)e).
7. Abrevierile numelor romaneshti ale lunilor anului sint de obicei fragmente constind din primele trei sau patru litere ale cuvintelor in cauza: ian. (< ianuarie), febr. (< februarie), mart. (< martie), apr. (< aprilie), iun. (< iunie), iul. (< iulie), aug. (< august), sept. (< septembrie), oct. (< octombrie) shi dec. (< decembrie).
Numele lunii mai, fiind scurt, nu se abreviaza.
Numele lunii noiembrie se abreviaza numai prin litera initziala: n.
Abrevierile concurente noe. shi nov. pornesc de la variante neliterare ale numelui acestei luni (vezi 5).
8. Numele lunilor pot fi inlocuite, in scrierea unei date, prin simboluri cifrice de la 1 la 12, dupa ordinea lor in calendar.
Traditzionala este notatzia cu cifre romane: I = ianuarie, II = februarie, III = martie, IV = aprilie, V = mai, VI = iunie, VII = iulie, VIII = august, IX = septembrie, X = octombrie, XI = noiembrie, XII = decembrie.
Se admite insa shi notatzia cu cifrele arabe corespunzatoare (1 = ianuarie, 2 = februarie etc.), care se raspindeshte din ce in ce mai mult. In aceasta notatzie este indispensabila folosirea unui semn grafic intre cifra care simbolizeaza luna shi cifrele alaturate, care indica ziua shi anul; de obicei cele trei rinduri de cifre se separa prin punct sau prin cratima: 27.4.1986 sau 27-4-1986, dar e posibila shi folosirea barei oblice (27/4/1986). La notatzia lunilor cu cifre romane folosirea semnelor demarcatoare fatza de cifrele arabe alaturate este facultativa (permisa, dar nu recomandabila): 27 IV 1986, dar shi 27.IV.1986, 27-IV-1986, 27/IV/1986.
In limbajul administrativ cifrele arabe care simbolizeaza primele noua luni (k shi cele care indica primele noua zile din luna) sint precedate de 0: 01 = ianuarie, 02 = februarie etc. Data notata anterior apare in acest caz in forma 27.04.1986.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind