4.2. Scrierea cuvintelor compuse

Modul de scriere a cuvintelor compuse este in functzie de natura elementelor componente (cuvinte, elemente de compunere sau abrevieri), de vechimea compuselor, de gradul de unitate semantica shi de sudura formala, de apartenentza elementelor componente la diferitele partzi de vorbire, de raporturile sintactice care au stat la baza compusului, de partzile de vorbire carora le apartzin compusele shi, in cazul cuvintelor flexibile, de modul de flexiune, precum shi, uneori, de traditzie.

Nu exista reguli cu valabilitate generala, de aceea in cele de mai jos prezentam o descriere a practicii ortografice privind principalele tipuri de cuvinte compuse.

Aceste probleme sunt prezentate pe partzi de vorbire (deshi unele cuvinte se pot incadra in mai multe partzi de vorbire), in ordinea alfabetica a acestora.

4.2.1. Adjective

Adjectivele calificative compuse (dintre care unele sunt shi substantive sau adverbe) se scriu intrun cuvant sau cu cratima.

1. Se scriu intrun cuvant:
   1. adjectivele (mai ales din fondul vechi) sudate (unele reprezentand tipuri rare shi invechite) din cuvinte care exista shi independent, cu structura:
      • adjectiv + adjectiv (avand flexiune numai la ultimul component): rozalb;
      • adjectiv + substantiv: pursange (invariabil);
      • adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiul unui verb compus): binecuvantat, binefacator, binemeritat, binevoitor; clarvazator; preafericit;

        Aceste compuse se deosebesc de imbinarile cu o structura shi o componentza asemanatoare, care reprezinta fie compuse mai putzin sudate, scrise cu cratima (!bine-crescut „cuviincios”), fie grupuri de cuvinte, care se scriu separat (!bine crescut „dezvoltat bine”).

      • prepozitzia a + tot/toate + adjectiv (tip invechit): atoateshtiutor, atotputernic;
      • prepozitzie + substantiv sau adjectiv: cuminte, deplin;
      • substantiv (uneori provenit dintrun adjectiv) + adjectiv: binefacator, binevoitor, raufacator, rauvoitor; codalb;
      • izolari de propozitzii: cumsecade;
   2. adjectivele neologice care au in componentza elemente de compunere: *aeroportuar, *autocopiativ, *cronofag, * electrocasnic, *heliomarin, *neoliberal, *sociocultural;
   3. adjective cu structura adjectiv + vocala de legatura o + adjectiv, care exprima o unitate, avand flexiune numai la ultimul element (!cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”, dacoroman „roman(esc) din Dacia”, sarbocroat), k shi unele adjective asemanatoare imprumutate (galoromanic, retoroman);

      Adjectivele cu structura shi componentza asemanatoare care exprima un raport intre cei doi termeni se scriu cu cratima: *ceho-slovac „dintre Cehia shi Slovacia”, *sarbo-croat.

   4. adjectivele (in general provenite din participii) la forma negativa compuse cu adverbul mai intercalat intre prefixul ne- shi adjectiv: nemaipomenit.
2. Se scriu cu cratima adjectivele compuse nesudate cu structura:
   1. adjectiv + adjectiv, avand flexiune numai la ultimul component (*bun-platnic, instructiv-educativ, literar-artistic, marxist-leninist, nou-noutz, *rau-platnic), la ambele componente - (globuri) *albe-argintii, (mere) dulciacrishoare - sau invariabile: (televizoare) *alb-negru;

      Dar vezi mai sus rozalb.

   2. adjectiv invariabil (desemnand o culoare) + adverb (uneori provenit din participiu) exprimand o nuantza: (bluza/bluze) galben-inchis, roshu-deschis;
   3. adjectiv (printre care unele referitoare la etnii, limbi etc.) ± vocala de legatura o + adjectiv, avand flexiune numai la ultimul component (burghezo-democratic, chimico-farmaceutic, economico-financiar, fizico-chimic, francez-roman, greco-catolic, romano-american, ruso-roman/rus-roman), k shi alte adjective asemanatoare imprumutate: *anglo-normand, austro-ungar, franco-italo-spaniol, indo-european, medico-legal;
   4. adverb (invariabil!) + adjectiv (eventual provenit din participiu), compusul prezentand o diferentza de sens fatza de cuvintele de baza: asha-zis „pretins”, !bine-crescut „cuviincios”, !bine-cunoscut „celebru”, !bine-venit „oportun, agreat”, drept-credincios, inainte-mergator, liber-schimbist, nou-nascut, propriu-zis, sus-numit;

      Ele se deosebesc de imbinarile cu o structura shi o componentza asemanatoare, care se scriu intrun cuvant cand sunt compuse sudate (binecuvantat) shi separat cand sunt grupuri de cuvinte care ishi pastreaza sensul (!bine crescut „dezvoltat bine”).

   5. substantiv denumind un punct cardinal + adjectiv: est-european, nord-american, nord-vestic, sud-dunarean;

      In compusele complexe se recomanda k intre principalele secventze sa se foloseasca linia de pauza: americano-vest-german, nord-nord-vestic.

   6. izolari de propozitzii/fraze: (meshter) drege-strica.

4.2.2. Adverbe

Adverbele compuse (dintre care unele sunt shi adjective sau conjunctzii) se scriu intrun cuvant sau cu cratima.

1. Se scriu intrun cuvant adverbele sudate (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori) compuse din:
   1. adjectiv (calificativ sau pronominal) + substantiv: altadata „odinioara”, altfel „in alt mod, in caz contrar”, astazi, astfel, bunaoara, deseori, rareori, uneori;
   2. adverb (± prepozitzie) + adverb (uneori provenit din participiu) sau numeral: bineintzeles „desigur”; cateodata „uneori”, nicicand „niciodata”, nici(de)cum „deloc”, niciodata „in niciun moment”, numai „doar”, numaidecat „imediat”, totodata „in acelashi timp”, totuna „la fel”;
   3. adverb + conjunctzie: ashadar;
   4. adverb + elementul final -va: candva;
   5. adverb + elementul final -shi: catushi, iarashi, totushi;
   6. adverb (shi adjectiv) provenit din participiu la forma negativa compus cu adverbul mai intercalat intre ne- shi participiu: nemaipomenit;
   7. articol/numeral + substantiv: !odata „candva, imediat, in sfarshit”;
   8. conjunctzie + pronume: dar(a)mite;
   9. elementul initzial fie(shi)-, oare(shi)-, ori(shi)- + adverb: fiecum (inv.), oare(shi)cum „cumva”, oricand, oricum, oriincotro, *ori(shi)cat;
   10. prepozitzie (± prepozitzie) + adverb: adesea, arar, deasupra, decat „numai”, degeaba, demult „odinioara”, deplin (shi adjectiv), desigur „in mod cert”, dinadins, dinauntru, impotriva, inadins, indeaproape, indelung, intocmai, (mai) prejos, (mai) presus;
   11. prepozitzie (± prepozitzie) + numeral: deodata, impreuna, intruna „mereu”;
   12. prepozitzie + prepozitzie + prepozitzie: dedesubt;
   13. prepozitzie + pronume: laolalta;
   14. prepozitzie (± prepozitzie) + substantiv: acasa, anume, aseara, defel „deloc”, degraba „repede”, deloc „nicidecum”, deodata, departe, devale „in jos”, devreme „din timp”, dimpotriva, !diseara/deseara, imprejur, incontinuu „mereu”;

       !Rostirea shi scrierea !diseara sunt preferate lui deseara, deoarece nu se mai percepe, in general, provenientza din de + seara.

   15. verb + conjunctzie: parca, cica (pop.), matinca (pop.);
   16. tipuri izolate: alaltaieri, pretutindeni, (in)totdeauna, vasazica „adica”.
2. Se scriu cu cratima adverbele compuse:
   1. (partzial) analizabile (incluzand uneori adverbe provenite din substantive): *alaltaieri-dimineatza, *azi-maine, *azi-noapte, *maine-dimineatza;
   2. rimate sau/shi ritmate, formate din elemente care nu exista independent: ceac-pac, harcea-parcea, (ni)tam-nisam;
   3. provenite prin schimbarea categoriei gramaticale din substantive compuse scrise cu cratima: dupa-amiaza, dupa-amiaza, dupa-masa, dupa-masa „in a doua parte a zilei”;
   4. in care cratima noteaza eliziunea: dintradins, dintrodata, intradins.

      Scrierea impreuna deosebeshte asemenea adverbe de grupurile de cuvinte cu o structura asemanatoare, in care componentele ishi pastreaza independentza shi intzelesul, shi care se scriu in cuvinte separate: alta data, alt fel, bine intzeles, cate o data, de cat, de fel, de graba (De graba, a greshit), de loc, de mult, de plin, *de sigur (De sigur, e sigur), de vale, de vreme, *dupa amiaza (Dupa amiaza aceea torida a urmat o seara racoroasa), *dupa masa (A plecat imediat dupa masa de pranz), *fie cum (Fie cum vrei tu), in continuu, intruna (scris cu cratima din motive fonetice), nici cand, nici (de) cum, nici odata, nici o data, nu mai, numai de cat, oare cum, o data, ori cat, tot odata, tot o data, tot una, va sa zica „vrea sa insemne”.

4.2.3. Conjunctzii

Conjunctziile compuse se scriu intrun cuvant sau in cuvinte separate.

1. Se scriu intrun cuvant conjunctziile compuse la origine, dar sudate (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori): deoarece, deshi, fiindca, incat (Il durea atat de tare, incat nu putea vorbi), intrucat „deoarece” (A lipsit intrucat era bolnav), precum, vasazica (shi adv.) „prin urmare, deci”.

   Ele se disting astfel de locutziunile shi de grupurile de cuvinte cu o componentza asemanatoare, scrise in cuvinte separate: dat fiind k, in cat (In cat [„in ce data”] suntem astazi?, In cat timp ai scris?), intru cat „in ce masura” (Nu vad intru cat ideea ta ar fi mai buna), va sa zica „inseamna” („o sotzietate fara printzipuri, va sa zica k nu le are.” Caragiale).

2. Se scriu in cuvinte separate conjunctziile analizabile formate din doua elemente conjunctzionale: k sa, cum k, cum shi, de sa, incat sa, precum k.

4.2.4. Interjectzii

Prin natura lor, interjectziile sunt mai greu de normat, inclusiv sub aspect ortografic. In principiu, interjectziile compuse se scriu intrun cuvant sau cu cratima.

1. Se scriu intrun cuvant interjectziile compuse sudate: behehe, heirup, iaca(ta), mehehe, tralala.
2. Se scriu cu cratima interjectziile compuse analizabile: cioc-boc, haida-de, hodoronc-tronc, hop-(sh-)asha, hopa-tzopa, tic-tac, tranca-fleanca, tura-vura.

   Succesiunile de interjectzii diferite se scriu in cuvinte separate (ia hai), iar cele sinonime se despart prin virgula sau semnul exclamarii: trosc, pleosc/trosc! pleosc!.

4.2.5. Numerale

Numeralele compuse^[1] se scriu intrun cuvant sau in cuvinte separate.

1. Se scriu intrun cuvant numeralele cu un grad avansat de sudura:
   1. cardinale propriu-zise: seriile formate cu spre (unsprezece ...) shi unele serii formate prin alaturare: douazeci...;
   2. colective shi distributive: amandoi shi seriile cateshitrei, tustrei...;
   3. ordinale: dintai, intaiashi, seriile al unsprezecelea..., al douazecilea ...
2. Se scriu in cuvinte separate unele serii de numerale mai putzin sudate (unele considerate shi locutziuni):
   1. adverbiale: seriile (cate) o data „nu de mai multe ori” (care raspunde la intrebarea de cate ori?: numai o data in viatza, o data pentru totdeauna), de (cate) doua ori; intaia(shi)/prima data/oara, a doua oara...; in primul rand...;

      Adverbul compus odata „candva (in trecut sau in viitor), imediat, indata” se scrie intrun cuvant.

   2. cardinale: seriile douazeci shi unu ...; o suta, doua sute ...; o mie, doua mii, douazeci de mii...; un milion ...; o suta unu ...; o mie unu ... etc.;

      Scrierea continua a numeralelor cardinale, care se cere uneori in stilul administrativ, constituie o exceptzie.

   3. colective shi distributive (considerate shi locutziuni): seriile cate unu..., totzi trei...;
   4. fractzionare (cu comportament de substantive): seriile o doime, doua treimi etc.;
   5. ordinale corespunzatoare celor cardinale din seriile de mai sus: al douazeci shi unulea ...; al o sutalea, al doua sutelea ...; !al (o) mielea ...; !al (un) milionulea ...; al o suta unulea...; al o mie unulea; al douazeci miilea ...; (cel) din urma (considerat shi locutziune).

      Pentru scrierea numeralelor ordinale shi fractzionare in notarea lor cu cifre shi litere vezi 1.2.4. Cratima.

4.2.6. Prepozitzii

Prepozitziile compuse se scriu intrun cuvant sau in cuvinte separate.

1. Se scriu intrun cuvant prepozitziile compuse sudate (unele devenite neanalizabile pentru vorbitori): deasupra, decat, dedesubtul, despre, dimprejurul, dinaintea, dinapoia, dindaratul, dinspre, dintre, dintru, impotriva, imprejurul, inaintea, inapoia, inauntrul, indaratul, inde, inspre, printre, printru;
2. Se scriu in cuvinte separate prepozitziile compuse din doua sau trei elemente nesudate: *a la, de catre, de dedesubtul, de dupa, de la, de pe, de pe langa, de sub, fara de, in afara, in contra, pana dupa, pana in, pana la, pana pe dupa, pana pe la, pana pe sub, pe la, pe langa.

   Din motive fonetice, prepozitzia compusa de-a din locutziuni k de-a berbeleacul, de-a baba-oarba, de-a latul se scrie totdeauna cu cratima, in timp ce prepozitziile de + a + verbe la infinitiv se scriu separat sau cu cratima, in functzie de tempo (de a/de-a scrie).
   Primul component din prepozitziile compuse fara de, pana la se scrie cu apostrof in cazul caderii, la pronuntzarea in tempo rapid, a vocalei sale finale: far' de mila, pan' la tine.

4.2.7. Pronume shi adjective pronominale

Pronumele shi adjectivele pronominale compuse se scriu intrun cuvant sau in cuvinte separate.

1. Se scriu intrun cuvant toate formele pronumelor shi adjectivelor pronominale sudate, compuse la origine shi devenite in parte neanalizabile, cu exceptzia de sub punctul 2.:
   1. de intarire: seria lui insumi;
   2. demonstrative: seriile lui acelashi, alalalt, astalalt, celalalt, cestalalt;
   3. nehotarate compuse cu:
      • elementele initziale alt-, fie(shi)-, fi(e)shte-, fite-, oare(shi)-, ori(shi)-, vre-: altceva, fie(shi)care, fi(e)shtecine, fitecine, oare(shi)care, ori(shi)care, vreun, vreunul sh.a.;
      • elementul final -va: ceva, niscaiva sh.a.;

        Pronumele shi adjectivele compuse se disting astfel shi grafic de imbinari libere precum oare care, ori care (Oare care dintre ei o fi facut asta? Sa vina totzi ori care vrea).

   4. negative: !niciun, !niciunul (N-a venit niciun elev/niciunul)

      !Se revine astfel la scrierea intrun cuvant a tuturor formelor pronumelui !niciunul shi ale adjectivului pronominal corespunzator !niciun^[2] (niciuna, nicio etc.) - la fel k a lui vreunul, vreun -, prin aplicarea consecventa a principiului conform caruia compusele trebuie distinse shi grafic de imbinarile libere asemanatoare: nici un adverb + articol (Nu e nici un om prost, nici un incult), adverb + numeral (Ma confundatzi, eu nu am nici un frate, nici mai multzi), *nici unul adverb + pronume nehotarat (Nu-mi place nici unul, nici celalalt).

   5. personale shi de politetze: dumneata, dumnealui etc.;
   6. reflexive cu elementul final -shi: sieshi, sineshi;
2. Se scriu in cuvinte separate toate formele pronumelui relativ compus cel ce (inclusiv forma cu valoare „neutra” ceea ce), care este interpretat, din cauza flexiunii lui cel, shi k pronume + pronume.

4.2.8. Substantive

4.2.8.1. Substantive comune

Substantivele comune compuse (dintre care unele sunt shi adjective) se scriu intrun cuvant sau cu cratima. In cazul multor compuse, sensul componentelor nu corespunde, total sau partzial, realitatzii denumite de ele.

1. Se scriu intrun cuvant substantivele compuse sudate, cu articulare shi flexiune numai la ultimul element, formate din sau cu:
   1. abrevieri: agromec, elinvar;
   2. cuvinte (nelegate prin vocala de legatura) care formeaza compuse cu unitate semantica shi gramaticala mai mare decat a celor scrise cu cratima, avand structura:
      • adjectiv (inclusiv provenit din numeral ordinal) + substantiv: bunastare „prosperitate”, dreptunghi, duraluminiu, lungmetraj, primadona (imprumutat), primavara (din fondul vechi), scurtmetraj, triplusalt;

        Compusele cu structura shi componentza asemanatoare, dar nesudate, se scriu cu cratima (buna-credintza „onestitate”; neologismele analizabile compuse cu prim-), iar grupurile de cuvinte in care componentele ishi pastreaza autonomia - in cuvinte separate (buna stare „stare buna”, prima doamna).

      • adverb (uneori substantivizat) + substantiv: binecuvantare, binefacere, raufacator, rauvoitor;
      • prepozitzie ± prepozitzie + substantiv (uneori provenit din supin sau infinitiv lung): deimpartzit, demancare „mancare” (pop.), deochi, faradelege, subsol, supat (pop.);

        Se scriu in cuvinte separate, sau, din motive fonetice, cu cratima, secventzele in care cuvintele ishi pastreaza individualitatea (a da de mancare; De mancat, ash manca), respectiv *de-impartzit.

      • substantiv + adjectiv: botgros (pasare), vinars;

        Se scriu separat secventzele in care cuvintele ishi pastreaza individualitatea: bot gros (Ursul are un bot gros).

      • substantiv + substantiv(e) in nominativ (sau provenit(e) din constructzii cu acuzativul): *blocstart, concertmaistru, electronvolt, fluorclormetan, loctziitor, metalazbest, omucidere, valvartej (pop. „valtoare”; folosit mai mult adverbial);
   3. cuvinte unite prin vocala de legatura o: anotimp, *aurolac, citatomanie, shedintzomanie;
   4. elemente de compunere neologice: *acvaplanare, *aeroambulantza, *duroflex, *gastroenterolog, *metaloplastie, *neocomunism, *policalificare, *politolog, *primoinfectzie, *teleconferintza;
   5. elemente de compunere vechi + cuvinte inexistente k atare in limba romana actuala: bashbuzuc, pravoslavnic, protopop;

      Compusele incluzand cuvinte care se regasesc in limba romana actuala se scriu cu cratima: bash-boier.

   6. compuse parasintetice: capintortura^[3], codobatura, gatlegau, manashtergura;
   7. tipuri izolate: atotputintza, atotshtiintza; preaplin „dispozitiv”; sinucidere, sinucigash; untdelemn „ulei”.

      Secventzele cu structura similara in care componentele ishi pastreaza autonomia se scriu in cuvinte separate: prea plin, unt de cacao.

2. Se scriu cu cratima substantivele compuse cu unitate semantica shi gramaticala mai mica decat a celor scrise intrun cuvant (shi, eventual, cu articulare shi flexiune shi la primul element), avand structura:
   1. adjectiv (bun, rau) + substantiv: !buna-credintza „onestitate”; *buna-creshtere, !buna-cuviintza „politetze”; !buna-dimineatza (planta); bun-gust „simtz estetic”, bun-plac, !bun-ramas „adio”, bun-simtz „decentza”; rea-credintza, rea-vointza;

      Compusele sudate cu structura asemanatoare se scriu intrun cuvant (bunastare „prosperitate”), iar secventzele in care componentele ishi pastreaza autonomia - in cuvinte separate (buna creshtere „dezvoltare buna”, bunul gust al libertatzii).

   2. adjectiv (dublu, triplu) + substantiv: *dublu-casetofon, dublu-decalitru; triplu-sec, triplu-voal;

      Secventzele cu o structura similara in care componentele ishi pastreaza autonomia se scriu in cuvinte separate (dublu ve/dublu vi, triplu exemplar), iar cele sudate - intrun cuvant: triplusalt.

   3. adjectiv (prim shi viceprim) + substantiv: *prim-balerin, *prim-balerina, prim-ministru, prim-plan, prim-pretor, !prim-procuror, prim-secretar, *prim-solist, *prim-solista, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru;

      Primavara shi primadona se scriu intrun cuvant, iar grupurile de cuvinte prim ajutor, prim amorez - in cuvinte separate.
      Scrierea cu cratima deosebeshte grafic compusele de imbinarile sintactice libere de tipul X este primul („cel dintai”) ministru care a demisionat.

   4. interjectzie + interjectzie: (un) scartza-scartza (-pe-hartie) „functzionar”;
   5. numeral cardinal + substantiv (± adjectiv): !cinci-degete, doi-fratzi (plante), noua-ochi (peshte), trei-lesheshtile (dans), trei-fratzi-patatzi (planta), unsprezece-metri „lovitura de la 11 m”;
   6. prepozitzia dupa + substantiv: dupa-amiaza, dupa-masa „a doua parte a zilei”;
   7. substantiv + adjectiv: argint-viu „mercur”, burta-verde „burghez”, cal-turtit „libelula”, coate-goale „persoana saraca”, fat-frumos „tanar frumos”, floare-domneasca (planta), gura-sparta „persoana care flecareshte”, iarba-deasa (planta), jur-fix „zi de primire”, lemn-cainesc (planta), mama-mare „bunica”, matze-negre (peshte), matze-fripte „persoana zgarcita”, !peshte-auriu (peshte), piatra-vanata „sulfat de cupru”, ramas-bun „adio”, sange-rece „calm”, tata-mare „bunic”, vorba-lunga „persoana care flecareshte”;

      In formele cu apocopa marcata prin apostrof nu se mai pune cratima: mam'mare.
      Se scriu in cuvinte separate numele de functzii compuse de tipul comisar principal, director adjunct, director general.

   8. substantiv + prepozitzie + substantiv: arbore-de-cacao (planta), bou-de-balta „batlan; gandac”, branza-n-sticla „persoana zgarcita”, cal-de-mare (peshte), caine-de-mare „rechin”, drum-de-fier „cale ferata”, floare-de-coltz (planta), gura-de-lup „malformatzie; ochi de parama”, iarba-de-Sudan (planta), !ochi-de-pisica „mineral; disc reflectorizant”, !peshte-cu-spada (peshte), piatra-de-var „carbonat de calciu”, poale-n-brau „placinta”, purice-de-apa (crustaceu), !vitza-de-vie (planta);
   9. substantiv + substantiv in nominativ: an-lumina „unitate de lungime”, artist-cetatzean, *bas-bariton, bloc-diagrama, bloc-turn, cal-putere „unitate de masura”, caine-lup (specie de caini), *contabil-shef^[4], *cuvant-titlu „intrare de dictzionar”, cuvant-cheie „termen principal”, cuvant-vedeta, decret-lege, formular-tip, general-colonel, locotenent-comandor, mama-soacra „soacra”, marxism-leninism „doctrina”, *mashina-capcana, mashina-unealta, nord-est, pasare-lira, pasare-musca (pasari), !peshte-ciocan (peshte), pushca-mitraliera, situatzie-limita, volt-amper, !watt-ora (unitatzi de masura), zi-lumina, zi-munca;

      Se scrie intrun cuvant *blocstart (k shi blochaus, blocnotes).
      In cazul compuselor complexe de tipul nord–nord-est, nord-est–sud-vest se recomanda scrierea cu linie de pauza intre cele doua grupuri principale.

   10. substantiv (articulat) + substantiv in genitiv: calul-dracului „libelula”, cerul-gurii „palatul bucal”; ciubotzica-cucului, floarea-soarelui, gura-leului, iarba-fiarelor, ochiul-boului (plante), pasarea-paradisului (pasare), piatraiadului „azotat de argint”, roza-vanturilor (reprezentare grafica), sangele-voinicului (planta), !vaca-Domnului (insecta);
   11. izolari de propozitzii/fraze (majoritatea - epitete): casca-gura „persoana distrata”, duca-se-pe-pustii „dracul”, du-te-vino „mishcare”, fie-iertatul „raposatul”; fluiera-vant, flutura-vant „haimana”, gura-casca „persoana distrata”, incurca-lume, lasa-ma-sa-te-las „persoana indolenta”, la-ma-mama „persoana incapabila”, linge-blide „parazit”, nu-ma-uita (planta), papa-lapte „natafleatza”, pierde-vara „persoana lenesha”, soare-apune, soare-rasare (puncte cardinale), sparge-val „parapet”, taraie-brau, trei-pazeshte (in expresii); uciga-l-crucea, uciga-l-toaca „dracul”, uite-popa-nu-e-popa, vino-ncoa'/vino-ncoace „farmec”, zgarie-branza „persoana zgarcita”, zgarie-nori „constructzie foarte inalta”;
   12. elemente de compunere vechi + substantive existente in limba romana: bash-boier, treti-logofat, vel-armash, vtori-logofat/ftori-logofat;

       Compusele de acest tip cu componente inexistente in limba romana actuala se scriu intrun cuvant: bashbuzuc.

   13. tipuri izolate: k-la-Breaza (dans), !cuvant-inainte „prefatza”, !mai-mult-k-perfect (timp verbal), de-doi (dans), iarba-datului-shia-faptului (planta), mai-marele „superiorul”, sange-de-noua-fratzi (planta; rashina), terchea-berchea „persoana de nimic”, trei-fratzi-patatzi (planta).

       Secventzele cu structura shi componentza asemanatoare in care cuvintele ishi pastreaza autonomia se scriu separat.
       Multe compuse scrise cu cratima sunt disociabile, situatzie in care cratima dispare: buna sa credintza; dublul sau casetofon; Romania, prin primul ei ministru ...; blocul acesta turn; contabilul lor shef.

!Se generalizeaza scrierea cu cratima a compuselor nesudate care denumesc substantze chimice distincte shi specii distincte de plante sau de animale (cu nume shtiintzifice diferite).

4.2.8.2. Substantive proprii

Unele substantive proprii (nume de persoane sau de locuri) compuse apartzin unor tipuri care se regasesc shi printre substantivele comune compuse shi se scriu in acelashi mod cu acestea (vezi 4.2.8.1. Substantive comune), dar exista shi tipuri de compuse care se intalnesc numai printre substantivele proprii sau chiar numai printre numele de locuri, de persoane sau de institutzii etc.

In cele ce urmeaza se au in vedere numele proprii romaneshti, precum shi unele nume de locuri straine folosite in limba romana.

Unele substantivele proprii romaneshti^[5] apar shi cu alte grafii decat cele recomandate de normele academice: este vorba de nume de persoane, a caror scriere (vezi nota la Tabelul 2) trebuie respectata, pentru a se pastra identitatea persoanei, shi de nume de locuri, care apar in acte oficiale sau in lucrari de specialitate sub forme diferite de cele din limbajul obishnuit.

In functzie de gradul de unitate, substantivele proprii se scriu:

1. intrun cuvant;
2. cu cratima;
3. in cuvinte separate.

Astfel:

1. se scriu intrun cuvant substantivele proprii sudate cu structura:
   • numeral cardinal + substantiv: nume de locuri (SHaptesate) sau de familie (Cincilei);

     Dar Trei Brazi (cabana).

   • prepozitzie sau articol + substantiv: nume de locuri (Subcetate, Suplai) sau de familie (Amarie(i), Celmare, Delavrancea, Dinvale);

     Dar shi Cel Mare^[6], Intre Tarlale.

   • substantiv + adjectiv: nume de locuri (Campulung, Satulung) sau de familie (Boubatran);

     Dar Baia Mare, Barba-Albastra.

   • substantiv + prepozitzie + substantiv: Capdebo(u) (nume de familie);
   • substantiv + substantiv cu forma de nominativ-acuzativ: nume de locuri (Iacobdeal (deal), Sandominic) sau de familie (Hagiculea, Moshandrei);

     Dar shi Iacob Deal (sat), Hagi Culev.

   • compuse cu abrevieri (nume de locuri formate din fragmente de cuvinte combinate intre ele sau cu cuvinte): Eurasia;
   • compuse provenite din izolari de propozitzii sau fraze: nume de locuri (Vaideei) sau de familie (Sparionoapte);
   • nume proprii religioase cu o structura complexa: Atotputernicul.
2. se scriu cu cratima urmatoarele tipuri de substantive proprii:
   • nume de locuri (cu exceptzia toponimelor urbane) cu structura substantiv + substantiv cu forma de nominativ-acuzativ, shi anume:
     • formate din doua nume proprii de loc: Cluj-Napoca (localitate), Bicaz-Tulghesh (pas), Bistritza-Nasaud, Carash-Severin (judetze), Guineea-Bissau (stat), Iezer-Papusha (masiv muntos);
     • cu structura nume propriu de loc + substantiv comun cu rol distinctiv (de cele mai multe ori termen generic geografic sau teritorial-administrativ): Devcea-Est, Devcea-Vest (varfuri de deal), Domneshti-Sat, Domneshti-Targ (localitatzi);

       Dar shi Iacobdeal (deal).

     • cu structura substantiv comun + nume propriu de loc (de cele mai multe ori in compuse cu un termen generic care nu se mai foloseshte actualmente pentru realitatea denumita sau are un sens care nu corespunde realitatzii locale actuale): Baia-Sprie, Ocna-SHugatag^[7] (localitatzi), Paraul-Carbuna (padure);
   • nume de persoane reale shi de personaje, shi anume:
     • prenume shi nume de familie compuse din doua nume de persoane: Ana-Maria; Ioan Piuariu-Molnar;
     • nume de familie cu structura nume de persoana + nume geografic: Niculescu-Buzau, Radulescu-Motru;
     • nume de personaje istorice, literare, religioase cu structura nume de persoana + substantiv comun indicand un rang, un grad, o functzie etc. (indiferent de ordine): Farcash-Aga, Roshu-Imparat (dar imparatul Roshu), Ali-Pasha, Negru-Voda^[8]; Baba-Cloantza, Hagi-Tudose;

       Unele nume de persoane se scriu shi intrun cuvant: Anamaria, Hagiculea.

     • nume de personaje cu structura:
       • substantiv + substantiv cu forma de nominativ-acuzativ: Rila-Iepurila;
       • substantiv in nominativ-acuzativ + substantiv in genitiv: Paunashul-Codrilor, Zana-Zanelor;
       • substantiv + adjectiv: Barba-Albastra, Fat-Frumos, Harap-Alb;
       • substantiv + prepozitzie sau adverb + substantiv: Craiul-de-Roua, SHchiopul-cat-Cotul;
       • adjectiv + k + substantiv: Alba^[9]-k-Zapada;
       • verb + substantiv (provenite din izolari): Stramba-Lemne;
     • nume de personaje cu structura complexa: !Statu-Palma-Barba-Cot, Jumatate-de-Om-Calare-pe-Jumatate-de-Iepure-SHchiop, Tic-Pitic-Inima-de-Voinic;
3. se scriu separat:
   • numele proprii geografice sau administrativ-teritoriale, inclusiv din toponimia urbana (cu exceptzia celor de sub 1.), cu structura:
     • prepozitzie + substantiv: Intre Tarlale (strada), La Om (varf);

       Dar Subcetate.

     • substantiv + adjectiv: Asia Mica, Baia Mare, Marea Neagra, Noua Zeelanda, Peninsula Balcanica, Piatra Arsa (platou montan);

       Dar Campulung.

     • substantiv + numeral, indiferent de ordine: Bulevardul 1848, Trei Brazi (cabana), Zece Mese (strada);

       Dar SHaptesate.

     • substantiv + prepozitzie + substantiv sau adverb: America de Nord, Campia de Vest, Cutzitul de Argint (strada), Gara de Nord, Vintzu de Jos;
     • substantiv + substantiv cu forma de nominativ-acuzativ (shi valoare de apozitzie): Campia Burnas (strada), Republica Mali, Sultanatul Oman;
     • substantiv + substantiv in genitiv: Balta Brailei, Calea Victoriei, Delta Dunarii, Gura Teghii (comuna), Peshtera Muierii, Piatza Unirii, Valea lui Mihai (orash);
     • cu structura complexa: Cracul cu Doi Lupi (punct geografic), Oceanul Inghetzat de Nord;
   • nume de persoane reale shi de personaje cu structura:
     • nume propriu de persoana + prepozitzie + nume propriu de loc: Pop de Baseshti, Radu de la Afumatzi;

       Cand se considera k prepozitzia face parte din numele de familie, nu se scrie separat: Delavrancea.

     • prenume ± cel + adjectiv: Alexandru cel Bun, Mihai Viteazul, Mircea cel Batran, Petru SHchiopul, Stan Patzitul, SHtefan cel Mare.

       Cand cel face parte din numele de familie, acesta se poate scrie shi intrun cuvant: Celmare sau Cel Mare.
       Numele de localitatzi, de artere urbane sau de institutzii provenite prin adoptarea altor nume proprii (in special de personalitatzi, personaje, sau a unor nume geografice) trebuie sa respecte scrierea numelor proprii respective: Mihail Kogalniceanu, Mircea cel Batran (localitatzi), Sfantul Gheorghe^[10], dar aceasta nu se intampla totdeauna, cf. Mihai Viteazu, numele a cinci sate^[11].

4.2.9. Verbe

1. Putzinele verbe compuse shi parasintetice sunt sudate shi se scriu, toate, intrun cuvant: *a se autoacuza, a binecuvanta, a binedispune, a binevoi, a scurtcircuita, a se sinucide; a electrifica, a legifera, a multiplica, a prolifera, a telecomanda; a ingenunchea, a prescurta, inclusiv formatzii accidentale k a furgasi, a furlua.
2. Se scrie intrun cuvant gerunziul negativ compus cu adverbele mai sau prea intercalate intre prefixul ne- shi verb: nemaishtiind, nepreashtiind (k shi neshtiind).

   Pentru participiile corespunzatoare vezi 4.2.1. Adjective.

Note