03. Semnul intrebarii

SEMNUL INTREBARII

§193. Semnul intrebarii e folosit in scriere pentru a marca intonatzia propozitziilor sau a frazelor interogative.

Se pune semnul intrebarii dupa cuvintele, grupurile de cuvinte, propozitziile shi frazele care au un caracter interogativ shi care sunt intrebari directe:

- Aha, da! ce[?] povestea[?] cine[?] care poveste[?] SADOVEANU, O. VIII 400;

- Ei, flacaule, de pe unde[?]... Ce vanturi[?]... Pe la noi... ai[?]... shi de ce[?]... DELAVRANCEA, H.T. 5.

§194. Se pune semnul intrebarii la sfarshitul unei propozitzii interogative directe:

Da slanina nu-i in pod[?] unt nu-i[?] oua nu-s[?] CREANGA, P. 9.

§195. Se foloseshte semnul intrebarii dupa un pasaj interogativ in care se redau spusele cuiva in vorbire indirecta, fara a se folosi verbe de declaratzie shi conjunctzii (procedeu denumit vorbire indirecta libera):

Se sparsesera sticlele shi acum se scurgea ramashitza vinului. Ce sa faca[?] La mushteriu, cu cioburi de sticla nu putea merge. Sa fuga[?] Unde sa se duca[?] Sa se-ntoarca la pravalie!... CARAGIALE, O. I 133.


Nota. Este nerecomandabila folosirea semnului intrebarii dupa propozitziile interogative indirecte, asha cum apare in exemplul urmator:

Se-ntreaba ce sa faca [?] TOPIRCEANU, P. 139.


§196. Semnul intrebarii se pune la sfarshitul unei fraze compuse din propozitzii dependente de o propozitzie interogativa directa care se afla la inceputul frazei:

Iar vrei sa te pupe cucul armenesc shi sa te spurce, k sa nu-tzi mearga bine toata ziua[?]... CREANGA, A. 52;

De ce boala shi moartea sa fie partea voastra,

Cand ei in bogatzia cea splendida shi vasta

Petrec k shi in ceruri, n-au timp nici de-a muri[?] EMINESCU, O. I 59.

§197. Se pune semnul intrebarii dupa propozitziile interogative retorice:

Care e mai mandra decat tine intre toate tzarile semanate de Domnul pre pamant [?] RUSSO, S. 125.


Nota. Este nerecomandabila folosirea punctului in asemenea situatzii:

Vezi? Nu tziam spus eu k tutunul nu e lucru bun [.] CARAGIALE, O. I 277.


§198. Semnul intrebarii se pune la sfarshitul constructziilor interogative cu caracter dubitativ-deliberativ:

Cum adica? sa nu pot eu intzelege: visez ori sunt treaz[?] CARAGIALE, O. II 264;

Oare sa se insoare, ori sa nu se insoare [?] NEGRUZZI, I 71.

§199. Se pune semnul intrebarii dupa o propozitzie interogativa incidenta, intercalata intro propozitzie enuntziativa sau intre doua propozitzii enuntziative shi izolata de restul frazei prin pauze:

I-a ramas shi un copil, o fetitza care - cum sa spun[?] -, care e un fel de ghimpe intre ei... un copil, vai! destul de rau crescut. SADOVEANU, D.M. 4;

Atunci treci, Ghitza, pe la nenea Zaharia p-acasa shi lasai vorba coanei Joitzichii - nu-i asha, nene Zahario [?] - sa fie asha de buna sa nu se supere daca om intarzia de la dejun... avem ceva politica de vorbit intre barbatzi. CARAGIALE, O. VI 83.

§200. Cand comunicarea este interogativa shi exclamativa in acelashi timp, se pune semnul intrebarii insotzit de semnul exclamarii:

- Pe mine, fata lui Hagi Canutza, sa-ndrazneshti tu sa ma batzi, pacatosule, janghinosule shi raiosule [!?]... CARAGIALE, O. II 228;

- Tu eshti ma. tragedianule [?!] GALACTION, O. I 131;

A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire, daca e sa i-o ia inapoi [?!] De ce nu moare omul cand e fericit [?!] De ce am trait eu s-ajung la asha ceva [?!] CARAGIALE, O. VI 24.

§201. Daca, intro conversatzie, unul dintre interlocutori ia atitudine la un moment dat numai prin mimica shi gesturi (exprimand diferite sentimente), replica aceasta e redata in scris prin semnul intrebarii cand mimica arata o nedumerire sau prin semnul exclamarii cand mimica tzine locul unei exclamari (vezi shi Semnul exclamarii, §211).

- Ei, da! shi Costica...

- [?]...

- Costica Arion... CARAGIALE, O. I 300.

In cazul cand reactzia are caracter interogativ shi exclamativ in acelashi timp, se pun ambele semne de punctuatzie:

Patroana (cu ochii calzi): SHi de ce ma iubeshti?

Mitica (ramane nauc) [!!!?]

Patroana (frumoasa, furioasa): intzelegi sau nu intzelegi?... CAMIL PETRESCU, T. I 567;

Mitica: Acum in urma, cand am fost la d-ta... Nu shtiu ce s-a intamplat cu mine atunci...

Patroana: [?!]

Mitica: Nu shtiu... CAMIL PETRESCU, T. I 562.


Nota. Se intampla uneori k replica bazata numai pe mimica sa fie urmata de exprimarea prin cuvinte a mirarii, surprinderii, nedumeririi interlocutorului. De exemplu:

- A iubit, de altfel, domnule, o alta femeie, nu pe aceasta doamna Maria Manescu.

- [!?] Totushi ia adresat scrisoare, in clipa sinuciderii, aratand fara echivoc k din pricina ei se omoara... CAMIL PETRESCU, P. 389.


§202. Titlurile care au caracter interogativ prezinta doua situatzii diferite:

a) Cand sunt considerate propozitzii interogative indirecte, depinzand de o regenta neexprimata, nu primesc nici un semn de punctuatzie (vezi Punctul § 188): Cum am invatzat romaneshte (titlul unei povestiri de C. Negruzzi);

b) Cand sunt propozitzii interogative directe, se spune la sfarshitul lor semnul intrebarii: Ce-i de facut [?] (titlul unui roman de Cernashevski).

§203. Se pune semnul intrebarii intre paranteze rotunde pentru a arata k autorul are rezerve sau indoieli fatza de o afirmatzie anterioara:

Dar era un fel de lauda gratuita, k shi cand cuvintele ar fi fost tocite de sens shi trebuiau umflate:

„G. D. Ladima un stralucit talent” sau „a fost unul dintre cei mai laudatzi [(?)] poetzi de azi”. Una vorbea chiar de „o mare pierdere pentru literatura romaneasca”. CAMIL PETRESCU, P. 373.


Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1