Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

Für G.G. Neamtzu, den Großmeister der rumänischen Grammatik

Un cititor, altfel bine intentzionat, inginer de meserie, m-a intrebat daca nu m-am grabit cand am afirmat k romana continua procesul de reromanizare inceput in secolul al XVIII-lea, chiar shi atunci cand imprumuta din limbi neromanice. Cu imprumuturile din engleza era lamurit: citise undeva k, dintre toate limbile germanice, engleza contzine cele mai multe cuvinte provenind din latina. Era insa rezervat cand a venit vorba de unele limbi slave shi de germana. Mia spus: „atunci cand atzi scris despre manufactura k provine din germ. Manufaktur, atzi tras concluzia k, din moment ce recunoashtem aici pe lat. manus, reromanizarea continua shi prin imprumuturile nemtzeshti”. Considera k e prea subtzire argumentul meu shi cam nesemnificativ. Ce mai incoace shi incolo, era convins k m-am pripit cu concluzia asta. Mia oferit imediat cateva exemple de cuvinte romaneshti din domeniul tehnic, provenite din germana, care, credea el, n-au nimic comun cu latina: claviatura, maistru, matritza, shurub, ventil. Miam asumat critica cu atat mai mult cu cat interlocutorul meu era delicat shi de buna-credintza: aproape se scuza k a indraznit... Ma simt dator totushi cu o precizare: n-am spus niciodata k toate cuvintele de origine germana „latinizeaza”, ci doar k shi prin asemenea imprumuturi se intampla sa sporim zestrea latina. Daca n-am fost destul de clar, imi pare rau shi fac acum amendamentul necesar.

Sa ne intoarcem atent la cuvintele inginerului nostru, nu inainte de a intzelege k legaturile dintre cuvinte, in periplul lor de la o limba la alta, sunt intortocheate shi greu sesizabile.

CLAVIATURA

Este nevoie sa coboram in istoria germ. Klaviatur, k sa ne dam seama k este ruda indepartata cu lat. clavis, ac. clavem = zavor, cheie, de unde shi cuvintele vechi romaneshti cheie, a inchide shi a deschide, a incheia, precum shi neologismele: clauza, include shi exclude, a claustra, concluzie, recluziune. Ce sa mai zicem de conclav care, etimologic vorbind, e locul unde se iau decizii importante shi se urzesc uneltiri sub taina cheii sau de osul in forma de cheie caruia i zicem clavicula „cheitza” sau de... closetul care, teoretic cel putzin, ar trebui prevazut cu o cheie.

Clavirul e un instrument muzical cu clacare, important din Germania, a patruns mai intai in Transilvania, apoi in TZarile Romane. Astazi i spunem pian. Ambele cuvinte sunt imprumutate din limba tzarii de origine (Klavier shi Pian). Clavir e pe cale de disparitzie din vorbirea cotidiana. Poezia ni-l tzine in viatza, pentru k rigorile prozodice nu permit substituiri sinonimice: pian n-ar rima cu cimitir in Nevroze-le lui Bacovia, d.e.:

Afara ninge prapadind,

Iubita canta la clavir –

SHi targul sta intunecat,

De parca ninge-n cimitir.

maistrU

Germ. Meister provine am lat. magister = mai marele, capetenia unei comunitatzi, care a ajuns apoi sa insemne „cel mai priceput dintre meseriashi”. Ideea de „mare” se recunoashte in toata familia urmashilor lui magnus: magnat, maior, maestru shi maiestru, major, maxim, magnific, magistrat, majuscul, meshter, maiestate. Pana shi metresa (fr. maitresse) e... „mare”, ne-o spune Minulescu: „Caci amanta pentru rege e mai mult k o Regina”.

MATRITZA

Germ. Matrize este tot latinesc, sporind in romaneshte familia lui mater (mama), fiind ruda buna cu materie, matern, maternitate, maternal, cumatra (con + mater) shi, oricat ar parea de surprinzator, cu matreatza.

SHURUB

Iata, in sfarshit, un cuvant ale carui origini nu sunt latineshti^[1].

VENTIL

Originea germ. Ventil o gasim in lat. ventus. Familia lui vant (vantoase, a se vantura, a se zvanta, apoi neologismele: ventuza, paravan, evantai) sporeshte cu acest germanism care, pana la urma, tot de la Roma vine.

Precizare importanta: a fost o intamplare k patru din cele cinci cuvinte rostite de inginerul nostru au fost latineshti shi unul singur pur germanic. N-ash vrea sa se traga de aici concluzia k aceasta este proportzia reala cand vorbim de neologisme din germana. Din comentariul meu ash vrea sa se intzeleaga doar k romana ishi poate spori latinitatea shi atunci cand imprumuta din germana. Atat shi nimic mai mult!