Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

shapte este o cifra magica prezenta, intre altele, in simbolistica de rit creshtin, unde sacramentele sunt in numar de shapte: botezul, confirmarea, casatoria, penitentza, euharistia, hirotonisirea shi maslul; pacatele cele mari sunt tot shapte: ingamfarea, invidia, hula, zgarcenia, lenevia, desfraul shi furia. Planetele sistemului solar vazute de pe Pamant sunt shi ele tot in numar de shapte: Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn, Neptun, Uranus^[1]. Cuvantul care desemneaza un interval temporal de shapte zile consecutive este saptamana. Originea cuvantului e latineasca: septimana. De la septem = shapte, romanii au format numeralul ordinal septimus = al shaptelea shi, prin derivare, adjectivul septimanus, la feminin, septimana. Limbile romanice l-au moshtenit atat pe septem, cat shi pe septimana: rom. shapte, saptamana, fr. sept, semaine, it. sette, settimana, port. sete, semana, sp. siete, semana.

In episoadele viitoare voi analiza numele zilelor saptamanii. Se va vedea atunci legatura clara dintre Marte shi martzi, Mercur shi miercuri, Jupiter (Jovis, Joe) shi joi sh.a.m.d.

Acum ma limitez sa le enumar, oferindu-va succint originea shi raspandirea lor in arealul romanic, cu gandul la atatzia romani care ishi duc veacul prin Italia, Frantza shi Spania (unii, mai putzini, shi in Portugalia):

luni (fr. lundi, it. lunedì, sp. lunes) = ziua Lunii;

martzi (fr. mardi, it. martedì, sp. martes) = ziua razboinicului Marte;

miercuri (fr. mercredi, it. mercoledì, sp. miércoles) = ziua negustorului Mercur;

joi (fr. jeudi, it. giovedì, sp. jueves) = ziua celui mai puternic dintre zei, Jupiter (Jovis, la vocativ: Jove);

vineri (fr. vendredi, it. venerdì, sp. viernes) = ziua zeitzei Venera (Venus, Veneris);

sambata = (fr. samedi, it. sabato, port. sábado, sp. sábado); in romaneshte, termenul a ajuns prin filiera slava: sonbota (cuvant ale carui legaturi indepartate sunt cu zeul agriculturii shi al justitziei, Saturn, shi cu sabatul evreiesc);

duminica (fr. dimanche, it. domenica, port. domingo, sp. domingo) = ziua Domnului (din lat. dominica, derivat de la Dominus).

Vetzi fi observat, desigur, k de luni pana vineri lipsesc cuvintele portugheze corespunzatoare; aceasta pentru k lusitanii „numarau" zilele saptamanii incepand cu duminica; lunea fiind a doua zi, au numit-o segunda-feira, martzea - terça-feira, miercurea - quarta-feira, joia - quinta-feira, vinerea - sexta-feira...

Numeralul latinesc septem (shapte) are o multzime de descendentzi in romana, unii imprumutatzi direct dintro limba romanica (italiana, franceza), altzii creatzi prin derivare pe teren romanesc. Diferentza pe portativ intre shapte note muzicale, intre do shi si, sa zicem, se numeshte septima (cf. termeni analogi k: tertza, octava...). Exista un joc de cartzi numit sheptic, unde piesa cea mai ravnita e sheptarul (sheptica), avem apoi numeralul fractzionar o sheptime, doua, trei sau mai multe (dar nu mai mult de shase!) sheptimi, precum shi adjectivul shi adverbul saptamanal (aparitzie saptamanala, respectiv apare saptamanal). Cuvantul mai este folosit shi k substantiv intro propozitzie precum: saptamanalul „Romania literara” apare la Bucureshti. Acest din urma termen pierde in vremea noastra teren in favoarea lui hebdomadar, un neologism de sorginte franceza (hebdomadaire), unde recunoashtem ushor numeralul din vechea greaca hebdo = shapte. (Pronuntzand hebdo- ne amintim cu oroare de atacul terorist de la Charlie Hebdo.)

Septem poate fi recunoscut shi in onomastica romaneasca: prenumele Septimiu a insemnat, la origine, al shaptelea nascut dintro familie, dupa cum Octavian (Octav) era al optulea, iar Sextil - al shaselea. Legatura etimologica dintre prenume shi numeral s-a pierdut treptat in conshtiintza vorbitorilor, incat nu rareori se intampla k intaiul copil al unei familii sa se numeasca Octavian ori Septimiu. Nici macar numele unuia dintre cei mai mari lingvishti romani - este vorba de Sextil Pushcariu - nu sunt sigur k ar corespunde realitatzii etimologice.

In sfarshit, mandatul de shapte ani al unui demnitar se numeshte septenat. In Frantza, cuvantul septennat se bucura de o frecventza ridicata, pentru k, pana la Jacques Chirac, preshedintele era ales pe o perioada de shapte ani.

P.S. shepte este o varianta fonetica a lui shapte. Se foloseshte adesea in convorbirile telefonice pentru a nu fi confundat cu vecinul sau mai mic: shase.