XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?

Alegerea intre scrierea unei singure litere shi repetarea ei pune probleme diferite, cel putzin in parte, dupa cum este vorba de litere care noteaza vocale (shi semivocale sau semiconsoane) ori de litere care noteaza consoane.

1. Dublarea (sau triplarea etc.) unei litere care noteaza o vocala corespunde de obicei unor realitatzi fonetice: fie pronuntzarii distincte in hiat (in silabe diferite) a doua vocale identice, fie pronuntzarii unei vocale lungi; dublarea poate fi insa shi lipsita de valoare fonetica.

a. Repetarea - in pronuntzare shi in scris - a unei vocale shi litere corespunzatoare poate avea loc la intilnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat in vocala cu un cuvint (tema) care incepe cu aceeashi vocala: contraatac, paraaldehida, supraalimenta, ultraaglomerat; neeuclidian, reedita, preexista, teleenciclopedie; antiimperialist, toxiinfectzie; coopera - shi familia: cooperant, cooperativa, cooperativiza, cooperator, cooperatzie -, microorganism etc. sau la intilnirea unei teme terminate in vocala cu un afix flexionar (desinentza, sufix verbal) sau lexical care incepe cu aceeashi vocala: creez, licee; aliniind, fiind - shi fiindca -, fiintza, scriind, scriitor; asiduu, atuuri, vacuum - shi familia: vacuumare, vacuummetru - etc.

Secventzele ee, i, uu se pronuntza de obicei [eĭe], [iĭi], [uŭu]. Vezi shi IV, VIII.

Mai rar, o repetare de acest fel are loc in radacina unor cuvinte (aalenian, feerie, gheena, alcool) sau in structura unor elemente de compunere k noo- (noocratzie, noologie, noosfera), oo- (oogeneza, oolit, oosfera etc.) sau zoo- (epizootie, zoologie, zooparc, zootehnie etc.), ultimul folosit shi independent (zoo).

Cind un asemenea element de compunere se combina cu o tema care incepe cu o- nu se ajunge totushi la trei o, producindu-se o contragere a doi dintre ei: zoonim, zoopsie.

Este nejustificata repetarea vocalei/literei e, respectiv o, in radacina cuvintelor prerie (nu preerie!) shi proroc, prorocesc, proroci (nu proo-!) sau in formatzia prefixala copreshedinte (nu coopreshedinte!).

Variantele fonetice shi grafice cu o singura vocala/litera corespunzatoare (de tipul alcol, coperativa, finca sau fintza, zologie) sint incorecte.

Pentru ee vezi shi IV, iar pentru i VIII.

b. Repetarea unei litere care noteaza o vocala poate constitui un mijloc de marcare a cantitatzii, in spetza a naturii lungi a acestei vocale; fenomenul este specific cuvintelor exclamative prin natura lor (interjectzii) sau folosite in enuntzuri exclamative (afective shi imperative). Litera care noteaza o vocala lunga poate fi scrisa numai de doua ori (interjectziile i, dii, ee, pfii etc., variante ale lui i, di, e, pfi; Ajutoor!, Sariitzi!; buun „foarte bun”, biine „foarte bine”; Staateam shi eu k prostu; Zaau?), sau de trei ori (interjectziile aaa, iii, variante ale lui a, i; biniiishor sau miiic < mic; Ce faceee?; Daaa) shi chiar de mai multe ori, in situatzia cuvintelor din enuntzuri afective: gaaaata!; Taaaare mi-i pofta!).

c. Dublarea fara valoare fonetica a unei litere care noteaza o vocala se intilneshte in mod exceptzional in nume proprii romaneshti shi in eventualele derivate de la ele. De exemplu, se scrie aa shi se pronuntza [a] in numele scriitorului (Vasile) Aaron shi al mitropolitului Varlaam.

Nu e necesara dublarea lui i din numele proprii Isac, Isus.

d. Dublarea unei litere care noteaza o vocala se poate datora, in nume proprii straine shi in neologisme neadaptate, unor reguli ortografice straine, marcind un anumit fel de lectura: de exemplu, ee pentru [i] in feedback [fid-bec] sau oo pentru [u] in boom [bum], dupa regulile limbii engleze.

2. Repetarea literelor e, i, u (dublarea tuturor acestora shi triplarea numai a literei i) se poate datora shi dublei valori fonetice a acestor litere, care noteaza atit vocale, cit shi semiconsoane (i, u) sau/shi semivocale (e).

Secventza grafica ee corespunde vocalei [e] urmate de semiconsoana [ĭ] in cuvinte k agreeaza, aleea, creeaza, egeean, ideea etc. shi in nume proprii precum Coreea - shi coreean -, Crimeea, Doroteea, Medeea etc.

Vezi shi V.

Secventza grafica i corespunde vocalei [i] urmate de semiconsoana [ĭ] in cuvinte k argintii, intirzii, shtii, iar secventza grafica iii vocalelor [i-i] - rostite de obicei [iĭi) - urmate de semiconsoana [ĭ] in cuvinte k argintiii, (ma) sfiii.

Vezi shi VIII.

Secventza grafica uu, care dupa normele in vigoare ar trebui sa aiba valoarea [u-u] in cuvintele ambiguu, asiduu, continuu - shi discontinuu, incontinuu -, perpetuu, reziduu, superfluu, reda de obicei pronuntzarea [uŭ].

3. Dublarea unei litere care noteaza o consoana poate corespunde sau nu unei realitatzi fonetice; in primul caz, poate fi vorba de repetarea aceleiashi consoane (in silabe diferite), de pronuntzarea unei consoane lungi sau de succesiunea a doua consoane diferite. Triplarea unei litere care noteaza o consoana are totdeauna valoare fonetica, redind exclusiv natura lunga a unei consoane unice.

a. Dublarea - in pronuntzare shi in scriere - a unei consoane shi litere corespunzatoare poate avea loc la intilnirea unui formant (prefix sau element de compunere) terminat in consoana cu un cuvint (tema) care incepe cu aceeashi consoana. Iau nashtere astfel urmatoarele secventze grafice shi fonetice:

bb: rar, in derivate sau compuse cu sub- (subbibliotecar);

Se scrie insa b in subratz, subrau (nu subb...).

ll: rar, in compuse populare cu al shi cel + -lalt (allalt, varianta a lui alalalt; cellalt, varianta a lui celalalt);

mm: in compuse cu -metru shi derivatele lor (fotogrammetru - shi fotogrammetric, fotogrammetrie -, kilogrammetru, ohmmetru, vacuummetru);

Se scrie insa m in comemora (nu comm...), imemorial (nu imm...).

nn: in derivatele, numeroase, cu prefixul in- (innadi, innamoli, innaravi, innascut, innebuni, innegri, innegura, innemuri, innisipa, innobila, innoda, innoi, innopta, innora, innoroi shi derivatele lor) shi intrun singur derivat cu in- (innavigabil);

Dublarea lui n este nejustificata in cuvintele neanalizabile printro tema cu n-, de aceea variantele grafice de tipul dinnainte, innainte, innacri, innaltza, inneca sau innota sint incorecte. Inabushi, inaclai shi inadushi s-au fixat, prin traditzie, in variantele cu un singur -n-. Tot cu un singur n se scriu conatzional shi inova.

rr: in derivate cu prefixele hiper- (hiperrealist), inter- (interregional, interregn) shi super- (superrefractar);

ss: in cele mai multe derivate cu trans- (transsaharian, transsiberian, transsubstantziere, transsudat) shi in citeva derivate cu ras- (rassec, rasstrabun);

Dintre derivatele cu trans- de la cuvinte cu s-, se pronuntza shi se scrie cu un singur s, prin traditzie, transcrie. Prefixul ras- se confunda de obicei cu ra- inaintea unui s-: rasuci, rasufla; se poate face distinctzie totushi intre rasuna shi rassuna (Am sunat shi am rassunat).

tt: in derivate cu prefixul post- (posttonic, posttraumatic) shi intrun compus cu port- (porttabac).

b. Repetarea unei litere care noteaza o consoana poate constitui un mijloc de marcare a pronuntzarii prelungite a unei consoane continue (r, s, sh, z) sau a maririi fazei de tzinuta a unei consoane oclusive (m); acest fenomen este specific interjectziilor, dar are loc shi la alte cuvinte in contexte exclamative sau/shi pentru redarea valorii de superlativ absolut. Litera care noteaza o consoana lunga poate fi scrisa numai de doua ori (in interjectziile brr, prr shi sst, varianta a lui st) sau de trei ori (in interjectziile shshsh shi bizzz, pirrr, variante ale lui biz, pir) shi chiar de mai multe ori in situatzia cuvintelor cu intrebuintzare contextuala exclamativa sau/shi superlativa (Ccanalia!, Inffamul!, Mmarsh!, Mmizerabile!, nnemaipomenit, sssplendid, Vorrrba!).

c. Dublarea literei c inainte de e, i corespunde succesiunii a doua consoane diferite [kč] in cuvinte k accelera, accent, accepta, acces, accidenta, boccea, buccinator, ciubucciu, coccis, occident, occipital, succes, succint, vaccin shi in toponimul Isaccea.

Variantele fonetice de tipul [ačepta] sint greshite. Se scrie corect numai c (= [č]) in cuvintul bacil (nu baccil) shi in elementele de compunere bacili-, bacilo-. Pentru grafia cu cc = [č] in soccer vezi d.

Litera g nu se dubleaza niciodata in conditzii asemanatoare.

Se scrie corect numai g (= [ǧ]) in cuvintele sugera, sugestie (nu suggera, suggestie). Pentru grafia cu gg = [g] in loggia vezi d.

d. Dublarea fara valoare fonetica a unei litere care noteaza o consoana se intilneshte in urmatoarele situatzii:

- in neologisme neadaptate, de obicei in pozitzie intervocalica (babeurre, babbit, loggia, rummy, sgraffito, soccer, zeppelin) sau la sfirshit de cuvint (loess, gauss, watt), in mod exceptzional inaintea unei consoane (quattrocento, rickettsii; cf. shi mass-media);

Finalele ss, tt de la singularul substantivelor masculine alterneaza la plural cu consoanele simple sh, respectiv tz: gauss - gaushi, watt -watzi. Intervocalicul zz are valoarea [tz] in italienismele din terminologia muzicala mezza-voce, mezzo-forte, mezzo-piano, mezzo-soprana, pizzicato shi din terminologia gravurii mezzo-tinto, precum shi in pizza.

Nu se dubleaza consoana intervocalica din casa „casierie, seif”, masa „multzime”, rasa „grup biologic” (la care scrierea cu -ss-, recomandata in 1904, este abolita in 1932), corida, hipism, moto, siroco, nici consoana finala din bos, stres (intervocalica in forma articulata bosul, stresul shi in derivatele stresa, stresant).

La unele cuvinte pentru care se admit cite doua variante - adaptata shi neadaptata - deosebirea poate consta in absentza/prezentza consoanei duble: golgheter/goal-getter; shiling/shilling. Sufixul neologic romanizat este -isim, cu un singur s (generalisim, rarisim etc.), dar sufixul italian din terminologia muzicala -issimo se scrie cu ss: fortissimo, pianissimo.

- in nume proprii straine shi in derivatele lor: toponime k Andorra (shi andorran), Bissau, Bruxelles (shi bruxellez), Ottawa, (La) Valletta; antroponime k Hess (shi hessian), Russell (shi russellian);

- in nume proprii romaneshti (antroponime), conform dorintzei purtatorilor: prenume k Anna, Marietta, Pussi, Sabba (SHtefanescu), Stella; nume de familie k Alessandrescu, Bolliac, Filotti, Lecca; Massim, Mille, Millo, Nottara, Pann, Philippide, Pillat, Rosetti, Tattarescu, Tell, Zirra, Zotta.

Secventza zz are valoarea [tz] in Negruzzi.

Daca in numele de familie ale unor personalitatzi dublarea consoanei este respectata mai ales in virtutea traditziei, la prenume shi la numele de familie fara istorie acest fenomen nu are justificare; el denota de obicei snobismul purtatorilor.