XI. Cu sau fara i final?
XI. Cu sau fara i final?
Problema alegerii intre prezentza sau absentza lui i shoptit (nesilabic) la sfirshit de cuvint se pune dupa anumite consoane: dupa j, sh, tz shi z shi dupa r.
- Situatzii in care aceasta problema intereseaza in comun consoanele j, sh, tz, z se intilnesc la marcarea distinctziei dintre singular shi plural in flexiunea nominala shi a distinctziei dintre persoana 1 shi a 2-a singular in flexiunea verbala.
- Aceste distinctzii nu pot fi facute de graiurile in care consoanele mentz ionate sint totdeauna dure (deci o forma k mosh este in acelashi timp de sg. shi pl. sau una k ingrash de pers. 1 shi 2 sg.) ori totdeauna moi (deci o forma k moshi este in acelashi timp de sg. shi pl. sau ingrashi de pers. 1 shi 2 sg.).
- Se pronuntza shi se scrie corect j, sh, tz, z la sfirshitul formelor de singular ale substantivelor shi adjectivelor masculine, dar ji, shi, tzi, zi la sfirshitul formelor de plural: vrej - vreji; copilash - copilashi, mosh -moshi, tzarush - tzarushi, chipesh - chipeshi, jucaush - jucaushi; hotz - hotzi, motz - motzi, strutz - strutzi, micutz - micutzi; englez - englezi, sturz - sturzi etc.
- Regula nu se limiteaza la cuvintele cu forme opuse prin absentza/prezentza lui -i. Se pronuntza shi se scrie corect fara -i orice forma de singular (bej, garaj, prilej, ruj; cosh, iadesh, frunzish, orash, tush) shi cu -i orice forma de plural (minji, viteji; frumoshi, urshi; barbatzi, totzi; lazi, nerozi, uzi etc.).
- Distinctzia este mai greu de facut la toponime. Se pronuntza shi se scrie corect:
- j, sh, tz, z in: Blaj, Dej, Dolj, Gorj, Lugoj; Argesh, Balsh, Baziash, Beiush, Buziash, Carash, Ciucash, Crish, Fagarash (orashul shi muntzii), Mediash, Muresh, Paulish, Pelesh, Perish, Sebesh, Somesh, Teiush, Timish, Trotush; Belintz, Mihaltz, Oltetz, Rimetz, Turtz; Bilghez, Oituz;
- ji, shi, tzi, zi in: Barboshi, Buhushi, Calarashi, Cringashi, Hushi, Iashi; Adunatzi - shi toate toponimele cu forma de participiu -, Carpatzi, Galatzi, Mehedintzi, Radautzi - shi toate derivatele in -autzi -, Remetzi; Virlezi, Zaplazi.
- Denumirile unor localitatzi se deosebesc prin fixarea in forma de singular sau in cea de plural: vezi Balintz (in judetzul Timish) shi Balintzi (in Botoshani); Dorobantz, in judetzul Iashi; multe altele in forma articulata de singular) shi Dorobantzi (in Arad shi Botoshani); Filiash (in judetzul Harghita) shi Filiashi (in Dolj shi Iashi).
- Se pronuntza shi se scrie corect sh, tz, z (fara -i) la sfirshitul formelor verbale de persoana 1 singular, dar shi, tzi, zi la sfirshitul celor de persoana a 2-a singular: ingrash - ingrashi, ingrosh - ingroshi; agatz - agatzi, cocotz - cocotzi; cutez - cutezi, lucrez - lucrezi etc.
- Regula nu se limiteaza la formele de pers. 1 shi 2 sg. indicativ shi conjunctiv prezent opuse intre ele prin absentza/prezentza lui -i. Se pronuntza shi se scrie corect fara -i orice forma de persoana 1 singular, deci shi auxiliarul de conditzional-optativ ash (din ash vrea sau ash fi vrut), shi cu -i orice forma de persoana a 2-a singular, deci shi de perfect simplu (cintashi, baushi, ziseshi etc.) sau de mai mult k perfect (cintaseshi, bauseshi, ziseseshi etc.). Varianta ashi a auxiliarului de conditzional-optativ 1 sg. este regionala; aparitzia ei in scrieri literare este admisibila numai in reproducerea pronuntzarii regionale a unor personaje, dar numai daca se reproduc consecvent toate pronuntzarile similare (de exemplu, (un) coshi, (eu) ingrashi shi matushe, sheapca).
- O situatzie comuna numai consoanelor sh shi tz este prezentza sau absentza lui -i in formele neaccentuate de dativ ale pronumelui personal shi reflexiv. Se pronuntza shi se scriu numai cu i final formele ishi (ishi da), shi- (shia amintit), -shi (amintindu-shi),itzi (itzi da), tzi-(tzia amintit), -tzi (amintindu-tzi).
- Cele mai multe probleme se pun dupa sh.
- Se pronuntza shi se scrie sh (fara -i) in urmatoarele cuvinte:
- adverbele formate cu sufixele specifice -ish, -ish shi cu sufixul diminutival -ash: crucish, curmezish, fatzish, furish etc.; chiorish, tirish; mintenash, precum shi adverbele primare: iavash;
- interjectziile ash (ei ash!), fish, hish, pish, ush.
- Interjectzia ash apare adesea in varianta grafica ashi, prin care se obtz ine distinctzia fatza de forma verbala ash; aceasta distinc tzie (recomandata de regulile academice din 1932) nu este conforma cu normele ortografice actuale. Intrucit cele doua cuvinte se pronuntza la fel, diferentzierea lor grafica (in felul mentzionat sau invers: verbul auxiliar cu i shi interjectzia f ara, dupa o regula care nu a fost niciodata oficiala) nu are nici o justificare; ele trebuie diferentz iate numai de ashi s. m. pl. (sg. as) shi de grupul sintactic omofon alca tuit din prepozitzia a + -shi pronume reflexiv (de la infinitive reflexive k ashi bate joc, ashi inchipui).
- Se pronuntza shi se scrie shi (= particula invariabila) in urmatoarele cuvinte:
- toate formele pronumelui shi adjectivului demonstrativ acelashi shi ale adjectivului pronominal de intarire de persoana a 3-a insushi: acelashi, aceeashi, aceluiashi, aceleiashi sg., aceiashi, aceleashi, acelorashi pl.; insushi, insashi sg., inshishi m. pl., inseshi f. pl. shi gen.-dat. sg.;
- La aceste forme pronominale distinctzia dintre singular shi plural nu se face prin absentza/prezentza lui -i (cum cred unii vorbitori, care scriu greshit acelash sau insush), ci prin modificarea secventzei dinaintea invariabilului -shi.
- varianta formei accentuate de dativ a pronumelui reflexiv de persoana a 3-a: sieshi;
- variantele invechite shi populare ale unor pronume nehotarite: cevashi, cinevashi;
- o varianta a numeralului ordinal feminin intiia (art.) folosita mai ales in imbinarea cu substantivul data: intiiashi data; - adverbele acushi, citushi, iarashi, totushi.
- Particula shi pune probleme de scriere cu sau fara i shi in situatziile in care nu se gaseshte la sfirshit de cuvint, ci in interiorul unor cuvinte compuse. Ea se scrie corect cu -i- in numeralele colective compuse cu citeshi- (citeshipatru, citeshitrei etc.) shi in formatziile nehotarite - pronume, adjective pronominale, adverbe - cu oareshi-(oareshicare, oareshice, oareshicine, oareshicind, oareshicum), dar fara -i- in nehotaritele compuse cu fiesh- (fieshcare), fieshte- (fieshtecare).
- toate formele pronumelui shi adjectivului demonstrativ acelashi shi ale adjectivului pronominal de intarire de persoana a 3-a insushi: acelashi, aceeashi, aceluiashi, aceleiashi sg., aceiashi, aceleashi, acelorashi pl.; insushi, insashi sg., inshishi m. pl., inseshi f. pl. shi gen.-dat. sg.;
- Se pronuntza shi se scrie sh (fara -i) in urmatoarele cuvinte:
- Dupa r, prin prezentza sau absentza lui i final se face deosebire intre doua conjunctzii coordonatoare care sint doar paronime, nu omonime: se pronuntza shi se scrie corect cu i, deci ori, conjunctzia disjunctiva, din fondul vechi shi popular, sinonima cu sau (dreapta ori stinga, Da ori ba?), dar fara i, deci or, conjunctzia adversativa argumentativa neologica (Credeam k l-am convins, or n-a fost asha).
- Formatziile nehotarite - pronume, adjective pronominale, adverbe sint compuse cu ori, nu cu or, deci se pronuntza shi se scriu corect cu i dupa r: oricare, orice, oricine, oricind, oricit, oricum, oriunde; la fel, cele cu orishi- (orishicare..., orishicind etc.).
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind