Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

„Mai mult decat orashenesc” ar fi, etimologic vorbind, sensul acestui cuvant greco-latin (gr. hyper „mai mult” + lat. urbs „orash”). In limba e k la chimie. Combini clorul cu sodiul shi obtzii clorura de sodiu (sarea), o substantza noua cu insushiri proprii, altele decat suma insushirilor celor doua elemente din care a rezultat. Tot astfel, hiperurban nu insemna „mai mult decat orashean”, ci cu totul altceva, dar asta se va vedea mai jos.

Oamenii incearca sashi adapteze exprimarea in functzie de imprejurarile in care se afla. Intrun fel vorbeshti la Universitate shi cu totul altfel la piatza, acasa in familie sau pe strada. Exista destui oameni care nu-shi adapteaza frazarea la circumstantzele in care se gasesc; shi mai sunt dintre aceia care vor sashi impresioneze partenerul de dialog cu o exprimare elevata, dar cu totul nepotrivita. Pe aceshtia din urma intzelepciunea populara i sanctzioneaza fara mila: „ori te poarta cum tzi-e vorba, ori vorbeshte cum tzi-e portul”. Dar cei mai multzi doresc doar sa se exprime corect, insa n-au pregatirea necesara s-o faca. SHi atunci cad in pacatul ce se cheama hiperurbanism.

1. In graiurile din Moldova shi din unele partzi ale Banatului shi ale Ardealului p + i din picior shi din pita se pronuntza chi: chicior, chita. Fenomenul acesta a fost botezat de lingvishti palatalizare, pentru k atunci cand zici chi limba se apropie de „cerul gurii”, adica de zona palatala. Exista insa cuvinte cum ar fi chiftea (din tc. köfte), unde chi-ul initzial este natural, k-n limba de origine, shi atunci corect ar fi sa-l rosteshti k atare. Necunoscandu-i originea, vorbitorii cauta sa restabileasca o prezumtiva forma corecta shi zic: piftea, ceea ce-i greshit. Chestiunea este k piftea s-a generalizat in Moldova shi atunci, daca zici chiftea, eshti inclus in categoria ignorantzilor care rostesc chiatra in loc de piatra shi chita in loc de pita. Asha k avetzi grija cum solicitatzi chifteaua la vreo carciuma de pe-acolo…

2. In copilaria mea, la tzara, ma viziteaza doi veri din Timishoara. Sa tot fi avut ei vreo 15-l6 ani. Intruna din zile, o vecina cam de varsta lor i invita la masa. Vazand ea k nu prea se indeamna aceshtia la paine, ma trezesc cai imbie amabil: „mancatzi pite, numai acuma a scos-o mama din cuptor”. Mia ramas in memorie ciudatul cuvant pite shi a trebuit sa treaca multa vreme pana sa intzeleg ce-i cu el. In sat, oamenii ziceau pa in loc de pe (k domnul Pleshu) shi bratza in loc de bratze (cum rostea probabil shi Eminescu, din moment ce-l pune in rima cu fatza). Vecina mea, nu prea cultivata, dar cu un oarecare simtz al limbii, a tras concluzia k e urban sa-l inlocuieshti pe a cu e shi a extins regula shi acolo unde ea nu are de ce sa se aplice, la neaoshul pita. A vrut sa fie corecta shi a fost mai mult decat corecta, adica hipercorecta. A vrut sa fie urbana shi a ajuns sa fie chiar mai mult, adica hiperurbana.

3. Intro excelenta teza de doctorat despre aspectele documentare ale scrierilor lui Slavici, profesoara Adela Gorcea descopera un alt caz de hiperurbanism. Numele satului Maderat, din zona in care a trait scriitorul, provine din magh. Magyarad, ceea ce inseamna k forma corecta ar fi Magerat sau Maghierat, asha cum se rosteshte, cu mici ezitari, in graiul local shi cum, de altfel, il gasim de mai multe ori la Slavici (Maghierat). Dupa intaiul razboi, administratzia romana - inlocuind-o pe cea maghiara - s-a lasat inshelata de faptul k in partea locului se zice: „ge unge viñi” in loc de literarul: „de unde vii” shi atunci l-a schimbat pe ge in de, acolo unde nu este cazul, cu convingerea k astfel restabileshte forma (pronuntzia) corecta a localitatzii.

Nu-mi ramane acum decat sa reproduc din DEX definitzia hiperurbanismului, deshi poate k exemplele mele l-au explicat singure: „Fenomen care consta in crearea unor variante fonetice, forme gramaticale, accentuari sau grafii necorecte, datorita intentziei vorbitorului de a evita o exprimare sau o grafie presupusa neliterara.”

P.S. Un sinonim pentru hiperurbanism este hipercorectitudine, termen, acesta din urma, preferat de manualele shcolare de limba romana.