XXII. y sau i, ai?
XXII. y sau i, ai?
Recent admisa in alfabetul limbii romane, litera y nu constituie o noutate in ortografia romaneasca, intrucit era folosita shi inainte de 1982, dar cu statutul unei litere straine (din categoria literelor ä, å etc.).
Insashi denumirea acestei litere drept „i grec” arata k ea este o dublura a literei i, un fel de i. Fara a acoperi toate valorile fonetice ale literei i, principalele valori ale literei y se regasesc printre acestea; ele sint: vocala [i], semiconsoana [ĭ] (vezi omofonele boi, pl. de la bou, shi boy, din cow-boy sau old-boy) shi, mai rar, diftongul [aĭ].
Valoarea [aĭ] nu este necunoscuta literei i, care o are shi ea in neologisme neadaptate de origine engleza, de exemplu in copy-right [kopiraĭt], drive [draĭv] shi driver, driverlob.
Intrebuintzarea literei y este limitata la neologisme, de obicei cu caracter internatzional, la nume proprii straine shi la derivate ale acestora. Ea nu se foloseshte deci niciodata la cuvinte din fondul traditzional (nici la nume proprii traditzionale). In mod exceptzional apare in unele nume proprii romaneshti de origine straina. Prezentza literei y este un indiciu al caracterului neologic sau strain al unui cuvint/nume propriu shi este in masura sa puna in garda pe cititor asupra posibilitatzii de lectura a acelui cuvint dupa reguli ale altor limbi; de altfel, folosirea literei este adesea asociata cu alte grafii mai mult sau mai putzin specifice neologismelor shi numelor proprii straine: literele k shi w (de exemplu, in whisky), litere duble (grizzly, hobby), combinatzii de litere de tipul ch [č] (cherry-brandy), ph = [f] (phylloceras) sau sch = [sh] (Schwyz) etc.
1. Litera y se foloseshte in urmatoarele categorii de cuvinte:
a. In neologisme neadaptate, de obicei cu circulatzie internatzionala: yankeu, yardang, yatren, yen, yenerit, yeoman, ylang-ylang, yoga - shi derivatele yoghin, yoghist -, yohimban shi yohimbina, yuan, yucca, by-pass, cherry-brandy, copy-right, cow-boy, disc-jockey, dyke, fairplay, garden-party, grizzly, happy-end, hobby, lady - shi milady -, lekytos, lobbyism, old-boy, permalloy, phylloceras, play-back, rhyton, rotary, roylon, sexy, spray, sulky, tory, whisky.
b. In derivate (prin afixare sau prin conversiune) de la nume proprii: yala, yeatmanit, yemenit, yorkian, ypresian, yterbit, yterbiu, yterit, ytrit, ytriu, ytrocerit; byronian, ceylonez, debye, henry, kenyan, keynesism, newyorkez, paraguayan, taylorism, uruguayan, willy-willy.
c. In abrevieri shi simboluri: Y (ytriu), Yb (yterbiu), yd (iard), dy (disprosiu), dyn (dina).
In timp ce unele dintre ele corespund scrierii cu y shi a cuvintelor de baza (yterbiu, ytriu), alteori se scrie y numai in abrevierea sau simbolul unui cuvint scris cu i: vezi yd shi iard, dy shi disprosiu, dyn shi dina.
Explicatzia acestei neconcordantze sta in caracterul internatzional al abrevierilor/simbolurilor respective.
d. In nume proprii straine:
- toponime: Yale, Yemen, York, Yorkshire; Ceylon, Conakry, Guyana, Kenya, New York, Paraguay, Sydney, Uruguay etc.;
- antroponime: Yeats, Young, Yourcenar; Báthory, Byron, Goya, Meyer, Nagy, Vigny etc.
e. In nume proprii romaneshti:
- toponime provenite din antroponime: Ady Endre, Saligny;
- antroponime nume de familie; cele mai multe de origine straina, dupa dorintza purtatorului: (Spiridon) Yorceanu, (Anatol) Baconsky, (Jacques) Byck, (Paul) Gusty, (Alexandru) Myller, (Theodor) Pallady, (Mihail) Pascaly, (Anghel) Saligny.
Uneori acelashi nume este scris atit cu i, cit shi cu y, fie cu referire la aceeashi persoana: (Zenaida) Pally/Palli, fie cu referire la persoane diferite: Paul Gusty, dar Dimitrie Gusti. Fiul lui Carol Popp de Szathmáry semna (Alexandru) Satmari.
f. In cuvinte - mai ales nume proprii - transliterate din alfabetul grecesc, care de obicei au paralel shi o varianta adaptata, cu i: de exemplu, Dionysos shi Dionisiu, Aischylos shi Eschil, Lysimachos shi Lisimah, Scylla shi Scila, Styx shi Stix, Tyr shi Tir.
2. Valorile fonetice ale literei y difera, in general, atit dupa vecinatatzile shi pozitzia ei in cuvint, cit shi - mai ales la numele proprii - dupa originea cuvintului in care se gaseshte.
a. Se scrie y shi se pronuntza vocala [i] in urmatoarele contexte:
- la inceput de cuvint + consoana (ylang-ylang, ypresian, yterbiu);
- intre consoane: lekytos; Byck, Myller;
- intre o consoana shi o vocala: kenyan, lobbyism;
- la sfirshit de cuvint dupa consoana: henry, sexy, tory; Baconsky, Pallady.
b. Se scrie shi se pronuntza semiconsoana [ĭ]:
- la inceput de cuvint + vocala, cu care [ĭ] formeaza un diftong ascendent (yankeu, yemenit, yoga, yucca, Yorceanu);
- la inceput de silaba dupa vocala shi + vocala, cu care [ĭ] formeaza un diftong ascendent (paraguayan, uruguayan);
- dupa vocala, cu care [ĭ] formeaza un diftong descendent, shi + consoana (old-boys pl., roylon);
- la sfirshit de cuvint dupa vocala, cu care [ĭ] formeaza un diftong descendent (disc-jockey, fairplay, old-boy, spray).
c. Se scrie y shi se pronuntza diftongul [aĭ] dupa consoana in unele cuvinte de origine engleza: by-pass, Byron shi byronian (silaba by pronuntzata [baĭ] ); Dyke shi dyke (pronuntzate [daĭk]).
d. In numele proprii straine y poate avea shi alte valori, de exemplu:
- marca a caracterului palatal al consoanei precedente in nume maghiare: Balvanyos (silaba -nyos pronuntzata [ńosh]), Nagy [nåǵ];
- [i] in unele nume poloneze: Bytom, Lysa Gora, Olsztyn;
- [ü] in nume daneze: Nyrop shi suedeze: Rydberg;
- [a] in unele nume englezeshti: Byrd.
Este evident k pentru pronuntzarea corecta a cuvintelor scrise cu y - mai ales a numelor proprii - este necesara fie cunoashterea etimologiei lor (shi a regulilor din limba de origine), fie cunoashterea indicatziilor ortoepice din dictzionare speciale.
3. Uneori litera este folosita in cuvinte pentru care normele actuale recomanda altfel de scriere.
a. Nu se scrie y, ci i, in neologisme adaptate, k iac, iaht, iard, idish, iod/iot, iola, iperita, iurta; dandi, derbi, dinam, dina, hidrant, hipi, hochei, mirt, piramidon, rugbi, simpozion, vinil, volei, toate formatziile cu prefixele hiper- (hipercritic, hipertrofie etc.) shi hipo- (hipogastru, hiposulfit etc.) shi cele cu elemente de compunere k dis- (dischinezie, distrofie etc.), hidro- (hidrargir, hidrodinamic etc.), psiho- (psihologie, psihoterapie etc.), tipo- (tipografie, tipometru etc.), xilo- (xilofon, xilografie etc.). Se scriu de asemenea cu i numele proprii Iugoslavia (shi iugoslav), Savoia (shi savoiard), Siria (shi sirian), Tokio (shi tokiot).
Nu se recomanda scrierea cu y in prenumele romaneshti. Se scrie deci cu i in Lidia, Mia, Olimpia, Olimpiu, Silvia, Silviu shi in hipocoristice k Adi, Ani, Cati, Cristi, Didi, Eti, Lili, Mimi, Mitzi, Neli, Nutzi, Pusi, Pushi, Riri, SHtefi, Tili, Titi, Vali, Vivi, Zizi.
Variantele grafice cu y ale unor asemenea prenume - k, de altfel, shi ale numelor de familie romaneshti, de exemplu Ursaky in loc de Ursachi - sint o dovada de snobism.
b. Nu se scrie y, ci ai, in neologisme adaptate, k nailon.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind