dacisca domnului Roxin
O fantoma bantuie prin Romania […]. Este misteriosul Zamolxis [...], zeul suprem al „geto-dacilor”, despre care tot ce shtim este k nu shtim de fapt mai nimic.
Lucian Boia
Nomen meum est Funeriu. Je suis roumain, sono rumeno, sunt roman. Get-beget. SHi nu ma mandresc cu asta. Dar nici nu ma rushinez. Constat numai shi Va aduc la cunoshtintza k sa n-avem vorbe de ocara. Pe bunica mea din partea mamei o chema Lipovan; s-a maritat cu Ilisie, la 1918. Pe bunica din partea tatalui o chema Ursoi; s-a maritat cu Funeriu Pavel, fiul lui Iancu, la 1900. De la el, cum se vede, se trage numele meu de azi. N-am niciun x in nume. Un strastrabunic al meu a avut insa candva, demult, la 1746, un y (i grec!): Funyer Lup!…, asha l-am gasit in arhiva Primariei din Pancota, judetzul Arad. Primarul Iosif Retter, neamtz sadea dupa nume, dar roman in cuget shi simtzuri bahice dupa prenume, a preluat catastiful cu botezatzii de la popa Miclutza, ortodox din tata-n fiu... „Oi fi grecotei, pacatele mele”, miam zis, cand am vazut inscrisul. Un fan Burebista de la primarie m-a domolit cu binishorul, povestindu-mi - in shoapta, sa nu ne-auda dactilografa Ildiko, reciclata recent in Word Office 2015, - k a vorbit el cu Dan Puric, care ia explicat cum ungurii cei rai au vrut sa ne faca bozgori de-ai lor, dar rromanii nicicum nu s-au lasat; ai mei, cel putzin, s-au tzinut tare, m-a linishtit el. Daci din vechime, adauga savant, atingand delicat cu buricul aratatorului numele stramoshului meu Lup de pe inscrisul pomenit; dupa care ishi inaltza privirea cu intzeles adanc catre canis lupus, strashnica fiara dacica, invascuta-n Tricolor shi fixata-ntrun diblu deasupra biroului sau... Cata intzelepciune strabuna! Cat patriotism! Ai batrani nu shtiau slova, unuia iam vazut urma degetului gros pe un zapis de la 1901, da’ au intzeles ei, chiar asha fara carte, k ceva nu-i biztosh cu y-ul ala shi au facut ce-au facut k l-au scos pana la urma de-acolo. M-am tot mirat, Domnu’ Daniel, k ai Dumneavoastra stramoshi n-au fost destul de vigilentzi shi n-au scos x-ul alogen din Roxin. L-ar fi putut inlocui patriotic cu v (in memoria eroilor de la Rovine) sau cu b de la Robin Hood (un inginer care a avut acces la arhiva secreta a Vaticanului a descoperit k Robin acesta se tragea din Muntzii Fagarashului, mai exact din satul Lisa care ni ia mai dat pe Paler shi Gadea). M-am tot mirat eu pana intro seara cand ne-atzi vorbit atat de frumos (un pic cam tare) la Nashu tv despre William Spada-Lunga, care acum 1000 de ani shia indemnat fiul sa invetze dacisca, limba dacilor cum ne-atzi luminat. Ne-atzi shi tradus (ce cultura!) din latina medievala, k sa fie clar pentru toata lumea:
Pentru k locuitorii din Ruen utilizeaza mai mult limba romana decat limba daca, shi pentru k cei din Bayeux se servesc mai mult de limba daca decat de cea romana, eu vreau k fiul meu sa fie dus cat mai repede posibil la Bayeux k sa fie, Bothon, crescut shi format sub responsabilitatea ta cu cea mai mare grija in limba daca, invatzand-o definitiv k sa poata discuta mai tarziu cu oamenii de origine daca.
SHi atunci am intzeles: un scrib, nu prea instruit, a incurcat sc-ul din dacisca aia cu cs-ul shi l-a varat, concentrat intro litera, pe acesta din urma in Roxin, taman la mijloc. Am vazut k shi domnul profesor Coja se minuneaza ce-i cu x-ul ala fix in centru shi va face in fel shi chip. Ma mir la un om k dansu’, sa nu intzeleaga atata lucru! V-am mai privit o data in ochi (pe YouTube, k face to face n-am avut onoarea) shi miam zis: „iata, in sfarshit, un dac pur, barbat de barbat, iar noi abia acum cu dacisca asta aflaram de unde se trage el”. Mare-mi fu insa deziluzia cand un tanar din Timishoara, shcolit in putreda Danemarca, mia cam taiat elanul etimologic; zice el k dacisca nu-i nici pe departe dacica, ci e daneza, frate, limba lui Hamlet, saracu’ (al de muri rapus de sabia otravita a lui Laertes). Mare-mi fu dezamagirea cand se prabushi shandramaua, dar nu m-am lasat dovedit shi V-am ascultat din nou atent privindu-va-n ochi (atat cat se poate pe YouTube). Ce mai incoace-ncolo, de sus pana jos, de la chica pana la opinca, de la shalvari pana la itzari, suntetzi un dac adevarat shi atunci avui revelatzia: x-ul din Roxin e x-ul din Zamolxis. Amin!
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind