3. Scrierea cu litera mica sau mare

Scrierea cu litera mica sau mare^[1] priveshte initziala cuvintelor, iar in cazul abrevierilor shi al simbolurilor - shi celelalte pozitzii. Optziunea pentru aceasta caracteristica a literei depinde in special de:

• pozitzia elementului in text (in interiorul sau la inceputul unei comunicari) shi punctuatzia acestuia;
• natura elementului (substantive comune sau proprii, celelalte partzi de vorbire, abrevieri, simboluri) - indiferent de pozitzia in text, litera mica sau mare fiind o marca a caracterului de nume comun, respectiv propriu, mai ales in cazul cuvintelor care pot fi folosite cu ambele valori;
• marcarea anumitor valori sau obtzinerea unor efecte stilistice (importantza, politetzea sau, dimpotriva, desconsiderarea);
• natura textului (obishnuit sau oficial; laic sau religios; poezie; corespondentza; etichete, placutze indicatoare, afishe, capete de tabel etc.).

Pentru unele situatzii exista reguli obligatorii; in altele, scrierea cu litera mica, respectiv mare este facultativa, scrierea ocazionala a unor cuvinte contrar regulilor obishnuite nefiind totdeauna o gresheala.

Exista cuvinte sau pozitzii in care se foloseshte totdeauna litera mica, respectiv mare. Probleme pun mai ales situatziile in care unul shi acelashi (tip de) cuvant se scrie fie cu litera mica, fie cu litera mare: mai ales in unele cazuri de treceri intre nume comune shi nume proprii - care se produc in ambele sensuri, grafia depinzand de modul in care sunt tratate cuvintele in contextul respectiv -, distinctzia nu este totdeauna ushor de facut. Regulile privesc in special situatziile in care pot exista ezitari; de aceea, ele sunt prezentate contrastiv, mai ales in functzie de conditziile folosirii cuvintelor in propozitzii shi de distinctzia substantiv comun - substantiv propriu, care nu este totdeauna ushor de facut.

Scrierea cu litera mica sau mare a numelor unitatzilor de masura (kilogram, weber) shi a simbolurilor lor (kg, Wb), precum shi a simbolurilor altor termeni de specialitate (B pentru bor) nu face obiectul reglementarilor propriu-zis ortografice, ci al celor din domeniile respective, care trebuie respectate.
Regulile de scriere cu litera mica sau mare difera de la limba la limba, iar in scrierea limbii romane, ele au variat in timp.

3.1. Scrierea cu litera mica

Se scriu, de regula, cu litere mici:

• substantivele comune (shi asimilate acestora), precum shi toate celelalte partzi de vorbire folosite izolat sau in interiorul propozitziilor shi al frazelor;
• anumite abrevieri shi simboluri.

Detaliind, se scriu cu litera mica:

1. substantivele comune shi toate celelalte partzi de vorbire, inclusiv primul cuvant dintro comunicare, in urmatoarele situatzii:
   • cand acesta este un cuvant de declaratzie, iar comunicarea din care face parte urmeaza unei comunicari in vorbire directa:

     A adormit! zice cucoana. Caragiale

   • dupa puncte de suspensie, cand intre comunicari exista o legatura stransa:

     Se mishca fata ... clipeshte din ochi ... Caragiale

     Cand intre comunicari nu exista o legatura stransa, comunicarea urmatoare incepe cu litera mare.
     Se poate scrie cu litera mica shi dupa celelalte semne de punctuatzie finale, atunci cand comunicarea anterioara este prezentata k neincheiata:
           Ce-i? popa? negustor? Caragiale
           Fie-tzi mila! e nevasta-ta, iart-o! Caragiale

   • dupa doua puncte (in afara de cazurile in care ele preceda vorbirea directa sau un citat):

     Poarta tzarinii era deschisa: intra pe ea. Sadoveanu

   • cand cuvantul face parte dintrun citat in ghilimele neprecedat de doua puncte:

     Strecura printre dintzii albi shi maruntzi cate un „ah!” care-i umplea pieptul. Delavrancea

     Cand un citat intre ghilimele este precedat de doua puncte, el incepe cu litera mare.

2. substantivele comune (chiar daca provin din nume proprii) folosite izolat sau in interiorul unei comunicari, printre care cele care desemneaza:
   • tipuri omeneshti denumite dupa numele propriu al unor personaje: un adonis, un apolo, un don juan, un harpagon, un mitica, un pacala;
   • obiecte denumite dupa creatorul lor (in sensul cel mai larg) sau dupa locul de provenientza: un marghiloman; hatzegana, o havana, olanda;

     Numele proprii folosite numai ocazional pentru a desemna obiecte se scriu cu litera mare.

   • fiintze mitice multiple (indiferent de mitologia din care provin): !ciclop, elf, !gigant, iele, !muza, nimfa, !parca, rusalca, satir, !sirena, !titan, trol;
   • functzii shi calitatzi (oricat de importante): avocat, cancelar, deputat, domn „domnitor”, general, han, ministru, pasha, prefect, premier, preshedinte, primar, prim-ministru, principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, shah, voievod, voda;

     Se scriu cu litera mica shi numele domeniilor la care se refera functziile: ministrul de externe, ministrul afacerilor externe al..., dar numele oficiale complete de functzii se scriu cu litera mare.

   • sisteme economico-sociale (capitalism, feudalism), epoci geologice (mezozoic), perioade istorice relativ slab individualizate (epoca moderna, paleolitic, perioada contemporana), razboaie care nu au nume unice (razboaiele balcanice, punice);

     !Denumirile epocilor istorice de importantza majora se scriu cu litera mare.

   • varietatzi de plante shi de animale, soiuri de vin, produse alimentare etc.: aligote, angora, astrahan, babeasca, buldog, cabernet, camembert, canish, cornul-caprei (varietate de ardei), ionatan, merinos, sponca, tigaie, tzurcana;

     Pe etichete, numele unor produse se scriu cu litera mare.

   • substantivele cu sens generic care nu fac parte din numele propriu al entitatzilor geografice shi administrativ-teritoriale care le urmeaza: aleea Nucshoara, balta Calarashi, baile Govora, bulevardul Nicolae Balcescu, calea Floreasca, comuna Tudor Vladimirescu, fluviul Dunarea, insula Sfanta Elena, intrarea Popa Nan, judetzul Bistritza-Nasaud, lacul Galcescu, muntzii Carpatzi, orashul Dr. Petru Groza, parcul Herastrau, pasul Bran, peninsula Florida, piatza 1 Mai, republica Ucraina, raul Olt, strada Cutzitul de Argint, strada Pictor Luchian, shoseaua Mihai Bravul, varful Ciucash;

     Pe tablitzele indicatoare, in indicarea adresei, pe hartzi etc, aceste substantive se scriu cu litera mare.

   • punctele cardinale (in afara de cazurile cand desemneaza o regiune sau cand fac parte din nume de locuri): est;
3. toate celelalte partzi de vorbire din interiorul unei comunicari, inclusiv:
   • adjectivele din sintagme care denumesc varietatzi de plante shi de animale: mar cretzesc, cireshe pietroase;

     Asemenea adjective se scriu insa cu litera mare cand desemneaza o rasa (shi, daca ar fi scrise cu litera mica, ar putea fi interpretate drept calificative oarecare).

   • pronumele de politetze: dumneata, dumneavoastra;

     In corespondentza, pronumele de politetze maxima se scrie cu litera mare.

   • cuvintele ajutatoare din componentza unor nume proprii, shi anume:
     • articolul sau particulele din unele nume de persoane romaneshti sau straine: Ludovic al XIV-lea, Ad al-Rahman, SHtefan cel Mare, Leonardo da Vinci, Charles de Gaulle, Andrea del Sarto, Joachim du Bellay, Abd el-Kader, Jeanne la Papesse, Ludwig van Beethoven, Friedrich von Schiller;
     • articolele, prepozitziile, conjunctziile din nume de ashtri (Scroafa-cu-Purcei), de entitatzi geografice shi administrativ-teritoriale (America de Nord, Oceanul Inghetzat de Nord, Regatul Unit al Marii Britanii shi al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii), institutzii (Consiliul de Minishtri al ..., Adunarea Natzionala a Republicii Franceze), sarbatori (Ziua Internatzionala a Femeii);

   !In propozitzie, elementele initziale (cel de-)al, (cea de-)a din numarul de ordine al unor manifestari periodice se scriu cu litera mica: Participantzii la !(cel de-)al X-lea Congres ...

4. in poezia moderna, primul cuvant al fiecarui vers;

   In poezia de tip clasic, primul cuvant al fiecarui vers se scrie cu litera mare.

5. abrevierile cuvintelor scrise cu litera mica: a.c. = anul curent, acad. = academician, -a, art. = articol, d-ta = dumneata, l = latzime, lt. = locotenent, m = metru (pentru abrevierile scrise cu litere mici shi mari vezi 3.2. Scrierea cu litera mare).

6. !Se pot scrie, ocazional, cu litera mica, unele cuvinte care, in mod obishnuit, se scriu cu litera mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceaushescu, pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe unele publicatzii ale editurii in cauza).

Nu ni se mai pare necesara in momentul de fatza reluarea regulilor, incetatzenite de multa vreme in limba romana, potrivit carora se scriu cu litera mica substantivele comune care denumesc popoare, zilele saptamanii shi lunile anului shi disciplinele de invatzamant (care in unele limbi se scriu cu litera mare).

3.2. Scrierea cu litera mare

Fiind limitata la anumite situatzii, scrierea cu litera mare a cuvintelor izolate sau in propozitzii are k efect punerea lor in evidentza.

Situatziile in care in limba romana se scrie cu litera mare sunt mai numeroase decat in unele limbi (de exemplu, fatza de scrierea numelor de institutzii in franceza), dar mai restrictive decat in altele (fatza de scrierea in engleza a cuvintelor unui titlu, sau, in germana, a tuturor substantivelor, de exemplu).

Se scriu, de regula, cu litera mare la initziala:

• primul cuvant (chiar daca este substantiv comun sau orice alta parte de vorbire) dintro comunicare - fie k aceasta este sau nu propozitzie (nota de subsol, inclusiv cand incepe cu abrevieri folosite in indicatziile bibliografice; titlu de coloana dintrun tabel etc.);
• numele proprii (shi asimilate acestora) folosite izolat sau in propozitzii shi fraze; in cazul numelor proprii compuse, scrierea cu litera mare poate privi toate componentele sau numai primul;
• anumite abrevieri;
• locutziunile pronominale de politetze;
• primul cuvant al fiecarui vers in poezia de tip clasic.

  In poezia moderna, uneori, primul cuvant al fiecarui vers este scris cu litera mica.

Detaliind, se scriu cu litere mari:

1. primul cuvant dintro comunicare:
   • cand este izolata sau prima comunicare dintrun text:

     Stau cateodata shi-mi aduc aminte [...] Creanga

   • cand urmeaza dupa o alta, shi anume:
     • totdeauna cand comunicarea precedenta se incheie cu punct final:

       Saniile pornira iar incet. Frigul creshtea odata cu lumina. Sadoveanu

     • de regula, cand comunicarea precedenta se incheie cu unul din celelalte semne de punctuatzie finale:
       • semnul intrebarii:

         Ce sa faca? La mushteriu cu cioburi de sticla nu putea merge. Caragiale

       • semnul exclamarii:

         Patria ma cheama! Nu mai pot sta un moment! Caragiale

       • puncte de suspensie, cand intre comunicari nu este o legatura stransa:

         Aici nu-i nevoie de baba Anitza ... Noroc sa deie Dumnezeu! Sadoveanu

         Cand intre comunicari este o legatura stransa, dupa aceste semne de punctuatzie se poate scrie shi cu litera mica.

       • la inceputul unei comunicari in vorbire directa precedata de doua puncte (shi de linie de dialog sau de ghilimele):

         Dl. Goe este foarte impacient shi, cu ton de comanda, zice incruntat:
         - Mam-mare, de ce nu mai vine? Caragiale

       • la inceputul unui citat precedat de doua puncte (shi incadrat, de regula, intre ghilimele):

         Astfel se-ncheia proclamatzia ..., cu acest frumos motto: „Evenimentele mari fac totdeauna sa taca micile pasiuni!” Caragiale

         Un citat neprecedat de doua puncte incepe cu litera mica.

     • in corespondentza, cereri etc., cuvantul cu care incepe prima comunicare dupa formula de adresare urmata de virgula:

       Domnule Director,
       Subsemnatul, ..., va rog sa binevoitzi...
       
       Domnule Director,
       Va rog sa binevoitzi...

2. toate componentele (cu exceptzia, de regula, a cuvintelor ajutatoare) numelor proprii (inclusiv ale unor unitatzi lexicale complexe folosite k nume proprii) care desemneaza:
   • persoane (prenume, patronime, nume de familie, supranume, pseudonime - inclusiv componentele lor provenite din nume de functzii, ranguri etc.): Ali-Pasha, Avadanei, Costapetru, Delavrancea, Elvira Popescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Hagichirea, Hagi-Tudose, Lev Nicolaievici Tolstoi, Mihai-Voda, Moshandrei, Nababul, Pastorel, Rousseau, Vameshul, SHtefan cel Mare, Vlad TZepesh. In unele nume de familie straine se scriu cu litera mare shi articolul sau particulele din componentza lor: Gabriele D'Annunzio, Vittorio De Sica, Luca Della Robbia, Du Cange, Ibn Saud, Jean de La Fontaine, Le Corbusier, J.-L. Mac Adam, Eugene O'Neill, Vincent Van Gogh;

     Substantivele care denumesc functzii, ranguri etc. shi nu fac parte din numele propriu, precum shi cuvintele ajutatoare din componentza altor nume de persoana se scriu cu litera mica.

   • personaje religioase, mitologice, folclorice, literare: Alah, Atotputernicul, Barba-Albastra, Cenushareasa, Don Juan, Dumnezeu, Fat-Frumos, Greuceanul, Harpagon, Isus Hristos, Mantuitorul, Mama-Padurii, Pacala, Ra, Scaraotzchi, Sfarma-Piatra, Sfanta Fecioara, Sfanta Maria, Sfanta Treime, Sfantul Constantin, Sfantul Duh, Tatal „Dumnezeu”, Venus, Zeus;

     Se scriu cu litere mari shi alte realitatzi cu caracter religios, k Sfanta Scriptura, Sfantul Mormant, Sfantul Munte, iar in textele bisericeshti shi alte substantive (Atotshtiitorul, Domnul nostru Isus Hristos, Parinte), precum shi pronumele shi adjectivele pronominale referitoare la Dumnezeu sau la Isus Hristos (ne rugam TZie, Doamne; mare mila Ta).
     Substantivele comune provenite din nume proprii care denumesc tipuri omeneshti shi cele care desemneaza !personaje mitologice multiple se scriu cu litera mica.

   • animale: Azor, Bubico, Duman, Grivei, Joiana, Murgu, Plavan, Zefir;
   • entitatzi geografice sau administrativ-teritoriale: Africa Centrala, America de Nord, Baile Herculane, Bolintin-Deal (localitate), Craiova, Frantza, Govora-Bai^[2], Himalaia, Marea Britanie, Orientul Mijlociu, Popeshti-Leordeni, Susai, TZara Romaneasca „Muntenia”, inclusiv numele punctelor cardinale care constituie al doilea element al unui toponim compus (Bucureshti-Nord (gara), Devcea-Vest (localitate), Europa Centrala, Europa de Est, Polul Sud), precum shi prepozitziile, numeralele sh.a. aflate pe primul loc: Dupa Deal (sat), Intre Garle (strada), La Om (varf de munte), Trei Brazi (cabana);

     Termenii generici care nu sunt inclushi in denumirea geografica propriu-zisa se scriu cu litera mica, la fel, de regula, sintagma tzarile romane, care nu a fost niciodata numele propriu al unei unitatzi.

   • ashtri shi constelatzii: Cornul-Caprei, Marte, Saturn, Ursa-Mare, inclusiv Luna, Pamantul, Soarele in terminologia astronomica;
   • marile epoci istorice (!chiar daca nu reprezinta evenimente) shi evenimentele istorice majore (!Antichitatea, !Evul Mediu, Renashterea; Comuna (din Paris), Reconquista, Reforma, Risorgimento, Unirea Principatelor), inclusiv razboaiele de anvergura (Primul Razboi Mondial, al Doilea Razboi Mondial) sau care au un nume unic (Razboiul celor Doua Roze, Razboiul de Independentza, Razboiul de Secesiune, Razboiul de Treizeci de Ani, Razboiul de 100 de Ani), precum shi manifestari shtiintzifice, culturale, artistice, politice (Conferintza Natzionala a Partidului X);

     Denumirile epocilor geologice shi istorice mai slab individualizate, precum shi ale razboaielor care nu au nume proprii se scriu cu litera mica.

   • sarbatori laice (natzionale shi internatzionale) sau religioase (indiferent de cult): Anul Nou, Craciun(ul), 1 Decembrie, Duminica Tomei, Inaltzarea, Intai Mai, Inviere(a), Pashte(le), !Patruzeci de Sfintzi, Purim, Ramadan, Schimbarea la Fatza;
   • institutzii (Administratzia Prezidentziala, Avocatul Poporului, Camera Deputatzilor, Cancelaria Primului-Ministru^[3], Editura Univers Enciclopedic, Facultatea de Litere, Guvernul Romaniei, Institutul de Lingvistica, Ministerul Afacerilor Externe, Organizatzia Natziunilor Unite, Parlamentul Romaniei, Sfantul Scaun „Vaticanul”, Teatrul Natzional, Uniunea Artishtilor Plastici), inclusiv cand sunt folosite !eliptic: admiterea la Politehnica; student la Litere; secretar de stat la Externe, cladiri publice shi monumente (Arcul de Triumf, Casa Academiei, Palatul Parlamentului), sali (Rapsodia), mijloace de transport (Orient Expres, Titanicul);

     Se scriu cu litere mici denumirile neoficiale ale institutziilor (guvernul roman, guvernele statelor membre ale UE) shi numele domeniilor la care se refera o functzie (ministru de externe), insa in documentele oficiale, numele complete de functzii se scriu cu litere mari: Contrasemneaza: Ministrul Afacerilor Externe ...

   • ordine de stat romaneshti sau straine': Legiunea de Onoare, Ordinul Natzional „Serviciul Credincios”, Ordinul Natzional „Pentru Merit”;

     Numele unor medalii sau premii, precum shi titlurile shtiintzifice shi onorifice se scriu cu litera mica: doctor honoris causa, doctor in filologie, membru de onoare al Academiei Romane.

   • soiuri de plante shi rase de animale: Aurora (soi de floarea-soarelui), Bazna (rasa de porci), Leghorn (rasa de gaini), Marele Alb (rasa de porci), Napoleon (soiuri de cireshe, mere, pere, struguri), inclusiv numele de rase provenite dintrun adjectiv (cand acesta, scris cu litera mica, ar putea fi interpretat k un calificativ oarecare): vaca Dobrogeana.

     Se scriu cu litera mica numele varietatzilor de plante shi de animale exprimate prin adjective sau prin substantive comune.

   • punctele cardinale, cand au valoare de nume propriu, desemnand o regiune: importat din Apus/Vest, din Orient, in Apusul Europei, in Orientul Apropiat;

     Cand nu au aceasta valoare, numele punctelor cardinale se scriu cu litera mica.

   • obiecte desemnate ocazional prin numele creatorului lor: trei Grigoreshti „tablouri de Grigorescu”, un Stradivarius „vioara construita de Stradivarius”.

     Substantivele comune provenite din nume proprii se scriu cu litera mica.

   • !toate componentele locutziunilor pronominale de politetze: Altetza Sa Regala, Domnia Sa, Excelentza Voastra, Inaltzimea Voastra, Majestatzile Lor Imperiale, Sfintzia Sa.

3. numai primul element din numele proprii compuse sau numele unic care reprezinta:
   • !denumirile organismelor de conducere shi ale compartimentelor din institutzii: Adunarea generala a Academiei Romane, Catedra de limba romana, Comisia de cultivare a limbii a Academiei Romane, Compartimentul/Sectorul de limbi romanice, Consiliul shtiintzific, Directzia, Secretariatul, Sectzia de filologie shi literatura a Academiei Romane, Serviciul de contabilitate;
   • titluri de publicatzii periodice, opere literare, shtiintzifice (shi de partzi ale lor - capitole etc.), artistice etc., emisiuni radio-TV, documente de importantza internatzionala sau natzionala, nume ale unor medalii sau premii: „A 150-a aniversare a nashterii lui Mihai Eminescu” (medalie), Adevarul literar shi artistic (ziar), Amintiri din copilarie, Biblia, Capitalul, Constitutzia, Coranul, Declaratzia universala a drepturilor omului, Floarea darurilor, Gramatica limbii romane, Istoria romanilor sub Mihai-Voda Viteazul, Legea partidelor politice, Limba romana (revista), O scrisoare pierduta, Premiul pentru cea mai buna piesa a anului, Primavara (pictura), Proclamatzia de la Islaz, Psaltirea scheiana, Regulamentul organic, Romania literara, Rondul de noapte (emisiune TV), Simfonia fantastica, Tatal nostru;
   • marci de produse: Izvorul minunilor (apa minerala);
   • nume shtiintzifice latineshti de specii animale shi vegetale: Bacterium aceti, Gorilla beringuei, Hygrophorus puniceus, Mustela nivalis, Sequoia gigantea; al doilea element se scrie cu litera mare numai daca este un nume propriu: Inocybe Patouillardi;
4. Abrevierile se scriu:
   • integral cu litere mari cand sunt alcatuite din initzialele:
     • cuvintelor componente ale unor nume proprii compuse scrise cu litera mare la initziala: GMT = Greenwich Mean Time, MS = Maiestatea Sa, O.U. = Ordonantza de Urgentza, P.S.S. = Preasfintzia Sa, S.N.C.F.R./SNCFR = Societatea Natzionala a Cailor Ferate Romane;
     • numelor unor notziuni de specialitate (A = arie, amper; B = bor, C = (grade) Celsius, L = lungime, MΩ = megohm, VSH = viteza de sedimentare a hematiilor) shi ale punctelor cardinale (E = est);
     • prenumelor: I. L. Caragiale = Ion Luca Caragiale;
     • altor cuvinte shi expresii: D.S. = dal segno, N.B. = nota bene, O.K. = all correct, P.F.L./PFL = placi fibrolemnoase, P.S. = post scriptum;
   • cu litera mare pe primul loc sau shi in alte pozitzii, cand provin de la cuvinte scrise cu litera mare (D-lui = Domnului, Sf. = Sfanta, Sfantul) sau de la termeni de specialitate (MeV = megaelectronvolt, MHz = megahertz, Rh = factorul Rhesus);
   • cu litera mare pe a doua pozitzie, cand provin de la unii termeni de specialitate: dB = decibel, eV = electronvolt, pH = puterea hidrogenului;
5. Pentru a sugera anumite atitudini sau sentimente, a marca valoarea speciala a unui cuvant, a-l scoate in evidentza etc.:
   • se scriu cu litera mare termenii de adresare (inclusiv pronumele), in corespondentza (pe plicuri shi in text): Domnului Director ...; Domnule Preshedinte...; Dumneavoastra ...;
   • se pot scrie cu litera mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu litera mica), in semn de cinstire (Soldatul Necunoscut; Slava TZarilor Romane!), pentru a denumi un concept (Binele; Eul; Libertate, Egalitate, Fraternitate; Om, Patrie), a realiza un efect stilistic - personificarea unei abstractziuni, un simbol etc. (Justitzia; in numele SHtiintzei; „A venit pe culme Toamna”. Topirceanu) -, pentru a conferi unui substantiv comun valoare de nume propriu (Capitala „Bucureshtiul”, Mama) sh.a.;
   • pe etichete, placutze indicatoare, in adrese, pe hartzi, in titlurile coloanelor din tabele etc., cuvintele scrise in mod obishnuit cu litera mica se scriu cu litera mare: Aligote, Babeasca, Cabernet, Camembert; Aleea Nucshoara.

Note