abrevieri buclucashe
Cuvantul abreviere este un neologism in care recunoashtem ushor adjectivul latinesc brevis = scurt; il shtim shi din imnul studentzesc Gaudeamus: „Vita nostra brevis est” = viaţa noastra este scurta, shi din alte neologisme precum: breviar = lucrare in care sunt expuse lapidar anumite notziuni shi date, brevilocventza = expunere concentrata. Brevetul este un document oficial prin care o autoritate de stat acorda o calitate oarecare unui cetatzean al sau. Exista brevet de pilot, de inventzie, de traducator shi atatea altele. Termenul e importat din fr. brevet, care, la randul lui, este un derivat din adjectivul bref, la feminin brève = scurt. Din substantivul brevet, limba noastra a creat, prin derivare, verbul a breveta.
Abrevierile au avantajul k simplifica actul comunicarii, atunci cand anumite cuvinte shi expresii se repeta, shi, in acelashi timp, reduc spatziul tipografic precum shi timpul necesar pentru a scrie ori dactilografia un text. Uneori insa, abrevierile creeaza deruta fie in randul ascultatorilor, fie in cel al cititorilor. O intamplare petrecuta in urma cu doi-trei ani ma scuteshte de alte plicticoase comentarii teoretice.
La cursul de istoria literaturii romane le vorbeam studentzilor despre Ion Creanga. La un moment dat, profitand de dotarea multimedia excelenta din sala de curs, proiectez pe tabla electronica prima pagina din Amintiri din copilarie. Acolo, in dreapta, imediat sub titlu, se poate citi:
Dedicatzie d-shoarei L.M.
Cu multzi ani in urma, am semnat (in colaborare cu G.I. Tohaneanu), o editzie comentata a Amintirilor lui Creanga destinata elevilor, in colectzia Lyceum. Cu acea ocazie, am vrut sa aflu cine este L.M. Pentru aceasta, iam scris academicianului Iorgu Iordan, autorul editziei critice din 1970. Mia raspuns prompt prin poshta (ce vremuri, savantul avea 88 de ani!) shi m-a lamurit: e vorba de Livia Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu. Mentzionasem acest lucru in editzia respectiva shi eram curios sa aflu daca cineva din cei 30–40 de studentzi care imi urmareau expunerea era la curent cu aceasta mica informatzie de istorie literara. O secunda, doua - mormant. Deodata, un glas irupe triumfator pronuntzand, in toata claritatea shi nicidecum in gluma, numele rectorului Universitatzii: Lizica Mihutz! Colegii o iau peste picior. Studenta se fastaceshte; mie imi incoltzeshte brusc o idee trasnita shi intervin grav: „de ce va miratzi? dvs. chiar nu va datzi seama k scriitorii clasici romani, k totzi marii scriitori ai lumii, au in gena lor teribilul simtz al anticipatziei? Nu v-am vorbit de atatea ori despre premonitziile lui Caragiale privitoare la lumea politica de azi, cu scrisori pierdute, delatziuni, shantaje shi electziuni fraudate? Despre Creanga ce sa zic? Acesta a fost un adevarat Nostradamus, varianta autohtona. Inca in secolul al XIX-lea a prevazut el exact k Lizica Mihutz va fi rectorul Universitatzii noastre”. Linishte. Consternare. Proteste timide. Un „nici chiar asha, dom’ profesor, lasatzi gluma!” din fundul clasei. Ashtept sa treaca o secunda-doua shi reiau calm: „Eminescu insushi, n-a prevazut el, intre atatea altele, pana shi numele profesorului titular al Catedrei de Istoria literaturii romane? Ma ashteptam sa shtitzi toate astea shi sa nu mai radetzi de colega dumneavoastra.”
In timpul derutei generale, care am prelungit-o pana cand, cu laptopul in fatza, am reushit sa gasesc pe internet shi apoi sa proiectez pe tabla, cu litere de-o shchioapa, poezia eminesciana de tineretze:
Amicului F.I.
moment in care un hohot de ras umple sala, caci totzi au recunoscut initzialele numelui meu in titlul eminescian.
Mi se intampla adesea, citind presa ori anumite documente oficiale, sa dau peste unele sigle sau abrevieri care nu reushesc sa le „traduc”. De cele mai multe ori ma scoate din incurcatura contextul, care ma ajuta sa intzeleg cam despre ce e vorba. Am vazut chiar un titlu, scris cu majuscule, care m-a amuzat: DNA KOVESI LA CSM. Am avut nevoie de cateva secunde sa intzeleg k DNA e... doamna, nu institutzia a carei shefa a fost. Ce sa mai zicem de ANB, CNATDCU, CNSAS, DGPI, ECDL, ODIP shi atatea altele care le intzeleg doar cei interesatzi direct de rolul shi rostul lor?
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind