VII. Cu sau fara h?

Scrierea cu sau fara h reflecta in majoritatea situatziilor pronuntzarea celui care scrie; problema alegerii intre prezentza sau absentza lui h este in acest caz in acelashi timp de ortografie shi de ortoepie. In citeva situatzii se pune insa exclusiv problema prezentzei sau absentzei in scris a unui h fara corespondent in pronuntzare.

Norma ortografica este k - exceptind grupurile de litere che, chi, ghe, ghi shi unele grafii straine, in care h este litera ajutatoare - se scrie h acolo unde in pronuntzarea literara exista consoana [h] shi nu se scrie aceasta litera cind nu are corespondentul fonetic mentzionat. Dificultatea consta in faptul k de obicei vorbitorii nu cunosc pronuntzarea corecta a cuvintelor in cauza, atit la unele cuvinte din fondul traditzional, cit mai ales la neologisme. Problema alegerii intre prezentza sau absentza lui h intereseaza toate pozitziile posibile intrun cuvint.

1. Cele mai numeroase probleme apar inaintea unei vocale la inceput de cuvint.
   1. La cuvintele din fondul traditzional variantele cu sau fara h-diferite de normele limbii literare au caracter regional. In unele graiuri se produce disparitzia consoanei [h] inaintea unei vocale, iar in altele, dimpotriva, aparitzia ei sau a unui sunet asemanator. Reguli generale nu se pot da.

      In limba literara se pronuntza shi se scriu fara h- cuvintele: alandala, alica, alvitza - shi alvitzar -, angara, arac, arap, arc, aripa, arman, armasar, arpagic, artzag - shi artzagos -, ashchie, oina, oropsi, ului, ursuz (nu halandala, halica, halvitza, hangara, harac, harap etc.); de asemenea, variantele - specifice limbii vorbite - ala shi asta (nu hala, hasta).

      Se pronuntza shi se scriu insa cu h- cuvintele hai shi haide, haina s., hait/haiti, halva - shi halvagiu -, ham, hambar, harababura, harbuz, hareci, hasmatzuchi, havuz, hatz, heleshteu, herghelie, hirtie, hoarda, hodorogi, hogeag, hoinar, hotari, hotz, huideo, huli, hurduca, hurui, hutza (nu ai(de), aina, alva, ambar, arababura etc.).

      De remarcat normele diferite existente la cuvinte inrudite k: alvitza - shi alvitzar - fatza de halva - shi halvagiu -; artzag - shi artzagos - fatza de hartza - shi hartzui -; oina fatza de hoinar. Limba literara deosebeshte perechi de cuvinte k ai vb. (ind. prez. 2 sg.) sau art. pos. - hai interj. shi s.; ale art. pos., adj. dem. reg. - hale s.; am vb. (ind. prez. 1 sg.) - ham s. sau interj.

      Etimologia este un indiciu (cf. cuvinte moshtenite din latina fara h-, k arc, aripa, armasar, ala, asta, sau imprumuturi din diverse limbi cu h-, k hambar, herghelie), dar nu un indiciu absolut, intrucit exista shi cuvinte care nu concorda cu etimonul in aceasta privintza (haraba < tc. araba, arac * ngr. haraki, artzag < magh. harcag; cf. shi alvitza < (h)alva).

   2. La neologisme variantele care difera de normele limbii literare actuale prin prezentza sau absentza lui h au caracter invechit sau/shi stilistic (livresc sau, dimpotriva, popular). Existentza variantelor pentru unul shi acelashi cuvint sau pentru unul shi acelashi formant (prefix sau element de compunere) se explica prin etimologia multipla a unora dintre cuvintele shi formantzii in cauza - imprumuturi din surse diferite sau/shi in perioade diferite - shi prin deosebirile dintre imprumuturile facute pe cale orala shi cele intrate prin scris (caci in multe limbi se scrie un h- care nu se pronuntza): variantele fara h-redau pronuntzarea din franceza sau din neogreaca, pronuntzarea shi scrierea din italiana, iar cele cu h- grafia din franceza, pronuntzarea shi scrierea din germana, engleza shi latina, pronuntzarea din greaca veche. K regula generala, neologismele larg raspindite sint fara h-, iar cele mai savante, din terminologii speciale, cu h-.

      In limba actuala majoritatea neologismelor se pronuntza shi se scriu cu h-: halebarda, hangar, hanorac, harnashament, harpa/harfa, harpon, hazard, hebdomadar, hecatomba, hegemon(ie), hermeneutica, hermina, hernie, hibrid, hidalgo, hidra, hieratic, hirsut, hispanic, histrion, hotel; reguli particulare se pot da pentru prefixul hiper- (hipersensibil, hipertensiune etc.) shi elementele de compunere halo- “referitor la sare” (halofita, halogen etc.), haplo- (haplofaza, haplologie etc.), hecto- (hectar, hectolitru etc.), helio- (heliocentrala, helioterapie etc.), hemo-(hemoglobina, hemoragie, hemostatic etc.), hepta- (heptaedru, heptagon), hexa- (hexaedru, hexagon), hidro- (hidroavion, hidrobicicleta, hidrocentrala, hidrofil etc.), hipno- (hipnogen, hipnopedie, hipnoza etc.), hipo- “referitor la cai” (hipic, hipodrom, hipologie), histo- (histogeneza, histologie etc.), homeo- (homeopat, homeotermie etc.), ale caror formatzii au totdeauna h-.

      Se pronuntza shi se scriu insa fara h- cuvintele elice, igiena - shi igienic, igienist, igieniza -, ilaritate, ilot, uman, umoare, umor, precum shi toate formatziile cu elementele de compunere eli-/elico- (eligara, eliport; elicopter, elicopurtat, elicostat), erpeto-(erpetolog etc.) shi odo- (odograf, odometru).

      Prin prezentza sau absentza lui h - se deosebesc cuvinte k halogen “care da nashtere la saruri” - alogen “de origine diferita”, helvetzian s. n. (termen geologic) - elvetzian adj. shi s. m., heroina (drogul) - eroina (femeie erou), hilar “referitor la hili”, - ilar “hazliu”, hindus “locuitor din India” - indus (< induce); la fel ar trebui sa fie hostie “jertfa, azima” - ostie “unealta de pescuit, orificiu”, confundate partzial chiar in lucrari normative. De remarcat deosebirea dintre hindi, hinduism, hindus shi India; umor, umorist shi humoresca. Cuvintelor moshtenite om, umar le corespund neologisme cu h-: homicid, hominid, homunculus, respectiv humeral, humerus.

      Prefixul hipo- “inferior, diminuat” shi elementele de compunere hemi-, hetero-, hiero-, hipso-, holo-, homo- nu au o comportare unitara.

      Prefixul hipo- “inferior, diminuat” se pronuntza shi se scrie cu h- in majoritatea formatziilor (hipomicron, hiposulfuric, hipotensiune etc.), cu exceptzia unor cuvinte devenite neanalizabile (ipochimen, ipocrit, ipohondru, ipoteca, ipotenuza; de asemenea ipoteza, neanalizabil semantic) shi a derivatelor ieshite din uz ipocomisar, ipodiacon, ipodidascal. Se diferentziaza prin prezentza/absentza unui h- cuvintele hipostaza (termen medical) - ipostaza “situatzie, infatzishare”; cf. shi hipocondru (termen anatomic) - ipohondru “bolnav inchipuit”.

      Elementul de compunere hemi- (hemianestezie, hemiciclu, hemiplegie etc.) apare fara h- numai in emisfera - shi emisferic - shi emistih.

      Hetero- se pronuntza shi se scrie cu h- in cele mai multe compuse (heterociclu, heterodina, heterodont, heteromorf, heteronim, heteronom, heteropter, heterotrof etc.), dar fara h- in eterogen - shi eterogenitate - shi eterosugestie; se admit ambele variante la eteroclit/heteroclit shi eterodox/heterodox - shi eterodoxie/hete-rodoxie -.

      In varianta f ara h-, etero- “alt, diferit” se poate confunda cu elementul de compunere omograf etero- < eter (eteroinfectzie, eteroman(a), eteromanie); in pronuntzare cele doua elemente se deosebesc prin locul accentului: etero-, respectiv etero-.

      Hiero- se pronuntza shi se scrie cu h- in hierodul, hierodula, hierofant, hieroglifa - shi hieroglific -, dar fara h- in ierarh - shi familia acestuia -, ierodiacon, ieromonah.

      Hipso- se pronuntza shi se scrie cu h- in cele mai multe formatzii (hipsocromie, hipsometru etc.), dar fara h- in ipsofon.

      Holo- (holocaust, holocristalin, holoparazit etc.) apare fara h- numai in termenul juridic olograf “scris in intregime de mina emitzatorului” (cf. insa holografie shi holograma in fotografie).

      Homo- shi omo- au o distributzie aproape egala: se scriu cu h- cuvintele homocentric, homocromie, homocron, homogrefa, homomorf, homoplastie, homopter, homosexual, homotransplant, homozigot, dar fara h- cuvintele omofag, omofon, omofor, omoform, omogen - shi omogenitate, omogeniza -, omograf, omolog - shi omologa -, omonim, omoplat.

      Variante cu shi fara h- se intilnesc shi la numele proprii romaneshti sau in adaptarea celor straine. Ion Heliade Radulescu a semnat shi Eliade. Pentru Homer (shi homeric) a existat o varianta veche Omer (de unde shi omeric). Alaturi de prenumele masculin Adrian, consacrat astfel, se inregistreaza in mod exceptzional varianta livresca Hadrian. Prenumele feminine Hortensia shi Ortansa sint dublete etimologice.

2. Problemele ridicate de prezentza sau absentza lui h intre vocale sint asemanatoare cu cele de la inceputul cuvintului. Cuvintele vizate sint mult mai putzine.
   1. La cuvintele din fondul traditzional abaterile se datoresc unor deprinderi regionale.

      In limba literara se pronuntza shi se scriu fara -h- cuvintele lauza - shi lauzi, lauzie - (nu lehuza...), naut - shi nautiu - (nu nahut, nohutiu).

      Se pronuntza shi se scriu insa cu -h- cuvintele behai, dihor, ienibahar, mahala - shi mahalagesc, mahalagioaica, mahalagiu -, mohor, pahar (nu beai, dior, ienibaar, maala etc.). Prenumele Mihai shi Zaharia sint literare cu -h- (nu Miai, Zaaria).

   2. In neologisme prezentza/absentza lui h- in derivate prefixale sau in compuse depinde de solutzia adoptata la initziala cuvintului de baza: din moment ce se spune abilita shi erede, e normal k in formatziile prefixale sa nu apara h intervocalic, deci sa se spuna reabilita shi coerede.

      Se pronuntza shi se scriu fara -h- cuvintele alcool, coabita, coerent, coeziune (nu alcohol, cohabita, coherent, coheziune).

      Coabita se indeparteaza astfel de termenul inrudit habitat.

      Se pronuntza shi se scriu cu -h- cuvintele aprehensiv shi comprehensiv, cohorta, prohibitzie, vehement.

3. Vecinatatea unei consoane este pozitzia in care litera h poate sa nu aiba corespondent fonetic. Cuvintele vizate nu sint numeroase, dar situatziile sint variate shi nesupuse unor reguli generale in ce priveshte prezentza sau absentza lui h.

   In unele neologisme cu elemente de grafie straina in care h apare grupat cu literele c, p, s, sc pentru a reda consoane k [č], [sh], [f] nu se pune problema alegerii intre prezentza sau absentza lui h, ci intre scrierea cu ch sau ce, ci, sh; ph sau f; sch, sh sau sh.

   Pentru alegerea intre h shi ch, c vezi VI.

   1. La inceput de cuvint, inainte de consoanele l, r problema alegerii intre prezentza shi absentza lui h- este legata de existentza unor variante regionale cu h- in minus sau in plus.

      In limba literara se pronuntza shi se scriu cu h- (+ consoana) cuvintele hlizi, hrana - shi hrani -, hrean shi fara h- verbul rapi shi derivatele lui, cu exceptzia lui hraparetz.

      Variantele ilizi, arana - shi arani -, rean sau irean au un pronuntzat caracter regional; varianta hrapi este invechita shi populara.

   2. Intre o vocala precedenta shi o consoana urmatoare h noteaza consoana [h] in cuvintele din fondul traditzional (cahla, cuhnie, duhni, lihnit, meteahna, mihni, odihna, sihla, tihni) shi in neologisme k brahman, drahma, fraht, iaht.

      In termenii neologici provenitzi din nume proprii straine hahniu < Hahn, ohm < Ohm se scrie h, conform ortografiei numelor respective, fara sai corespunda un sunet (cuvintele mentzionate se pronuntza [haníu], [om]; in aceeashi situatzie este neologismul neadaptat foehn [fön].

   3. Intre o consoana precedenta shi o vocala urmatoare h noteaza consoana [h] in cuvintele traditzionale (de exemplu: deshama, inhama, phi, tarhon, tarhat, tilhar) shi in neologisme k inhala, inhiba, inhuma, exhaustiv, exhibitzie, exhuma.

      Dupa ex- exista variante neliterare fara h de tipul exibitzie.

      In unele neologisme de origine greaca veche sau derivate din nume proprii, h este pur grafic, reproducind reguli de scriere din limba sursa sau de transcriere a ei; in aceasta situatzie sint catharsis, rhyton; ghanez, rhodesian, thailandez.

      Variante invechite cu h grafic postconsonantic au shi alte cuvinte la care normele actuale recomanda scrierea fara h. De retzinut k se scriu fara h in interior cuvintele exala (deshi e antonimul lui inhala) shi exuberant (nu exh...), inerent (nu inherent), luteran (nu lutheran), metoda (nu methoda), piton (nu pithon), reniu, rodiu (cf. insa simbolul internatzional Rh) shi toate formatziile cu elemente de compunere k rino- (nu rhi-: rinocer, rinofaringita etc.), tanato- (nu tha-: tanatofobie, tanatologie etc.).

      Variante cu sau fara h pur grafic exista shi la nume proprii k prenumele Atanasie/Athanasie, Marta/Martha, Teodor/Theodor shi la numele de familie derivate, k Atanasescu/Athanasescu, Atanasiu/ Athanasiu, Teodorescu/Theodorescu, Teodorini/Theodorini. Grafiile invechite cu h, mentzinute prin traditzie de unii purtatori ai numelor in cauza, sint pretentzioase. Pur grafic este h shi in numele de familie Eleutheriade.

   4. La sfirshit de cuvint, h dupa consoana corespunde consoanei [h] la cuvinte terminate in -arh (ierarh, monarh, patriarh), dar este pur grafic in neologisme k luth (cf. insa lutier shi lutist).