Blancul
Definitzii
Are k denumiri alternative: spatziu, spatziu alb, pauza, pauza alba shi pauza grafica. DOOM2 afirma k blancul este shi semn de punctuatzie, insa nu trateaza subiectul. Dictzionarul de shtiintze ale limbii il considera semn auxiliar de punctuatzie, realizand un anume mod de ashezare in pagina (in special a textelor poetice) in functzie de dispunere shi dimensiune.
[DOOM2] Consta in absentza oricarui semn. Cuvintele se delimiteaza grafic prin blancuri potrivit statutului lexico-gramatical shi sensului lor, functzia principala a blancului fiind aceea de semn de delimitare shi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse (Anul Nou, cate unu, douazeci shi unu, Evul Mediu, Unirea Principatelor), ale locutziunilor (alta data „in alta imprejurare”) shi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (cate o data).
[DSL] Semn ortografic „negativ”, reprezentat prin absentza oricarui semn. In ortografia romaneasca actuala, separa cuvintele shi are rol distinctiv, de diferentziere a secventzelor identice sub aspectul sunetelor constitutive (deimpartzit – substantiv, de impartzit – imbinare de doua cuvinte, prepozitzie + verb). Semn (auxiliar) de punctuatzie.
Scurt istoric
Deshi este unul dintre cele mai vechi semne (e folosit inca din antichitate cu rolul de acum), nu a fost recunoscut k semn ortografic decat in DOOM2 (prima editzie a DOOM nu discuta despre el) shi a fost inclus k atare in Dictzionarul general de shtiintze ale limbii. O editzie „neoficiala” a Indreptarului ortografic shi morfologic il considera „marca ortografica”.
Forma shi utilizarea blancului
Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. In uzantzele scrierii limbii romane (de tipar, la calculator, la mashina), blancul nu preceda, in general, semnele de punctuatzie, dar le urmeaza.
Blancul are latzimea medie a unei litere, insa dimensiunea acestuia poate varia (in special in epoca moderna, cand textele sunt, in general, culese pe calculator).
Reguli de folosire
Blancul marcheaza in scris o realitate fonetica, shi anume pauza care separa in vorbire aceste elemente.
1. Blancul are rol special, distinctiv, shi anumite diferentzierea secventzelor identice k sunete constitutive, dar care, despartzite prin blanc, reprezinta un grup de cuvinte (nici o data – conjunctzie + numeral + substantiv), in timp ce, scrise „legat”, alcatuiesc un singur cuvant (niciodata – adverb).
Este de remarcat aici k inexistentza unei norme oficiale de scriere „sudata” a cuvintelor: se scrie de la shi pentru k, deshi este evident k elementele constitutive nu mai exista k atare, in schimb se scrie neintzelegand, deshi particula ne- ishi pastreaza sensul distinct de negatzie (shi, mai mult, se poate intercala adverbul mai, obtzinand un nou cuvant – nemaiintzelegand).
2. El poate compensa absentza punctului intre initzialele majuscule ale unei abrevieri: I D E B pentru Intreprinderea de Distributzie a Electricitatzii Bucureshti; in momentul de fatza se prefera, insa, economia de spatziu, adica suprimarea punctelor shi a blancurilor (adica IDEB).
Absentza bancului
1. Absentza blancului (deci scrierea „legata”) marcheaza unitatea cuvintelor. Ea caracterizeaza cuvintele simple, majoritatea derivatelor shi cuvintele compuse sudate, nedisociabile.
Bibliografie
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind