5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
5. Despartzirea in silabe shi la capat de rand
Despartzirea in silabe a unor cuvinte are scopul de a pune in evidentza structura lor silabica shi, in cazul poeziei, metrica bazata pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei shi se foloseshte in unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadata, cu o anumita valoare stilistica: Im-be-ci-lu-le!
Ortografia este interesata insa mai ales de despartzirea la capat de rand, care nu coincide totdeauna cu despartzirea in silabe a cuvintelor. Cand la sfarshitul unui rand dintrun text nu mai incape in intregime un cuvant, un grup de cuvinte care formeaza o unitate sau o abreviere, elementele in aceasta situatzie pot fi trecute integral pe randul urmator sau, in unele situatzii, pot fi despartzite de la un rand la altul. In cazul grupurilor de cuvinte, despartzirea se face cu ajutorul blancului, iar in cazul cuvintelor – cu ajutorul cratimei[1].
Scopul principal al despartzirii la capat de rand este de a face economie de spatziu fatza de trecerea integrala pe randul urmator (shi, totodata, de a pastra o dispunere unitara a textului pe spatziul randurilor), de aceea despartzirea nu are rost daca este neeconomica. Pe de alta parte, ea nu trebuie sa duca la dificultatzi de intzelegere shi sa fie neeleganta.
Sistemul de reguli pentru despartzirea la capat de rand are un caracter mai mult sau mai putzin conventzional. Aceste reguli[2] privesc atat modul in care se face despartzirea la capat de rand, cat shi situatziile in care aceasta este interzisa sau nerecomandabila.
5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
Pentru pastrarea unitatzii lor,
- nu se despart la sfarshit de rand, ci se trec integral pe randul urmator:
- abrevierile - scrise „legat” (UNESCO)[3] sau despartzite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratima (lt.-maj., N-V) (nu: a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V);
- derivatele scrise cu cratima de la abrevieri: R.A.T.B-ist (nu: R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist);
Derivatele devenite cuvinte urmeaza regimul cuvintelor: ce-fe-rist.
- !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der);
- numeralele ordinale scrise cu cifre shi litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
- se recomanda sa nu se separe de la un rand la celalalt, ci sa se treaca impreuna pe randul urmator:
- prenumele (sau abrevierile prenumelor) shi numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
- notatziile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).
!se tolereaza plasarea pe randuri diferite a abrevierilor pentru nume generice shi a numelor proprii din denumirile unor institutzii, indiferent de ordine: Roman | S.A., SC Severnav | S.A., dar shi F.C. | Argesh, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (k shi in scrierea completa: Fotbal Club Argesh etc.).
Note
- ↑ In ce priveshte semnele de punctuatzie, spre deosebire de alte limbi, in romana punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, virgula, punctul shi virgula shi doua puncte nu se despart prin blanc de elementul care le preceda (dar sunt urmate de blanc, k shi linia de dialog); parantezele shi ghilimele deschise se despart de elementul care le preceda, dar nu de cel care le urmeaza; parantezele shi ghilimelele inchise nu se despart de elementele care le preceda; punctele de suspensie shi linia de pauza (in afara de cazul cand este folosita k semn ortografic) se despart prin blanc atat de elementul care le preceda, cat shi de cel care le urmeaza; cratima k semn de punctuatzie se comporta la fel k atunci cand este semn ortografic (vezi 5.2.3 Despartzirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).
- ↑ In exemplele care ilustreaza regulile indicam numai limita la care se refera regula respectiva, pentru a o pune in evidentza, shi nu despartzirea integrala a cuvantului.
- ↑ Chiar cand au dobandit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind