5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor

5. Despartzirea in silabe shi la capat de rand

Despartzirea in silabe a unor cuvinte are scopul de a pune in evidentza structura lor silabica shi, in cazul poeziei, metrica bazata pe ea. Ea se face cu ajutorul cratimei shi se foloseshte in unele opere literare pentru a reproduce rostirea sacadata, cu o anumita valoare stilistica: Im-be-ci-lu-le!

Ortografia este interesata insa mai ales de despartzirea la capat de rand, care nu coincide totdeauna cu despartzirea in silabe a cuvintelor. Cand la sfarshitul unui rand dintrun text nu mai incape in intregime un cuvant, un grup de cuvinte care formeaza o unitate sau o abreviere, elementele in aceasta situatzie pot fi trecute integral pe randul urmator sau, in unele situatzii, pot fi despartzite de la un rand la altul. In cazul grupurilor de cuvinte, despartzirea se face cu ajutorul blancului, iar in cazul cuvintelor – cu ajutorul cratimei[1].

Scopul principal al despartzirii la capat de rand este de a face economie de spatziu fatza de trecerea integrala pe randul urmator (shi, totodata, de a pastra o dispunere unitara a textului pe spatziul randurilor), de aceea despartzirea nu are rost daca este neeconomica. Pe de alta parte, ea nu trebuie sa duca la dificultatzi de intzelegere shi sa fie neeleganta.

Sistemul de reguli pentru despartzirea la capat de rand are un caracter mai mult sau mai putzin conventzional. Aceste reguli[2] privesc atat modul in care se face despartzirea la capat de rand, cat shi situatziile in care aceasta este interzisa sau nerecomandabila.

5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor

Pentru pastrarea unitatzii lor,

  1. nu se despart la sfarshit de rand, ci se trec integral pe randul urmator:
    • abrevierile - scrise „legat” (UNESCO)[3] sau despartzite prin blancuri (S N C F R), prin puncte (a.c.) ori prin cratima (lt.-maj., N-V) (nu: a.-c., U-NESCO/UNES-CO; S|N C F R, S N|C F R, S N C|F R, S N C F|R; lt.-|maj., N-|V);
    • derivatele scrise cu cratima de la abrevieri: R.A.T.B-ist (nu: R.A.T.B.-|ist, R.|A.T.B.-ist, R.A.|T.B.-ist, R.A.T.|B.-ist);

      Derivatele devenite cuvinte urmeaza regimul cuvintelor: ce-fe-rist.

    • !numele proprii de persoane: Popescu, Abd el-Kader (nu: Po-pescu/Popes-cu, Abd el-|Kader/Abd el-Ka-|der);
    • numeralele ordinale scrise cu cifre shi litere: V-lea, 5-a (nu: V-|lea, 5-|a);
  2. se recomanda sa nu se separe de la un rand la celalalt, ci sa se treaca impreuna pe randul urmator:
    • prenumele (sau abrevierile prenumelor) shi numele de familie: Ion Popescu, I. Popescu (nu Ion|Popescu, I.|Popescu);
    • notatziile care includ abrevieri: 10 km, art. 3 (nu: 10|km, art.|3).
  3. !se tolereaza plasarea pe randuri diferite a abrevierilor pentru nume generice shi a numelor proprii din denumirile unor institutzii, indiferent de ordine: Roman | S.A., SC Severnav | S.A., dar shi F.C. | Argesh, RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (k shi in scrierea completa: Fotbal Club Argesh etc.).


Note

  1. In ce priveshte semnele de punctuatzie, spre deosebire de alte limbi, in romana punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, virgula, punctul shi virgula shi doua puncte nu se despart prin blanc de elementul care le preceda (dar sunt urmate de blanc, k shi linia de dialog); parantezele shi ghilimele deschise se despart de elementul care le preceda, dar nu de cel care le urmeaza; parantezele shi ghilimelele inchise nu se despart de elementele care le preceda; punctele de suspensie shi linia de pauza (in afara de cazul cand este folosita k semn ortografic) se despart prin blanc atat de elementul care le preceda, cat shi de cel care le urmeaza; cratima k semn de punctuatzie se comporta la fel k atunci cand este semn ortografic (vezi 5.2.3 Despartzirea cuvintelor scrise cu anumite semne ortografice).
  2. In exemplele care ilustreaza regulile indicam numai limita la care se refera regula respectiva, pentru a o pune in evidentza, shi nu despartzirea integrala a cuvantului.
  3. Chiar cand au dobandit comportamentul unor cuvinte: SIDA, nu SI-DA.

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1