facliile latine

Biografii lexicale
Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

In anul 274, imparatul Aurelian a retras armata shi administratzia romana din Dacia. Populatzia sedentara a pierdut astfel, pentru multa vreme, contactul cu Roma shi cu vestul european in general. Izolarea geografica, economica shi comerciala - k sa nu mai vorbim de cea culturala - a antrenat ruperea relatziilor cu limbile neolatine in formare precum franceza, italiana sh.c.l. Timp de aproape 16 veacuri, cuvintele nou intrate in limba noastra soseau din limbile popoarelor vecine: de la slavi, greci, maghiari, turci. Prin adoptarea ritului ortodox - confesiune a carei limba de cult nu era latina, k la catolici, ci slavona -, ne-am indepartat shi mai mult de lumea neoromanica. K sa descopere singur k „de la Ram ne tragem”, un cronicar precum Grigore Ureche a trebuit sa studieze in Polonia, o tzara slava, dar catolica, unde invatzamantul shi cultul creshtin se oficiau in latina. SHi nici nu i va fi fost prea greu sa observe, invatzand latineshte, k ramlenii (adica romanii) ziceau: panem, gallina, carnem, mulier, iar moldovenii lui de acasa: paine, gaina, carne, muiere...

Incepand de prin secolul al XVIII-lea, tot mai multzi tineri romani merg la studii in vestul Europei. Intorshi in tzara, aduc cu ei o sumedenie de neologisme, cele mai multe din franceza, intrucat pe vremea aceea franceza era limba dominanta pe continent. Romana ishi redescopera astfel, treptat, vocatzia neolatina shi incepe sa impinga la marginea vocabularului sau cuvintele neromanice cu iz oriental. De-a lungul vremii, concurentza sinonimica a dat cashtig de cauza, mai mereu, lexicului romanic. Sa se compare: belea, dugheana, han, hatar, din turceshte, cu: ghinion, magazin, hotel, favoare (fr. guignon, magasin, hôtel, faveur) sau a firitisi, din greceshte, cu a felicita (fr. féliciter) ori polcovnic, din ruseshte, cu colonel (fr. colonel) shi atatea altele. Mai mult, neologismele de origine franceza au fost innobilate de vorbitori cu valori meliorative in mare parte datorita prestigiului cultural al acestei limbi, pe cand cuvintele de provenientza turca sau neogreaca au acumulat note peiorative, k reflex al repugnantzei fatza de impilarea turco-fanariota. Mai totdeauna, relatziile cu francezii s-au dezvoltat in spirit elevat shi amiabil, de natura preponderent culturala. Atitudinea vorbitorilor a fost, in consecintza, prietenoasa fatza de neologismul francez care a dobandit astfel o aura de nobletze shi rafinament. Nu-i de mirare atunci k, odata adoptat, acesta cashtiga lupta pentru supravietzuire cu adversarul nelatin, iar romana - redescoperindu-shi treptat consangvinitatea - se apropie din ce in ce mai mult de lumea romanica.

Influentza franceza asupra lexicului neologic romanesc a scazut simtzitor azi, cand hegemonia mondiala a englezei este atat de evidenta[1]. Cu toate acestea, procesul de reromanizare e viu shi de durata, aparent paradoxal, daca ne gandim k engleza este un idiom din familia limbilor germanice, nu romanice. SHi totushi, filonul latin este atat de viguros, incat el se perpetueaza chiar prin anglicismele recente. Neologismele: computer, manager shi mass-media - a caror „biografie” o putetzi consulta in paginile urmatoare - vor deveni argumente in sprijinul continuitatzii. Vetzi vedea cat de actuale sunt versurile lui Alexandru Philippide adresate poetului latin Ausonius (310-395), traitor in castrul roman Burdigala (azi orashul Bordeaux):

Sunt shaisprezece veacuri de la tine,

Mai ard shiacum facliile latine.


  1. Se adevereshte, iata, premonitzia lui Costache Negruzzi de acum aproape 200 de ani: „Am fost pe rand turcomani, grecomani sau Domnul shtie ce inca; acum, din mila lui Dumnezeu, suntem frantzezomani; poate curand vom trece shi Manha, in vreun balon aerostatic, shi atunci ne vei vedea anglomani”. (V. Pacatele tineretzelor)

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1