Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

Verbul a tzine face parte din vocabularul fundamental al limbii romane, bucurandu-se de frecventza ridicata shi capacitate derivativa remarcabila. Pe langa sensul lui principal, care toata lumea i-l cunoashte, cuvantul dobandeshte unele sensuri secundare formand o multzime de expresii, in care semnificatzia cuvantului se indeparteaza uneori destul de mult de cea initziala, concreta. Una este sa spui: „un copil tzine doua mere in mana” shi cu totul altceva sa anuntzi k „shedintza tzine doua ore”. Evident, nimeni nu intzelege k cineva tzine orele in mana, ci k shedintza dureaza doua ore. N-avem decat sa examinam expresii shi locutziuni precum: a tzine (la cineva) = a iubi, a indragi, a tzine locul (cuiva) = a inlocui, a tzine la tavaleala = a rezista la efort, a tzine minte = a memora, a tzine in frau = a stapani, a domina shi atatea altele in structura carora sensul verbului a tzine s-a indepartat radical de concretetzea semnificatziei initziale sau chiar a disparut cu totul, cum se intampla frecvent in locutziuni.

Fiind vechi shi folosit in cele mai diverse imprejurari, cuvantul shia infipt radacini robuste in limba, formandu-shi o familie numeroasa. Unele compuse sau derivate ale cuvantului raman fidele sensului initzial, altele se indeparteaza destul de mult de acesta. Comparatzi a se abtzine, a sustzine, a intretzine cu tzinut = regiune administrativa sau cu tziitoare = sinonim popular pentru amanta. shi totushi, oricat se indeparteaza noile sensuri de cel initzial, vorbitorul simte - chiar cand veriga de legatura e slaba - relatzia cu verbul de la care au migrat compusele sau derivatele.

De multe ori insa, odata cu scurgerea timpului, aceasta veriga imaginara se poate rupe, vorbitorii pierzand legatura cu originile indepartate ale cuvantului. Cititorii se pot mira, desigur, de formularea din titlu. Ce legatura ar putea fi intre tenis shi a tzine? Niciuna la prima vedere. Daca facem insa un efort recuperator shi ne rasucim catre originea cuvantului, coborand pana la radacina lui latineasca, gasim explicatzia. Verbul nostru provine din lat. teneo, tenere, tenui care insemna „a tzine ceva, a stapani, a ocupa”. Asemenea romanei, franceza l-a moshtenit shi ea, dar in forma tenir.

Cu foarte multzi ani in urma, francezii din Normandia - provincie care doar Canalul Manecii o desparte de Anglia - practicau un sport rudimentar shi fara reguli precise, lovind o minge cu un fel de racheta, shi ea rudimentara. Mingea trebuia sa treaca peste o plasa de cealalta parte a terenului, de unde partenerul i-o returna. Interesant e faptul k, atunci cand unul dintre parteneri lansa in joc mingea, ishi avertiza adversarul exclamand: tenez!, adica pe romaneshte: tzinetzi! Asha cum in antichitate romanii au trait un complex cultural comparandu-se cu grecii, in Evul Mediu shi chiar mai tarziu, pana prin secolul al XIX-lea, englezii se simtzeau, cultural vorbind, inferiori francezilor. (La curtea regilor englezi se vorbea frantzuzeshte^[1].) shi atunci, pentru a recupera un handicap real sau imaginar, au inceput ai imita pe francezi. In cazul sportului nostru, ei au preluat jocul cu mingea al francezilor shi, odata cu el, cuvantul tenez, care englezii l-au adaptat fonetismului lor rostind tennis! Au fixat apoi reguli precise jocului shi au organizat turnee, care s-au bucurat de o popularitate din ce in ce mai mare. La randul lor, francezii, participand la asemenea turnee, au acceptat regulile fixate de britanici, k shi noul nume al sportului: tennis^[2], care nu l-au mai raportat la tenez, al carui sens contextual era: „soyez en état de garder cette balle” (V. TLFI, s.v.).

Pe la inceputul secolului trecut, legaturile noastre cu Anglia erau firave, asha incat noi am preluat numele jocului din franceza, intrucat in vremea aceea ne bucuram de relatzii privilegiate cu Frantza. Astazi, lucrurile s-au schimbat fundamental, limba romana preluand direct din engleza cuvinte precum: computer, dispecer, ofsaid, start, k shi aproape intreaga terminologie a jocului de tenis: game, smash, lob, break shi cate or mai fi.

P.S. A tzine in mana era, in latina, manutenere (manus + tenere). De aici, reflexele romanice: fr. maintenir, it. mantenere, port. manter, sp. mantener shi rom. mentzine. De la francezi, l-au imprumutat englezii: maintain.