XXV. Un cuvint sau mai multe?

Probleme reale se pun cind ar putea fi vorba de un cuvint compus, intro masura mult mai mica in cazul altor cuvinte unice (primare sau derivate).

A. Scrierea cuvintelor compuse este unul dintre cele mai dificile capitole ale ortografiei romaneshti: in primul rind, pentru k aici pronuntzarea nu poate constitui un reper shi, in al doilea rind, pentru k statutul de cuvint unic (compus) shi delimitarea unui asemenea cuvint fatza de grupuri - stabile sau nu - sint interpretabile, iar factorii care trebuie luatzi in seama sint numeroshi shi diferitzi de la un caz la altul; cei mai importantzi sint gradul de sudura semantica shi morfologica dintre termenii constitutivi, tipul de compunere, existentza sau inexistentza independenta (in limba actuala) a unui termen constitutiv shi traditzia grafica, legata in buna parte shi de un criteriu estetic.

In scrierea cuvintelor compuse au deci o larga aplicare cele doua principii gramaticale ale ortografiei romaneshti: principiul morfologic, care tzine seama de flexiune, shi cel sintactic (sau, mai exact, sintactico-lexical), care tzine seama de sensul cuvintelor shi de legatura sintactica existenta sau nu intre termenii susceptibili de a forma un compus. Pe linga acestea, are un rol shi principiul traditzional-istoric, iar uneori intervine shi principiul estetic de evitare a unor cuvinte prea lungi sau a cratimelor in compuse cu mai mult de doi termeni. Lipsa unor reguli generale care sa se bazeze pe un singur principiu face k practic scrierea corecta a cuvintelor compuse sa se invetze pentru fiecare cuvint in parte. Aceasta nu inseamna k trebuie neglijate indicatziile cu rol orientativ, care ajuta la conshtientizarea grafiilor concrete.

Alegerea intre scrierea intrun cuvint shi cea in doua sau mai multe cuvinte comporta doua aspecte: cu sau fara spatziu alb (numit blanc) intre termenii constitutivi shi cu sau fara cratima. Cratima poate marca un tip de compuse opuse atit altora scrise impreunat, intrun cuvint, cit shi unor grupuri, stabile sau nu, scrise cu spatziu alb intre termeni. De aceea exista situatzii in care alegerea grafiei corecte trebuie facuta intre trei posibilitatzi: un compus sudat, un compus cu cratima shi un grup de cuvinte; de exemplu: botgros nume de pasare, bot-gros epitet shi bot gros grup liber (cf. shi bunavointza fatza de buna-credintza shi buna purtare). Pentru scrierea cu sau fara cratima vezi XXVI A 2 shi B 1, 2.

1. Orientarea scrierii dupa comportamentul morfologic este posibila numai la compusele flexibile. Sudura morfologica sau shtergerea individualitatzii morfologice se manifesta in doua feluri: fie in pierderea flexiunii unui termen, fie in dobindirea unei flexiuni neashteptate in anumite structuri.

a. Pierderea flexiunii unui termen nu se poate produce, bineintzeles, decit la compuse in care amindoi sau totzi termenii constitutivi shiar putea modifica forma (substantive compuse din doua substantive in nominativ-acuzativ sau dintrun substantiv shi un adjectiv; verbe compuse din doua verbe). De regula, se scriu intrun cuvint compusele la care in flexiune se modifica numai ultimul termen, nu shi primul; de exemplu:

- substantive:

botgros „pasarea numita shi cireshar” (art. botgrosul, pl. botgroshi etc.);

bunavointza (art. bunavointza, genitiv-dativ bunavointzei);

fluorclormetan (art. fluorclormetanul);

primavara (art. primavara, genitiv-dativ primaveri(i), pl. primaveri etc.);

valvirtej (art. valvirtejul, pl. valvirtejuri etc.);

- verbe:

furgasi (part. furgasit).

Regula nu este absoluta, caci printre substantive exista shi compuse similare care se scriu cu cratima (de exemplu, marxism-leninismul, prim-planuri; vezi XXVI).

Se scriu in cuvinte separate prin blanc grupurile de cuvinte unitare sau aparent unitare din punct de vedere semantic la care in flexiune se modifica amindoi sau totzi termenii constitutivi; de exemplu:

bot gros (art. botul gros, pl. boturi groase etc.);

buna purtare (art. buna purtare, genitiv-dativ bune(i) purtari etc.);

libera practica (art. libera practica);

liber schimb (art. liberul schimb).

Numeroase compuse cu flexiune similara se scriu totushi cu cratima (de exemplu, contabil-shef; vezi XXVI). Unele compuse scrise cu cratima permit anumite disocieri; de exemplu, bun-gust, bun-plac shi bun-simtz, articulate bunul-gust, bunul-plac, bunul-simtz, permit intercalarea adjectivului posesiv sau a pronumelor personale de genitiv, situatzie in care se scriu separat, fara cratima: bunul sau gust, bunul ei plac etc. Pentru celalalt vezi 2 a.

Cele mai multe probleme de scriere impreunata sau separata apar la compusele din adjectiv + substantiv sau substantiv + adjectiv, mai ales k unele adjective se comporta diferit de la o combinatzie la alta sau chiar in combinatzii cu aceleashi substantive in situatzii diferite. Cazul extrem este reprezentat de combinatzia adjectivului buna cu un substantiv (feminin):

scriere impreunata: bunastare „situatzie materiala prospera”, bunavoie, bunavointza; cf. shi adverbul bunaoara;

scriere cu cratima: buna-credintza, buna-cuviintza, Buna-Vestire;

scriere separata prin blanc: buna purtare, buna seama (in de ~), buna shtiintza (in cu ~); cf. shi buna stare „stare buna” (in a fi in ~).

Vezi shi XXVI.

b. Dobindirea unei flexiuni explicabile numai prin unitatea compusului se constata la compuse din prepozitzie + substantiv sau din substantiv + prepozitzie + substantiv. Regula este k se scriu intrun cuvint compusele de acest fel la care substantivul final se articuleaza enclitic sau ishi schimba forma dupa numar, caz, eventual shi dupa gen; de exemplu:

- substantive:

deimpartzit (art. deimpartzitul);

demincare (art. demincarea);

faradelege (art. faradelegea);

untdelemn (art. untdelemnul);

- adjective:

cuminte (pl. cumintzi).

SHi aceasta regula cunoashte exceptzii scrise cu cratima (de exemplu, dupa-amiaza, art. dupa-amiaza, pl. dupa-amiezi(le); vezi XXVI). Esentziala este deosebirea fatza de scrierea cu blanc in grupuri nesudate: de impartzit, de mincare, dupa masa etc.

2. Orientarea scrierii dupa gradul de sudura semantica se aplica in special la cuvintele neflexibile (adverbe, prepozitzii shi conjunctzii), dar shi la unele compuse flexibile al caror prim termen este neflexibil (de exemplu, substantive sau adjective cu structura adverb + substantiv ori adverb + adjectiv), precum shi la compuse invariabile din clase in general flexibile. Sudura semantica sau shtergerea individualitatzii lexicale se manifesta shi ea in doua feluri: fie prin inexistentza independenta (in limba actuala) a unuia dintre termenii constitutivi, fie prin faptul k sensul global al compusului difera de sensurile termenilor constitutivi.

a. Se scriu intrun cuvint compusele care contzin termeni lipsitzi de existentza independenta - in forma respectiva - in limba contemporana. De exemplu:

substantive: mijloc, mujdei, sinziana;

numerale: amindoi, tustrei;

pronume (adjective pronominale): celalalt (pl. ceilaltzi, f. cealalta, pl. celelalte), niscai;

adverbe: altminteri, cica, degeaba, deunazi, imprejur, impreuna, inadins, indeosebi, laolalta, odinioara, uneori;

prepozitzii: din, dintre, dintru, prin, printre, printru;

conjunctzii: deoarece, precum;

compusele cu elemente de compunere: biogeneza, cvasiunanim etc.

De la aceasta regula exista unele exceptzii: pe de o parte, locutziuni in care se mentzine scrierea separata a unor cuvinte lipsite de existentza independenta: de-a valma, o tzira, pe alocuri; pe de alta, compuse cu elemente separate prin cratima (pentru acestea vezi XXVI).

b. Se scriu intrun cuvint compusele al caror sens global nu rezulta din suma sensurilor care le au termenii constitutivi. De exemplu:

substantive: preaplin;

adjective: cumsecade;

adverbe: departe, desigur, indelung;

prepozitzii: despre;

conjunctzii: fiindca, incit, intrucit.

Aceasta regula serveshte la diferentzierea grafica a compuselor respective fatza de imbinarile mai mult sau mai putzin libere - shi chiar unele succesiuni intimplatoare - constituite din aceiashi termeni; in delimitare se tzine seama de legaturile sintactice existente sau nu intre termenii susceptibili de a forma un compus. Intre numeroasele situatzii care necesita atentzie la alegerea scrierii corecte exista unele perechi shi serii mai frecvente cu termeni comuni, uneori cu omofonie totala, a caror scriere trebuie retzinuta:

- a l t (alta, alte): Se scriu intrun cuvint adverbele compuse altadata „odinioara”, altcind(va), altcum(va), alteori, altfel „altminteri” (shi ~ de; cf. astfel shi ~ de), altincotro, altunde(va) shi pronumele compuse altcareva, altce(va), altcine(va). Toate celelalte grupari cu adjectivele nehotarite in discutzie se scriu in cuvinte separate prin spatziu alb: alta data (locutziune adverbiala „in alta imprejurare, cu alt prilej”, cf. alte datzi, shi adjectiv + substantiv „alta datare, alt element dat”, cf. alte date), alt fel (adjectiv + substantiv „un fel diferit”, pl. alte feluri). Atentzie la altadata shi alta data, altfel shi alt fel; cf. shi de altfel „de altminteri”, dar de alt fel (pl. de alte feluri)!

- b i n e: Se scriu intrun cuvint toate compusele al caror prim termen este substantivul bine: binefacere - shi binefacator -, binemerita, binevoi - shi binevoitor -, iar dintre cele cu adverbul bine numai binecuvinta - shi binecuvintare - shi adverbul bineintzeles „desigur, evident, fireshte”. Toate celelalte grupuri, chiar stabile, al caror prim termen este adverbul bine se scriu in cite doua cuvinte: bine crescut (shi „inalt”, shi „educat”), bine cunoscut, bine intzeles „intzeles bine, priceput exact”, bine mirositor, bine venit. Atentzie la bineintzeles shi bine intzeles!

- c i t: decit „numai” (Nu e decit el) sau „k” (mai mare decit noi), dar de cit = de + cit (De cit timp ashteptzi?);

incit „k” (E atit de frig, incit am inghetzat), dar in cit = in + cit (In cit timp vine?);

intrucit „deoarece, pentru k” (Plec, intrucit e tirziu), dar intru cit, „in ce masura, in masura in care” (Nu intzeleg intru cit ma priveshte), cf. intru citva;

numaidecit adv. „imediat”, dar numai de cit grup liber, adverb + prepozitzie + cit (Ishi aminteshte numai de cit a cishtigat);

pe cit, dar precit;

Pentru formatziile cu nici, oare, ori shi va vezi in continuare.

- c i t e: Se scriu in cuvinte separate numeralele distributive cite unu, cite doi, cite trei etc., dar intrun cuvint numeralele colective populare citetrei sau citeshitrei;

Pentru citeodata, cite o data shi cite odata vezi d a t a.

- c u: cuminte adj. „intzelept, ascultator”, dar cu minte prepozitzie + substantiv (de exemplu: cu minte agera, ascutzita, multa);

- d a t a: altadata shi alta data: vezi a l t;

citeodata adv. „uneori”, dar cite o data „cite o singura data” shi cite odata „cite odinioara” (grupare rara shi libera: cf. cit, citzi, cita odata; de exemplu, Cite odata nu erau altfel!);

deodata adv. „brusc”, dar de o data (oarecare), cf. de nishte date, shi de odata „de odinioara”;

dintro data;

indata adv. „imediat” (shi indata ce), dar in data „in datare” (pl. in date);

niciodata adv. „nicicind”, dar nici o data (anumita), cf. nici doua date, shi nici odata „nici odinioara” (~, nici acum);

odata adv. „odinioara; cindva; brusc; impreuna”, dar o data numeral adverbial (in opozitzie cu de doua ori) sau o articol ori numeral + substantivul data (pl. date) „datare, element dat”; locutziunea adverbiala o data + participiu shi locutziunea conjunctzionala o data ce „dupa ce” shi locutziunea prepozitzionala o data cu „in acelashi timp cu”;

pe data „imediat”;

totodata (shi totdeodata) adv. „in acelashi timp”, dar tot o data = adverbul tot + o data (cu toate valorile lui o data) shi tot odata = adverbul tot + odata „odinioara”;

vreodata adv. „uneori, cindva”, dar vreo data „o data oarecare” (cf. unele date);

- d e: de abia sau de-abia;

de aceea sau de-aceea;

de acum sau de-acum;

de aici sau de-aici;

de ajuns sau de-ajuns, dar indeajuns;

de altfel shi de alt fel: vezi a l t;

de altminteri (de altminterea, de altmintrelea);

de aproape sau de-aproape, dar indeaproape;

de asemenea (de asemeni) sau de-asemenea (de-asemeni);

deasupra;

de ce;

decit shi de cit: vezi c i t;

de cite ori (cf. de atitea ori);

de cu (de cu seara, de cu noapte, de cu vreme, de cu ziua);

de cum;

de curind;

dedesubt(ul) shi de dedesubt(ul);

defel adv. „nicidecum, deloc”, dar de fel „de origine” (cf. de felul);

degeaba;

degraba adv. „curind, repede”, dar de graba prepozitzie + substantiv „despre graba, din graba”;

de la;

de linga;

deloc adv. „nicidecum, defel”, dar de loc „de origine” sau grup liber = prepozitzie + substantiv (de exemplu: complement circumstantzial de loc „referitor la loc”, vorbim de loc „despre loc”);

demincare shi demincat, substantive compuse populare, „mincare” (cu ~; art. demincarea, demincatul), dar de mincare, de mincat, grupuri libere curente alcatuite din prepozitzie + substantiv (de exemplu: a vorbi de mincare, fel de mincare, n-a spus nimic de mincat) sau, numai ultimul, forma verbala (de mincat ash minca);

demult shi demultishor adv. „odinioara, cindva” (raspund la intrebarea cind?; cf. de demult „de odinioara”), dar de mult shi de multishor „de mult timp” (intrebarea de cind?) shi grupuri libere cu de prepozitzie + mult adjectiv sau adverb (de exemplu: asha de mult, de mult ce ai lucrat);

deoarece;

de obicei,

de obshte, grup liber shi locutziune, dar indeobshte adv.;

deocamdata;

deodata shi de o data, de odata: vezi d a t a,

deoparte adv. „izolat, la o parte”, dar de o (shi de-o) parte = de prepozitzie + o articol sau numeral + parte (cf. de alta parte, de mai multe partzi);

deopotriva adv.;

departe adv. „la mare distantza”, dar de parte, grup liber alcatuit din prepozitzie + substantiv (de exemplu: vorbesc de parte, nu de intreg);

de pe ( ~ la, ~ linga);

de peste;

deplin adj., adv. „complet, perfect”, dar de plin = de prepozitzie + plin adj., adv. shi s. (de exemplu: atit de plin, vorbesc de plin); deseara (diseara) adv. „in seara aceasta”, dar de seara prepozitzie + substantiv (de exemplu: haine de seara);

desigur adv. „fireshte, negreshit”, dar de sigur prepozitzie + adj. (de exemplu: asha de sigur);

de sine statator;

despre;

de sub;

deshi;

devale adv. „(in) jos”, dar de vale „din vale, de jos”;

devreme adv. „din sau la timp, nu tirziu”, dar de vreme „de timp” shi de vreme ce;

- d i n: dinadins, dar dintradins;

din afara;

din afara „din exterior” (de exemplu: partea din afara), dar dinafara in locutziunea adverbiala pe dinafara, atit in sensul propriu „in exterior, (pe) afara” (A ramas pe dinafara), cit shi in cel figurat „pe de rost” (SHtie poezia pe dinafara);

dinainte shi dinaintea;

dinapoi shi dinapoia;

dinauntru shi dinauntrul;

dincoace;

dincolo;

din contra (din contra);

dincotro;

dindarat shi dindaratul;

din moment ce;

din preajma;

dinspre;

- f i e: fiecare pron. shi adj. pron., dar fie care = fie verb sau conjunctzie + care pron. shi adj. pron. sau s. pl. (de exemplu Fie care vrei; fie care, fie carutze);

fiece pron. shi adj. pron. (de exemplu: in fiece zi), dar fie ce = fie verb sau conjunctzie + ce pron. shi adj. pron. (Fie ce vrei; fie ce vrei tu, fie ce vreau eu);

fiecind adv. „oricind”, dar fie cind = fie verb sau conjunctzie + cind (Fie cind vrei; Fie cind pleaca, fie cind vine);

fiecum adv. „oricum” (Lucreaza fiecum), dar fie cum = fie verb sau conjunctzie + cum (Fie cum vrei; fie cum vrei tu, fie cum vreau eu);

fiind: fiindca conj. „pentru k, deoarece”, dar dat fiind k „avind in vedere k, tzinind seama k” (cu sensuri apropiate, dar structuri diferite);

- i n: in adevar, dar intradevar;

inadins, dar intradins;

in afara, in afara shi in afara de;

inainte shi inaintea;

inapoi shi inapoia;

in ascuns shi intrascuns;

inauntru shi inauntrul;

incit, dar in cit: vezi c i t;

incoace;

incolo;

incontinuu adv., dar in continuu prepozitzie + adjectiv (de exemplu: in continuu progres);

in contra;

incotro shi incotrova;

in curind;

indata, dar in data: vezi d a t a,

indarat shi indaratul;

inde;

indeajuns;

indelete shi pe indelete;

indeaproape;

indelung;

indemina shi la indemina;

indeosebi;

indeseara;

indestul;

in dreptul;

in fatza shi in fatza;

in fine;

in general shi in genere;

in graba;

in loc de, in loc sa shi in locul;

in preajma;

in schimb shi in schimbul;

inscris s. „act juridic, declaratzie scrisa”, dar in scris „in forma scrisa”;

insemn s. „semn distinctiv, insigna”, dar in semn prepozitzie + substantiv shi in semn de „k, drept”;

in sfirshit;

inspre;

in van;

in zadar;

- i n t r u: intruna adv. „mereu”, dar intruna „in una”;

intrucit, dar intru cit: vezi c i t;

intru citva;

intru totul;

- n i c i: nicicind adv. „niciodata”, dar nici cind = nici adv. + cind (Nici cind era tinar nu dansa);

nicicit adv. „deloc”, dar nici cit = nici adv. + cit (Nu shtiu nici cit tine);

nicicum adv. „deloc, cu nici un chip”, dar nici cum = nici adv. + cum (Nici cum vrei tu, nici cum vreau eu);

nicidecit adv. „deloc”, dar nici de cit = nici adv. + prepozitzie + cit (Nu shtie nici de cit tziam dat);

nicidecum adv. „deloc”, dar nici de cum = nici adv. + prepozitzie + cum (Nu-mi amintesc nici de cum era imbracat);

nici o adj. pron. (genitiv-dativ nici unei) shi nici adv. + o numeral;

niciodata, dar nici o data shi nici odata: vezi d a t a;

niciodinioara adv. „niciodata”, dar nici odinioara „nici pe vremuri”;

nici un adj. pron. shi nici adv. + un numeral;

niciunde adv. „nicaieri”, dar nici unde = nici adv. + unde adv. sau s. pl. (Nu shtie nici unde a dormit);

nici unul pron. „nimeni” (Nici unul n-a venit) shi nici adv. + unul pron. (nici unul, nici altul);

- n u: numai „doar” (de exemplu: numai el), dar nu mai = negatzie + mai (Nu mai este aici), cu unele contexte comune: el numai bea „doar el bea” sau „el doar bea, nu face altceva decit sa bea” shi el nu mai bea „el a incetat sa bea, s-a lasat de baut”;

- o a r e: oarecare pron. shi adj. pron. (de exemplu, un om oarecare), dar oare care = oare adv. + care pron. shi adj. pron. sau s. pl. (Oare care vine? Oare care sa fie sau carutze?);

oarece pron. shi adj. pron., dar oare ce = oare adv. + ce;

oarecine pron., dar oare cine = oare adv. + cine;

oarecind adv., dar oare cind = oare adv. + cind;

oarecit adv., dar oare cit = oare adv. + cit;

oarecum adv., dar oare cum = oare adv. + cum;

oareunde adv., dar oare unde = oare adv. + unde adv. sau s. pl.;

Cf. shi compusele populare oareshicare, oareshice, oareshicine, oareshicind, oareshicit, oareshicum, cu -shi- pronuntzat nesilabic, fatza de oare shi care, oare shi ce, oare shi cine, oare shi cind, oare shi cit, oare shi cum, cu shi pronuntzat silabic shi accentuat (de exemplu: Oare shi cine a ris te intereseaza?).

- o r i: oricare pron. shi adj. pron. (de exemplu: oricare om), dar ori care = conjunctzia ori „sau” + care pron. sau s. pl. (Cei care intra ori care ies incuie usha);

orice pron. shi adj. pron., dar ori ce = ori conjunctzie „sau” + ce (Vrei sa pleci ori ce vrei?);

oricine pron., dar ori cine = ori conjunctzie + cine;

oricind adv., dar ori cind = ori conjunctzie + cind;

oricit adv. shi pron., dar ori cit = ori conjunctzie + cit;

oricum adv., dar ori cum = ori conjunctzie + cum;

ori de cite ori;

oriunde adv., dar ori unde = ori conjunctzie + unde adv. sau s. pl.;

Ori se scrie, bineintzeles, separat shi atunci cind este substantiv shi face parte din numerale adverbiale - shi formule echivalente - ashezate intimplator inaintea unor pronume, adjective sau adverbe relative: de doua ori cit tine.

Compusele orishicare, orishice, orishicine, orishicind, orishicit, orishicum, orishiunde au mai rar paralele cu scrierea separata: Te intereseaza numai daca a vorbit ori shi ce a spus? A venit de citeva ori shi unde stam acum.

- p a r: parca adv. (de exemplu: Ea parca plinge), dar par k = par verb 1 sg. sau 3 pl. + k (de exemplu: Ei par k sint sanatoshi, dar nu-i asha);

- p e: pe alocuri shi pe-alocuri;

pe atit shi pe cit;

pe data;

pe de alta parte shi pe de o parte;

pe de-a-ntregul;

pe de laturi;

pe deplin;

pe de rost;

pe drept shi pe nedrept;

pe dinafara: vezi d i n;

pe furish;

pe la;

pe linga;

pe loc;

pe negindite;

pe potriva;

pesemne adv., dar pe semne = pe prepozitzie + semne s. pl. (cf. sg. semn);

pe sfirshite;

pe sub;

pe urma;

- t o t: totdeauna;

totodata, dar tot o data shi tot odata: vezi d a t a;

totuna adv. „egal, indiferent” (de exemplu: Mi-e totuna), dar tot una = tot adv. + una num. sau adv. (Tot una am shi eu; Merge tot una);

- v a: careva pron., dar care va = care pron. sau s. pl. + va verb auxiliar (care va veni);

ceva pron., dar ce va = ce pron. + va verb;

cineva pron., dar cine va = cine pron. + va verb;

citva (adj.) pron. shi adv., dar cit va = cit pron. shi adv. + va verb;

cumva adv., dar cum va = cum adv. + va verb;

undeva adv., dar unde va = unde adv. sau s. pl. + va verb;

vasazica conj. „ashadar, deci, prin urmare” (de exemplu: Pleci, vasazica?), dar va sa zica vb. + vb. „vrea sa insemne” (Aceasta va sa zica progres), de unde shi locutziunea conjunctzionala care va sa zica, in ciuda sinonimiei ei cu vasazica;

- v r e (o): vreo adv. shi adj. pron. f.;

vreodata, dar vreo data: vezi d a t a;

vreodinioara;

vreun shi vreunul.

Dupa cum rezulta din exemplele date, unele solutzii alese de norma sint mai mult sau mai putzin conventzionale shi de aceea au variat uneori in timp. In situatziile de omofonie scrierea este motivata intrun grad mai mare: de exemplu, la numai shi nu mai. Iar, daca distinctzia dintre un cuvint compus shi un grup stabil este citeodata mai greu de facut, cel putzin pentru succesiunile intimplatoare de cuvinte este clar k scrierea separata este singura adecvata; de aceea grafii k Vorbeam decit am pierdut sau Vii orice faci? sint indicii nu numai ale lipsei de cunoshtintze, ci shi ale unor defecte de gindire. In caz de dubiu, verificarea se face prin substituiri cu alte cuvinte (sinonime) sau cu alte forme ale aceluiashi cuvint, prin testarea posibilitatzilor de dislocare sau prin schimbarea topicii.

3. Reguli bazate pe traditzia grafica se aplica de obicei la cuvintele frecvente. Astfel apar diferentze intre formatzii asemanatoare k structura; de exemplu, intre numeralele compuse cu zeci, care se scriu intrun cuvint (douazeci, treizeci, douazeci de mii), shi cele compuse cu sute, mii, milioane etc., care se scriu in cuvinte separate (doua sute, doua mii, doua sute de mii, doua milioane).

4. Regula bazata pe principiul estetic, daca nu cumva shi pe un principiu al comoditatzii de cuprindere vizuala la lectura, este cea care prevede evitarea unor cuvinte excesiv de lungi.

Aceasta regula explica scrierea separata a numeralelor cardinale compuse care denumesc numere de ordine diferite: douazeci shi unu, o suta trei, o suta treizeci shi trei, o mie nouasute treizeci shi doi, o suta douazeci shi trei de mii, un milion douazeci shi trei de mii cinci sute shaptesprezece. La numeralele ordinale corespunzatoare aceasta scriere este in evidenta contradictzie cu sudura lor morfologica data de formantul final; de exemplu: al douazeci shi unulea, al o suta treizeci shi treilea, al o mie noua sute treizeci shi doilea.

In terminologia tehnico-shtiintzifica exista insa numeroase compuse de mari dimensiuni, alcatuite de obicei cu elemente de compunere sau/shi cu prefixe (de exemplu: angiomicrocinematografie, extrateritorialitate, hipergammaglobulinemie), dar shi din cuvinte propriu-zise (diclordifeniltriclormetilmetan, numele shtiintzific al substantzei cunoscute sub denumirea abreviata DDT), care se scriu intrun singur cuvint, conform tipului de structura shi unitatzii semantice, uneori shi conform etimonului respectiv.

5. Exclusiv pe criterii etimologice se bazeaza scrierea numelor proprii straine, care respecta grafia din limba de origine. Aceasta duce la deosebiri intre denumiri cu formantzi (aparent) comuni, cum sint toponimele cu engl., fr. port, it., port. porto, sp. puerto, dintre care se scriu separat Port Louis, Port Moresby, Port of Spain, Puerto Rico (Porto Rico), dar cu cratima Port-au-Prince, Porto-Novo; cf. shi Brazaville sau Libreville fatza de Monaco-Ville.

Scrierea etimologica este respectata shi la unele neologisme compuse neadaptate: de exemplu, millefeuille, dar deux-pièces.

6. La numele proprii de persoane se respecta dorintza purtatorilor shi in privintza scrierii prenumelor sau a numelui (numelor) de familie intrun cuvint sau in mai multe. De exemplu, prenumele compus din Ana shi Maria, pentru care regula cere cratima (Ana-Maria; vezi XXVI), poate aparea scris shi Anamaria sau Ana Maria; numele franceze de familie pot fi scrise cu articolul proclitic sudat sau separat: Lamartine, dar La Fontaine, Lesueur (pictor), dar Le Sueur (compozitor).

7. Derivarea parasintetica poate crea deosebiri intre scrierea cuvintelor din aceeashi familie.

Se scriu intrun cuvint derivate de la nume proprii scrise in cuvinte separate. De exemplu:

- de la toponime: baimarean < Baia Mare, costarican < Costa Rica, newyorkez < New York;

- de la antroponime: antonpannesc < Anton Pann, camilpetrescian < Camil Petrescu, julesvernian < Jules Verne.

B. Cuvintele primare (neformate de la altele), prin definitzie neanalizabile, shi chiar cele derivate cu afixe lipsite de existentza independenta nu ar trebui sa puna probleme referitoare la scrierea intrun cuvint sau in mai multe, intrucit este evident faptul k ele trebuie scrise intrun cuvint.

De retzinut k formatziile (forme verbale) cu prefixul negativ ne- se scriu intrun cuvint chiar atunci cind sint shi compuse cu mai, intercalat intre prefix shi baza: nemaiauzind, nemaiauzit (nu ne mai auzind..., nici nemai auzind...).

Pentru situatzii exceptzionale de scriere cu cratima a unor derivate cu prefixe sau cu sufixe vezi XXVI.

Se intilnesc insa cazuri de falsa analiza facuta din ignorantza shi din nesesizarea limitelor dintre cuvinte in fluxul vorbirii. Scindarea greshita a unui cuvint unic, k shi sudarea greshita a unor cuvinte diferite sau a unor fragmente de cuvinte se produc din cauza confuziei intre un segment de cuvint shi un cuvint independent omofon. Asemenea fenomene apar la un nivel elementar de cunoashtere a limbii (in vorbirea copiilor shi a strainilor) shi la un nivel elementar de cultura; ele sint speculate, in scopuri satirice, in textele umoristice.

Falsele analize au doua feluri de rezultate: confuzii intre cuvinte shi grupuri existente in limba shi „crearea” unor cuvinte inexistente.

a. Confuzii intre termeni existentzi sint cele produse intre:

- cuvinte shi grupuri intimplator omofone:

ale (articol: ale mele) shi a le (prepozitzie + pronume: pentru a le vedea);

alor (articol in genitiv-dativ pl.: alor mei) shi a lor (articol + pronume: a lor e mai frumoasa);

baros (substantiv) shi ba ros (negatzie + participiu);

cele (articol: cele mari) shi ce le (pronume + pronume: ce le dai?);

cufarash, cuvint (substantive) shi cu farash, cu vint (prepozitzie + substantiv);

decar (substantiv: un decar) shi de car (prepozitzie + substantiv sau conjunctzie + verb);

delegat (substantiv) shi de legat (prepozitzie + substantiv sau verb la supin);

laminare (substantiv) shi la minare (prepozitzie + substantiv);

semana (verb) shi se mana (pronume + verb);

secara (substantiv) shi se cara (pronume + verb);

- cuvinte shi grupuri omofone cu elemente partzial comune (cuvinte de baza) sau inrudite (prefixe shi prepozitzii):

descinta, desface (verbe) shi des cinta, des face (adverb + verb);

inceata, incete (adjectiv) shi in ceata, in cete (prepozitzie + substantiv);

injur (verb) shi in jur (locutziune adverbiala);

opozitzie, orinduiala (substantive) shi o pozitzie, o rinduiala (articol sau numeral + substantiv);

opune, orindui (verbe) shi o pune, o rindui (pronume + verb);

poetastru (substantiv) shi poet astru (substantiv + substantiv);

Stancu Ion (doua substantive) shi Stan cu Ion (substantiv + prepozitzie + substantiv);

- cuvinte shi grupuri omofone cu toate elementele comune, dar cu unele diferite k valoare (de exemplu, prefixe shi prepozitzii):

intreruperi (substantiv) shi intre ruperi (prepozitzie + substantiv);

preamilostiv (adjectiv: „foarte milostiv”) shi prea milostiv (adverb + adjectiv: „mai milostiv decit ar fi cazul”).

Falsele analize de acest fel sint utilizate in jocuri de cuvinte (calambururi) shi in jocuri rebusistice (sharade, rebusuri). De exemplu: calmare descompus in cal mare sau calm are. In rebusuri termenii constitutivi sint reprezentatzi prin desene, cifre, litere izolate (de exemplu: a = a mic pentru amic; 2 N = doi ne pentru doine). Umorishtii folosesc shi ei notarea prin cifre a unor segmente omofone cu numeralele un, doi: de exemplu, 1 duios pentru unduios.

Un tip frecvent, din pacate, in scrisul curent este reprezentat de sudarea greshita a substantivelor feminine nearticulate, la forma de singular, cu articolul posesiv urmator prin confuzie cu forma articulata enclitic: de exemplu, centru de difuzarea presei in loc de... difuzare a presei.

b. In urma falselor analize se poate ajunge la decuparea unor segmente sau la sudarea in unitatzi (fonetice shi grafice) carora li se acorda in mod arbitrar statutul de cuvint.

Unele false analize de acest tip sint mai mult sau mai putzin accidentale. De exemplu:

deranj intzeles shi scris de ranj;

inflamabil, intelectual intzelese shi scrise in flamabil, in telectual;

laborator intzeles shi scris la borator.

Altele au raspindire mai mare. Este cazul cuvintelor:

oleaca adv. scris greshit o leaca, impotriva etimonului, probabil dupa modelul lui o tzira;

uncrop, substantiv, intzeles shi scris un crop.