ogni abuso sará punito
Sloganul din titlu era inscriptzionat in italiana pe vremea copilariei mele in trenul cu care ma deplasam din cand in cand la orash (Arad). Am fost mandru k, pe la 12-13 ani, eram in stare sa-l traduc fara ajutorul nimanui: „orice abuz va fi pedepsit”. Acelashi slogan, afishat alaturi in germana: Jeglicher Missbrauch wird bestraft, m-a lasat complet indiferent. Sa fiu iertat, pentru detaliul ce urmeaza, dar el „pledeaza” in cel mai original mod pentru... latinitate; pe vremea aceea, la tzara, closetul era in curte, de apa curenta nici vorba. (Pana shi medicul Egon Ruppert, om cu dare de mana, singurul ce conducea mashina in sat, mergea in fundul curtzii pentru cele fiziologice.) Vagoanele importate inainte de razboi din Germania erau prevazute insa cu WC-uri civilizate. In drum spre Arad, am vizitat shi eu „compartimentul de o singura persoana”, dar habar n-aveam cum se folosesc instalatziile de acolo. SHansa a fost inscriptzia italiana: dopo l’uso tirare la maniglia! care am reushit s-o traduc. Sperietura a fost pe masura: am inghetzat cand am auzit zgomotul apei... noroc k totul s-a linishtit in cateva secunde. Inscriptzionarea germana de alaturi: Nach Gebrauch, ziehen Sie den Griff, m-ar fi scapat de sperietura, dar m-ar fi facut de rushine.
Un an-doi mai tarziu, am vazut un film italian caruia iam uitat titlul. Am retzinut in schimb dialogul dintre doi mafiotzi, pentru care n-am avut nevoie de subtitrare:
- Giuseppe e morto!
- Ma comme è morto?
- Morto definitivo!
Ar fi prea mult sa ma laud k am avut intuitzia romanitatzii limbii noastre inca de pe atunci, dar un fapt ramane cert: anume k pana shi un copil simte inrudirea dintre cele doua limbi. Nu ramane decat sa i se explice k amandoua pleaca de la un trunchi comun, care este latina. Tocmai pentru k e atat de evident, nu este nevoie sa exageram in privintza latinitatzii! E cunoscut eshecul dictzionarului lui Laurian shi Massim din secolul al XIX-lea, prin care s-a incercat purificarea romanei de tot ce e nelatin in ea. Autorii au facut-o dintrun patriotism greshit intzeles shi au sfarshit prin a ne livra o limba artificiala, de neacceptat. Personalitatzile culturale ale vremii, de la Maiorescu pana la Hasdeu, au combatut cu argumente shtiintzifice excesele din acest dictzionar. Nimeni n-a pedepsit abuzul cu mai mult talent decat Alexandru Odobescu. El a imaginat un meniu care l-a scris (ingroshand tushele) in stilul dictzionarului amintit:
Vinu arsu de anicetu.
Sorbitione cu scriblete.
Vinu perunctu dein Insulele Fortunate.
Fame - stimuli varii.
Siluru munitu cu astuci fluviali, in condimentu de sinape.
Vinu albicante perenniu alutense de Acidava.
Lumbu bubulinu instinctu in cremore cu bacce e tuberculi leguminose.
Vinu nigru de Bardigala.
Coturnici cu pulte venatorica, abstrudi in placenta foliacea.
Potione congellata de modu romanu.
Melungine rubre cu farcimine de minutale.
Copsa de ariete in verubi torresa.
Acietaru de olere, condita pre usu Athonicu.
Vinu Campanicu spumosu. Casiu induratu de Batavia.
Vesice fermentate pre ratione Germanica.
Biscopte lactantia glaciate. Canistru multzi pomariu.
Pepone Cantaliense. Vinu Appianu Bestarnicu.
Conditure melimeraria e prunaria.
Confapte saccharine.
Licuore bellaria de Bromelia.
Meniul a fost prezentat academicienilor care scriitorul nostru ia invitat la un pranz academic (Prandiulu academicu). Se poate imagina cam ce efect a avut asupra lor acest meniu, a carui „traducere”, o reproduc mai jos:
Rachiu anason.
Supa cu placintioare.
Vin dulce de Madera.
Mezeluri felurite.
Somn fiert insotzit cu raci shi cu sos de mushtar.
Vin alb de Dragashani.
Mushchi de vaca cu sos de smantana, garnit cu boabe de mazare shi cu cartofi.
Vin negru de Bordeaux.
Prepelitze gatite cu sos de vanat shi nadushite in foi de placinta.
Punch a la Roumaine. Patlagele roshii cu tocatura de maruntaie.
Coapsa de berbec fripta la frigare.
Salata de verdetzuri gatite k la Muntele Atonului.
Vin de Champania.
Cashcaval uscat de Olanda.
Gogoshi dospite nemtzeshti.
Pishcoturi cu inghetzata de lapte.
Coshuletze cu poame, pepene cantalup.
Vin dulce de Tokay.
Dulcetzuri de mere dulci shi de prune.
Cofeturi cu zahar.
Votca de ananas.
Trebuie sa recunoashtem k reactziile scriitorilor impotriva abuzurilor de tot felul asupra limbii sunt cel putzin tot atat de eficace precum cele ale lingvishtilor. Uneori sunt chiar mai convingatoare, pentru k scriitorul nu-l dadaceshte pe cititor livrandu-i shcolareshte argumente shi concluzii gata prelucrate. Acesta evoca - atractiv, k de aceea e scriitor, - scene din viatza reala, lasand cititorului libertatea de ashi face singur o parere asupra lor. Citind meniul latinizant, este greu sa mai sustzii „puritatea” limbii romane, asha cum ar fi vrut Laurian shi Massim, autorii dictzionarului amintit.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind