XIX. s sau z?

Alegerea intre s shi z este una dintre cele mai dificile probleme ale ortografiei romaneshti, atit prin complexitatea shi diversitatea regulilor, cit shi prin solutziile lor oscilante shi prin unele aspecte controversate.

Cu exceptzia pozitziei inaintea altei consoane - unde prezentza lui s sau z are o conditzionare de ordin fonetic, valabila pentru cuvinte de orice origine -, problema alegerii intre s shi z se pune in special la neologisme: fie din pricina etimologiei multiple a unora dintre ele, fie din pricina contradictziei dintre scrierea cu s shi pronuntzarea cu [z] in unele limbi sursa (franceza shi germana).

Scrierea se orienteaza in general dupa pronuntzarea literara actuala (precizarea este necesara intrucit exista pronuntzari regionale sau/shi invechite diferite de cele conforme normelor ortoepice in vigoare). Exista insa situatzii in care pronuntzarea nu distinge clar consoana surda [s] de corespondenta ei sonora [z] shi altele - mai putzine - in care, din considerente etimologice, scrierea corecta este in mod deliberat diferita de pronuntzarea corecta.

Tendintza de a inmultzi numarul grafiilor cu s diferite de pronuntzarea cu [z], dupa modelul limbilor cu ortografie etimologica, este un semn de pretziozitate shi snobism.

Regulile de scriere shi de pronuntzare difera in functzie de literele / sunetele invecinate, fara a fi totdeauna unice pentru un anumit context.

1. Inaintea unei vocale, la inceput de cuvint nu sint numeroase probleme.

a. Se pronuntza shi se scrie corect s- in safir, salamandra, solda - shi soldat -, supa.

b. Se pronuntza shi se scrie corect z- in zahar (shi intreaga familie, inclusiv neologismele zaharina, zaharoza shi elementul de compunere zahari-/zaharo-) shi in zalhana, zegras.

c. Se pronuntza [z], dar se scrie s in termenul tehnic siemens, pronuntzat [zimans], provenit dintrun nume propriu.

2. Cele mai multe dificultatzi sint legate de pozitzia intervocalica.

a. Se pronuntza shi se scrie s in cuvintele asista, chermesa, conclusiv, decisiv, desinentza, disertatzie, disident, episod, esofag, exclusiv, finisa, fisiona shi fisiune, francmason, froasa, gresie, idiosincrasie, incisiv, inclusiv, oclusiv, premisa, resemna, resignatzie, resorbi, sesiune, vernisa, in elementele de compunere cvasi- (cvasitotalitate, cvasiunanim etc.), droso- (drosofila, drosometru etc.), fusi- (fusiform), gnoseo- (gnoseologie), noso- (nosofobie, nosomanie, anosognozie etc.), pisi- shi piso- (pisiform, pisolit), poso- (posologie), plesio- (plesiomorf, plesiozaur etc.), talaso- (talasofobie, talasoterapie etc.), vasi- shi vaso- (vasiform, vasodilatator etc.) shi in formatziile cu prefixul cis- (cisalfa, cisalpin).

b. Se pronuntza shi se scrie z in cuvintele abuza, acuza, afazie, aluzie, aplatiza, ateriza, azil, baza, bazilica, bazin, bizon, cauza, cezar - shi cezariana -, cezura, confuzie, criza, curtoazie, doza, entuziasm, ezoteric, fantezie, faza, fizica, fraza, ftizie, furniza shi furnizor, fuziona shi fuziune, iluzie, miozotis, muza, muzeu, muzica, ocluziune, paranteza, parazit, pauza - shi repauza -, poezie, proza, prozelit, prozodie, regiza shi regizor, repartiza, rezectzie, rezilia, rezista, rezolva, simpozion, sinteza, speze, teza, tizana, transvaza, vezica, viteza, in elementele de compunere bazi- shi bazo- (bazifit, bazofil, bazofobie etc.), -cazie shi -caziu (pleiocaziu, policaziu etc.), estezio- (esteziologie, esteziometru etc.), fazi- shi fazo- (fazitron, fazotron), fizio- (fiziologie, fizionomie etc.), fizo- (fizostigmina etc.), ftizio- (ftiziolog, ftizioterapie etc.), -gnoza (diagnoza, prognoza etc.), lizi- (lizigen, lizimetru etc.), lizo- (lizogenie, lizozima etc.), piezo- (piezoelectric, piezometru etc.), schizo- (schizofrenie, schizopode etc.), scizi- (scizipar), -zaur (dinozaur, ihtiozaur etc.), -zom (cromozom, microzom etc.), in sufixele de substantive abstracte -aza (litiaza, zimaza etc.), -eza (diureza, geneza), -ezie (analgezie, pleurezie etc.), -iza (expertiza, vocaliza), -oza (avitaminoza, furunculoza, glucoza etc.), k shi in -eza/-euza pentru nume de agent sau/shi de instrument (brodeza, machieza, tricoteza; dizeuza) shi -eza pentru nume de locuitori (< -ez: burgheza, franceza), in sufixul verbal -iza < fr. -iser shi in formatziile cu prefixele dez- (dezarma, dezinforma, dezordine etc.), mez- (mezaliantza, mezaventura).

Prezentza lui z in loc de s este controversata la cuvintele al caror etimon are ss (bazin, viteza, sciziune), inclusiv la verbele (aplatiza, ateriza, furniza, regiza) in care -isa < fr. -iss- s-a confundat cu paronimul -iza < fr. -iser (din concretiza, realiza, sonoriza etc.), shi in elementele de compunere din terminologia internatzionala, scrise in diverse limbi cu -ss- (scizi-) sau -s- (toate celelalte).

Verbul sesiza se pronuntza shi se scrie cu -s- in radacina shi cu -z- in sufix.

c. Pentru unele elemente de compunere nu exista reguli unitare: ele se pronuntza shi se scriu in unele formatzii cu -s-, iar in altele cu -z-. In aceasta situatzie sint elementele de compunere iso-/izo-, meso-/mezo-, miso-/miz-.

Se scrie shi se pronuntza izo- in toate formatziile analizabile (izoanaliza, izobara, izocrom, izoglosa etc.), dar iso- in cuvintul neanalizabil isoscel.

Se scrie shi se pronuntza mezo- in majoritatea formatziilor (mezocarp, mezolitic, mezotermal, mezotorace, mezozona etc.), dar meso- in mesohippus shi mesopotamian.

Se scrie shi se pronuntza miso- (misogamie, misogin, misologie etc.), dar miz- in mizantrop shi derivatele acestuia, deci -s- in interiorul elementului de compunere (inaintea vocalei tematice o), dar -z- la intilnirea cu o initziala vocalica.

Se scrie shi se pronuntza -zof shi -zofie in cuvintele filozof, filozofie (shi familia acestora: filozoafa, filozofa, filozofala, filozofard, filozofic, filozoficeshte), teozof, teozofie, dar -sofie in gimnosofie (cf. shi gimnosofist).

Scrierea cu -s- in filosof, filosofie etc. este dintre cele mai controversate, din ratziuni pur etimologice; chiar cei care o sustzin pronuntza insa cu -z- (cum se pronuntza shi in franceza, germana, engleza) cuvintele in cauza, spre deosebire de compusele cu gimno-, cu caracter mai tehnic.

La intilnirea cu initziala vocalica a termenului urmator se comporta in mod diferit formantzii omonimi dis-/diz- prefix negativ shi dis-/diz- element de compunere: elementul de compunere se scrie shi se pronuntza de obicei dis- (disartrie, disestezie, disovulatzie, disurie), in mod exceptzional diz- (dizenterie); prefixul omonim in varianta de baza devine diz- inaintea unei vocale (dizarmonie shi derivatele: dizarmonic, dizarmonios).

Sufixul -esim/-ezim apare cu s in milesim, dar cu z in centezima shi centezimal, infinitezimal.

d. Se pronuntza [z], dar se scrie s in neologisme neadaptate: diesel, pronuntzat [dízel], kieselgur [kizelgúr], kieserit [kizerít], minnesang [minezang].

3. Inaintea unei consoane, regulile sint unice shi macar relativ ferme inaintea consoanelor care intra in corelatzie de sonoritate (lipsite de exceptzie inaintea consoanelor surde; cu putzine exceptzii inaintea consoanelor sonore) shi neunitare inaintea majoritatzii consoanelor sonante.

a. Inainte de consoane surde, scrise c (shi ce, ci, che, chi), f, h, k, p, s, sh, t, tz, se pronuntza shi se scrie totdeauna s (nu z). Prefixele des-/dez-, dis-/diz-, iz-/is-, raz-/ras-, s-/z-, trans-/tranz- au numai varianta cu -s in derivatele de la cuvinte cu asemenea initziale: descarca, descentraliza, descheia, desface, deshama, despartzi, destzelina etc.; discontinuu, displacea, distona etc.; iscusit, ishod, ispiti etc.; rascoace, rasciti, rasfira, rasplata, rasturna etc.; scufunda, sfishia, spulbera, stirni etc.; transcarpatic, transcendent, transfocator, transhidrogenaze, transplanta, transsiberian, transtermie etc.

De la aceasta regula nu se intilnesc abateri sub aspect ortografic. Sub aspectul ei ortoepic regula nu este respectata totdeauna, existind variante cu [sh] in loc de [s] (vezi XVIII 4).

b. Inainte de consoanele sonore, scrise b, d, g (shi ge, gi, ghe, ghi), j shi v, se pronuntza shi se scrie z in toate cuvintele din fondul traditzional (azvirli, brazda, buzdugan, gazda, guzgan, mizga, nazbitie, puzderie, zbor, zdup, zgiria, zvon, zgura etc.; exceptzie: dis-de-dimineatza) shi in diverse neologisme (azbest, brizbiz, mazdeism, prezbit etc.).

Prefixele des-/dez-, dis-/diz-, iz-/is-, raz-/ras- shi s-/z- au varianta cu -z in derivatele de la cuvinte care incep cu asemenea consoane: dezbate, dezdoi, dezghetza, dezgoli, dezvinovatzi etc.; dizgratzia; izbucni, izdat, izgoni, izvodi; razbate, razda, razgindi, razjudeca, razvrati etc.; zbate, zgoni, zvinta etc.; consoana [z] este singura sonora inaintea careia prefixele des-/dez- shi raz-/ras- apar in varianta cu -s: deszapezi, deszavori, raszice.

Se scrie s in unele neologisme, intre care putzine greu de clasat (de exemplu: cicisbeu, sgraffito, svastica, sveter) shi mai ales:

- derivate cu prefixul trans-: transborda, transdanubian, transgresa, transvaza etc.;

- compuse cu elementul dis-: disbazie, disdipsie, disgenic, disgravidie, disjunctzie etc.;

- alte compuse, analizabile shi neanalizabile: aisberg, glasbeton, glasvand, jurisdictzie.

Spre deosebire de regula de sub a, referitoare la consoanele surde, regulile referitoare la scrierea cu s sau z inaintea consoanelor sonore nu sint respectate fara abateri, ceea ce se explica prin faptul k aceste reguli sint relativ mai noi in ortografia noastra (regulile academice din 1932 recomandau inca, inconsecvent, scrierea cu s la inceputul cuvintelor: sbiera, sdrobi, sgomot, svapaiat shi cu z numai in interiorul lor: nazbitie, brazda, guzgan), au cunoscut oscilatzii shi au chiar azi exceptzii, care le slabesc eficientza.

Pronuntzarea este de obicei cu [z], chiar atunci cind se scrie incorect s in cuvinte k sbura sau rasboi. Inaintea consoanei [g], scrisa gh + e, i, prefixul dez- are varianta neliterara - fonetica shi grafica - dej-: dejghetza, dejghioca in loc de dezghetza, dezghioca.

Pentru zdreantza shi derivatele sale (zdrentzaros, zdrentzui) exista variante fonetice, neliterare, cu s-, dar in acestea consoana urmatoare este corespondenta surda a lui [d]: streantza, strentzaros, strentzui.

c. Inaintea consoanelor sonante [r], [l], [m], [n] alegerea intre s shi z nu are reguli generale de pronuntzare shi de scriere.

Inainte de r prefixul des-/dez- este corect numai cu -z: dezradacina, dezrasuci, dezrobi.

Inainte de l, m, n se pronuntza shi se scrie s in cuvintele breasla, cisla, islam, maslina, odrasla, slab, slava, slanina, slei, slobod, slut, tesla, tuslama; asmutzi, basma, bismut, cosmetic, osmoza, smaltz - shi smaltzui -, smarald, smead, smeri, sminti, smirna, smintina, smirc, smoala, smoc, smochin, smog, smuci, lesne, snoava, snob, snop, trasni - shi intreaga familie: trasnaie, trasnet, trasnitor, trasnitura -, trosni shi in elementele de compunere cosmo- (cosmodrom, cosmografie etc.), desmo- (desmodrom, desmologie etc.), dar z in zlatar, zloata, zlot; bezmetic, cazma, cizma - shi cizmar, cizmarie -, izma, pizma, rozmarin, zmeu, zmeura - shi derivatele -; bezna, buzna, cazna - shi cazni -, glezna, hazna, indrazni, niznai, pozna, razna. Prefixul des-/dez- se pronuntza shi se scrie cu -z in toate formatziile analizabile (dezlantzui, dezlega, dezlipi, dezlina; dezmembra, dezmintzi, dezminia, dezmoshteni; deznadajdui, deznoda etc.) shi in unele neanalizabile (dezmetic, dezmierda), dar cu -s in deslushi. Prefixul s-/z- apare inainte de m in unele formatzii in varianta s- (smomi, smotoci, smulge), iar in altele in varianta z- (zmacina, zmingali).

Pentru citeva afixe se pot da reguli particulare lipsite de exceptzii:

- prefixele iz-/is- shi ras-/raz- au totdeauna variantele cu -z (izlaz, iznoava; razletz, razmeritza, raznepot);

- prefixul trans- are totdeauna varianta cu -s (translitera, transmutatzie etc.);

- neologismele pot avea numai finalele -sm (inclusiv sufixul productiv -ism) shi -sma: chiasm, comunism, idealism, pleonasm, sarcasm, spasm; chiasma, clisma, fantasma - shi fantasmagoric -, miasma, plasma, prisma - shi prismatic -;

Cuvintele din fondul traditzional pot avea atit finala -sma (agheasma, catapeteasma, mireasma, schisma), cit shi -zma (cizma, iazma, izma, pizma).

- derivatele cu sufixul -nic mentzin k atare consoana finala a radacinii: se pronuntza shi se scrie casnic (< casa), dosnic (< dos), josnic (< jos), dar colhoznic (< colhoz), groaznic (< groaza), obraznic (< obraz), paznic (< paza). In cuvinte neanalizabile cu -nic se pronuntza shi se scrie atit s (becisnic, crisnic), cit shi z (napraznic, praznic).

Lipsa unei reguli unitare shi oscilatziile in timp ale unor reguli individuale explica existentza a numeroase variante, in special cu s in loc de z (de exemplu, cisma; glesna, islaz, smeura), dar shi cu z in loc de s (de exemplu, agheazma, idealizm, traznet, zmintina). In unele situatzii variantele grafice cu s in loc de z reprezinta vechi deprinderi ortografice sustzinute de regulile academice din 1932.

4. Influentza consoanelor precedente este mai putzin puternica decit cea a consoanelor urmatoare, totushi exista situatzii in care se pune problema alegerii intre s shi z.

a. Cele mai multe probleme apar dupa consoanele sonante.

Dupa n, se pronuntza shi se scrie s in cuvintele insa, cens, consista, consul, consult, hortensie, pensie, recensamint, sens - shi unele derivate ale sale: sensibil, sensibilitate, sensibiliza -, precum shi in elementele de compunere anseri- (anseriforme), ansi- (ansiform) shi anso- (ansotomie), dar z in cenzitar, cenzura, recenza - shi recenzent, recenzie, recenzor -, senzatzie, senzitiv, senzor, senzorial, senzual. Prefixul trans- /tranz- are s in formatziile analizabile (transaminare, transatlantic, transelectronaze, transiluminare, transoceanic, transuranic), dar z in cuvintele neanalizabile (tranzient, tranzit, tranzita, tranzitiv, tranzitoriu, tranzitzie) sau greu analizabile (tranzactzie, tranzistor).

Dupa l, se pronuntza shi se scrie s in alsacian, convulsie shi convulsiv, expulsie, impulsiv, repulsie, revulsie shi revulsiv, dar z in expulza.

Dupa r, se pronuntza shi se scrie corect s in persecuta, persista shi persistent, universal shi universitate, dar z in erzatz, verzal.

b. Dupa alte consoane cuvintele care pun probleme sint izolate.

Se pronuntza shi se scrie s in rucsac < germ. Rucksack, datorita analizei prin sac.

Se pronuntza shi se scrie z in subzista shi derivatele sale.

5. La sfirshit de cuvint, dupa vocala nu exista, de asemenea, o regula generala. Se pronuntza shi se scrie s in cuvintele caraghios, concis, curios, precis, dar z in abuz, aviz, caz, confuz, marchiz, uz, precum shi in formatziile cu elementul de compunere -buz (autobuz, hidrobuz, microbuz, omnibuz, troleibuz etc.) shi cu sufixul -ez (burghez, francez etc.). Se face deosebire intre virtuos adj. „cu (multe) virtutzi; moral” shi virtuoz s. „artist care exceleaza in tehnica specialitatzii sale”.

Prezentza lui z in loc de s este controversata la elementul de compunere -buz, extras din omnibuz < omnibus (la origine cuvint latinesc in forma de dativ-ablativ plural); variantele cu s la formatziile cu acest element sint deci etimologice.

6. Alegerea intre s shi z este complicata de imprejurarea k normele au adesea recomandari diferite la cuvinte inrudite.

Initziala unor radacini se modifica in unele formatzii prefixale: se pronuntza shi se scrie sista shi asista, consista, persista, dar rezista shi subzista; solutzie shi solvabil, solvent, dar dizolva shi rezolva, rezolutzie.

Mai frecvent apar diferentze intre consoana finala a cuvintului de baza shi derivatele sufixale in care consoana respectiva devine intervocalica. Adjectivelor in -is le corespund substantive abstracte in -izie, uneori shi verbe in -iza: concis, dar concizie; decis, dar decizie; precis, dar precizie shi preciza. Adjectivelor in -os, de asemenea, le corespund substantive abstracte in -ozitate: curios, dar curiozitate; generos, dar generozitate. De la Paris exista derivate cu z: parizer shi parizian.

Uneori exista diferentze in aceeashi pozitzie intervocalica. Adjectivelor (uneori substantivizate) in -siv le corespund substantive abstracte in -zie sau -ziune: conclusiv, dar concluzie; corosiv, dar coroziune; incisiv, dar incizie; inclusiv, dar incluziune etc. Verbului glasa i corespunde substantivul glazura.

Unele elemente de compunere care au radacini comune cu unele cuvinte de sine statatoare shi care pot sta in compuse atit pe primul loc, cit shi pe al doilea se pronuntza shi se scriu cu s la inceput de cuvint, dar cu z in pozitzie intervocalica: se pronuntza shi se scrie saurieni shi sauro- (saurografie, sauropode), dar -zaur (dinozaur, ihtiozaur etc.); somatic shi somato- (somatologie, somatometrie, somatotrop etc.), dar -zom (cromozom, microzom etc.) shi -zomie (heterozomie etc.).

Intro situatzie asemanatoare se gasesc cuvintele sofism, sofist - shi derivatele acestuia - fatza de elementele de compunere -zof shi -zofie din filozof, filozofie, teozof, teozofie; distantza semantica face k aici sa nu se simta identitatea radacinii. Acolo unde legatura e ceva mai clara s se mentzine in pozitzie intervocalica: gimnosofie, gimnosofist. Argumentul principal al scrierii cu -z- in filozofie shi cu -s- in gimnosofie este concordantza cu pronuntzarea (vezi 2 c).

7. In numele proprii romaneshti se aplica, in general, regulile valabile pentru cuvintele comune (descrise sub 1-5).

a. In antroponime, la inceput de cuvint, inainte de vocala se pronuntza shi se scrie s in prenumele Sabina, Sofia, dar z in prenumele Zamfir, Zamfira shi numele de familie derivate: Zamfireanu, Zamfirescu, Zamfiroiu.

In pozitzie intervocalica se pronuntza shi se scrie s in prenumele Aspasia, Elisabeta, Iosif shi Iosefina, dar z in Ambrozie, Artemiza, Baltazar, Cezar shi Cezarina, Dezideriu, Eliza, Rozalia, Sarmiza, Suzana.

Numele personalitatzii antice Cezar poate fi scris shi in forma sa originara, neadaptata: (Caius Iulius) Caesar, nu insa shi Cesar.

Inainte de o consoana sonora se pronuntza shi se scrie z in prenumele Razvan. Regula are aici exceptzii, k Desdemona shi Svetlana, scrise cu s.

Inainte de o consoana sonanta se pronuntza shi se scrie s in prenumele Smaranda, dar z in Cozma shi Cozmin.

Prenumele shi, mai ales, numele de familie au numeroase variante cu s in loc de z shi, mai rar, invers, respectate conform dorintzei purtatorilor sau/shi traditziei. Unele dintre cele cu s pentru z sint exclusiv grafice: de exemplu, Elisa, Musicescu, Rasvan, Sbierea, Sdrobici, Sgircea. Altele, de ambele tipuri, pot fi shi variante fonetice: Aspazia, Zmaranda, chiar Cosma shi Smeu.

b. Scrierea celor mai multe nume de localitatzi se conformeaza regulilor ortografice existente. Se scrie corect z inainte de consoane sonore (Bazga, Izbasheshti, Izbiceni, Izgar, Izvin, Zbegu, Zvorishtea etc.); in mod exceptzional pentru unele denumiri administratzia a mentzinut insa grafii invechite, cu s (de exemplu, Isvarna, Isverna, Sboghitzeshti, Sborul, Svinitza). Inainte de consoane sonante se scrie atit z (Bazna, Roznov, Tazlau, Tuzla), cit shi s (de exemplu, Snamana); aceeashi denumire poate aparea astfel in variante grafice diferite cind este purtata de doua sau mai multe localitatzi (Cosmeshti shi Cozmeshti), uneori creindu-se shi deosebiri artificiale fatza de apelativele corespunzatoare (de exemplu: Smei - shi Smeeni, Smeeshti (sic!) -, dar shi Zmeu < zmeu; Smeura, dar Zmeuratu, Zmeuret < zmeura, respectiv zmeuret).