PUNCTUL

§181. Semnul grafic numit punct marcheaza pauza care se face in vorbire intre propozitzii sau fraze independente k intzeles. El se pune de asemenea la sfarshitul unor fraze shi propozitzii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivaleaza cu propozitzii independente shi dupa care vorbirea nu mai continua.

Saniile pornira iar incet [.]^[1]. Frigul creshtea o data cu lumina [.] Printre gramezi de nouri, se vedea luna in aburi violetzi [.] SADOVEANU, D. I. 238;

Sfantul Petrea intreaba dinlauntru:

- Cine-i acolo?

- Eu [.]

- Cine eu?

- Eu [.] Ivan [.]

- SHi ce vrei?

- Tabacioc este?

- Nu-i [.]

- Votchi este?

- Nu-i [.]

- Femei sunt?

- Ba [.] CREANGA, P. 308.

§182. Punctul apare shi inaintea propozitziilor sau a frazelor independente introduse prin conjunctzia shi, cand aceasta nu are rolul ei obishnuit de conjunctzie coordonatoare, ci sugereaza succesiunea neintrerupta a unor actziuni. (Cu acest rol conjunctzia shi apare mai ales in stilul narativ.)

Domnitza ia dat cuvant k asha are sa fie [.] SHi a venit shi ziua nuntzii. GALACTION, O. I 173.

Nota. Unii scriitori, spre a reproduce un anumit fel de a vorbi in care se fac pauze dupa fiecare propozitzie, fragmenteaza fraza, punand punct dupa fiecare dintre propozitziile care o compun. Prin acest procedeu se da o mai mare importantza fiecarui membru al frazei, accentuandu-i-se nuantza de independentza.

Faramitzarea frazei apare atat in cadrul coordonarii, cat shi al subordonarii.

In cazul coordonarii, poate fi fragmentata fraza formata din doua propozitzii principale:

Bravo! racnira mesenii din toate partzile, batand din palme [.] Iar Zamfíritza radea inveselita langa mine. SADOVEANU, O. III 97

sau din mai multe propozitzii subordonate de acelashi fel, care depind de aceeashi regenta:

Eu ma duc asha cu nevasta asta [.] Sai tzin de urat [.] Sai arat unde-i casa comunei [.] Sa aiba shi ea un avocat sh-un martor. SADOVEANU, B. 190.

Tot astfel, orice subordonata poate fi separata de regenta ei prin punct:

Unitzi-va pentru infratzire shi pace [.] K sa aiba in sfarshit ragaz neamurile sashi aduca fiecare tributul de bine la progresul umanitatzii. SADOVEANU, E. 32.

Punctul se foloseshte in urmatoarele situatzii:

§183. Dupa propozitzii enuntziative:

a) independente: Era linishte imparateasca [.] GALACTION, O. I 167;

b) dupa fraze alcatuite din propozitzii enuntziative care se gasesc in raport de coordonare: El sari din carutza, desprinse caii pe de laturi shi pleca spre multzime [.] SLAVICI, O. I 215;

c) dupa fraze formate din propozitzii enuntziative care se afla in raport de subordonare: K sa nu mai ramaie repetent shi anul acesta, mam-mare, mamitzica shi tanti Mitza au promis tanarului Goe sa-l duca-n Bucureshti [.] CARAGIALE, O. I 267.

§184. La sfarshitul unei propozitzii optative sau la sfarshitul unei fraze alcatuite din propozitzii dependente de o optativa, cand tonul nu este exclamativ:

Floricica macului,

jelui-m-ash shi n-am cui [.] TEODORESCU, P.P. 279.

§185. Dupa propozitziile dubitative enuntziative:

Vor fi fost fericitzi in tzara lor [.] SADOVEANU, N.P. 146.

§186. La sfarshitul unei propozitzii imperative sau al unei fraze dependente de o imperativa, cand acestea sunt rostite pe un ton neutru, care le atenueaza caracterul imperativ:

Urcatzi in varfuri de catarg

SHi punetzi steagul de plecare [.] MACEDONSKI, O. I 59;

Spune-ne povestea cu imparatul Mazarean [.] SADOVEANU, O. VIII 398;

Vino-n codru la izvorul

Care tremura pe prund,

Unde prispa cea de brazde

Crengi plecate o ascund [.] EMINESCU, O. I 75.

§187. La sfarshitul unei fraze alcatuite dintro propozitzie exclamativa urmata de propozitzii subordonate - intrucat pana la sfarshitul frazei tonul exclamativ se pierde:

Ce n-ash fi dat sa ma lase profesorii in pace, k sa invartesc degetele mari, unul imprejurul celuilalt, din ce in ce mai repede, din ce in ce mai incet, dupa cum lectzia curgea mai repede sau mai pe gandite [.] DELAVRANCEA, H.T. 55.

§188. La sfarshitul unei propozitzii interogative indirecte:

Tata a intrebat insa cate exemplare vom trage [.] CAMIL PETRESCU, P. 197.

Nota. Unii scriitori pun cateodata punct shi dupa o fraza in interiorul careia se gaseshte o propozitzie interogativa directa:

Codrule, codrutzule.

Ce mai faci, dragutzule,

K de cand nu ne-am vazut

Multa vreme au trecut

SHi de cand m-am departat

Multa lume am imblat [.] EMINESCU, O. I 123.

Punctuatzia aceasta e justificata de faptul k intonatzia interogativa a propozitziei Ce mai faci, dragutzule? se pierde pana la sfarshitul frazei. Cele patru propozitzii care urmeaza sunt rostite pe un ton enuntziativ shi, k atare, e firesc k dupa ele sa se puna punct.

§189. In ceea ce priveshte punctuatzia grupurilor de cuvinte, a propozitziilor shi a frazelor care se afla in paranteza, se disting doua situatzii:

a) Cand paranteza intervine la sfarshitul unei propozitzii sau fraze, punctul se pune dupa paranteza: Numeralul ordinal ishi pastreaza totdeauna articolul posesiv: a cincea sesiune, sesiunea a cincea (nu sesiunea cincea) [.]

b) Cand o propozitzie independenta sau o fraza se afla in intregime in paranteza, punctul se pune in interiorul parantezei: Unele substantive au o forma deosebita shi pentru vocativul singular: in -e substantivele masculine shi in -o cele feminine. (Alteori insa forma de vocativ este identica cu cea de nominativ-acuzativ: frate, mama [.])

§190. Nu se pune punct dupa titlurile de cartzi, de opere literare, muzicale. De asemenea nu se pune punct nici dupa formulele de adresare (din scrisori, cuvantari etc.); in asemenea formule, substantivele fiind in cazul vocativ, dupa ele se foloseshte virgula sau semnul exclamarii.

§191. Se pune punct dupa urmatoarele abrevieri: abrevierile formate din prima litera de la inceputul cuvantului (O[.]N[.]U[.], S[.]U[.]A[.]), precum shi cele formate din prima silaba a cuvantului plus consoana sau grupul de consoane cu care incepe silaba a doua (cap[.] pentru capitol, op[.] cit[.] pentru opera citata; vezi §180). In aceste cazuri, punctul nu mai este un semn de punctuatzie, deoarece nu marcheaza o pauza. El este un semn ortografic, pus in locul mai multor litere care nu se scriu.

§192. Nu se pune punct dupa abrevierile formate din prima shi ultimele litere ale cuvantului (d-ta), nici dupa abrevieri k Tarom, Romarta, pentru k ele s-au asimilat substantivelor.

De asemenea, simbolurile shi prescurtarile in chimie, fizica, matematica (O, H, km, l, kg), k shi punctele cardinale (N, S, E, V), se scriu fara punct, conform traditziei (vezi §180).

Note