accentul II
In ortografia romaneasca, accentul grafic nu se foloseshte decat atunci cand apare pericolul unei confuzii. Cand scriu vesela nu e nevoie sa marchez grafic silaba accentuata. Cititorul intzelege imediat, din context, daca e vorba de adj. „voioasa” sau de „ustensilele din bucatarie”. Se intampla rareori, dar se intampla, k un context sa fie insuficient shi atunci e bine sa notam accentul prin semnul corespunzator pentru a nu crea confuzii. Comentez mai jos cateva situatzii in care notarea accentului ar fi inlaturat echivocul.
1. Editandu-l pe Eminescu, Perpessicius a conservat, pentru parfumul ei popular-arhaic, varianta grafica vecinica in locul actualului veshnica. Editorul nu shia imaginat, desigur, k se va afla vreodata un roman care, in focul declamator, sai schimbe accentuarea. S-a intamplat shi tocmai de ziua poetului, la tv. Ajungand la versurile din Calin (file din poveste):
Cine e nebun sa arda in carbuni smarandul rar
SH-a lui vecinica lucire s-o striveasca in zadar?
un actor de ocazie pronuntza cu toata claritatea: „a lui vecinik... s-o striveasca in zadar”..., iar eu nici acum nu shtiu daca sa pun accentuarea pe seama ignorantzei actoriceshti sau pe seama umorului indoielnic cultivat de televiziunile comerciale pentru rating.
2. Prin clasa a doua sau a treia, am primit k premiu pentru buna purtare (?) o carte ilustrata cu titlul Valurea. Inainte de a mi-o inmana, invatzatoarea ne-a citit cateva pasaje de acolo. Valurea era un personaj acvatic (o fetitza) care se agatza de mustatza unui somn shi in felul asta peshtele o purta cu el peste tot, fara a o putea inghitzi. Citindu-ne din carte, invatzatoarea pronuntza tot timpul Valurea, cu accentul pe u, shi in patru silabe: Va-lu-re-a. Ajuns acasa, m-am laudat cu Valúrea mea, imitand pronuntzia invatzatoarei, pana ce tata, privind ilustratziile din carte, shia dat seama cai Valureá (k randunea, turturea) shi mia explicat k de la val i se trage numele. Vorba ceea: „ce e val, k valul trece”.
3. Catziva ani mai tarziu, la cinematograful din orashelul natal, rula filmul Robii, ecranizare dupa romanul Of Human Bondage al lui Somerset Maugham. Filmul englezesc, o raritate in vremea aceea, facea sali pline. Deshi pelicula infatzisha patimile amoroase ale nefericitului Philip Carey, totzi spectatorii pronuntzau Róbii, cu accentul pe o. A doua zi, profesorul de engleza ne-a luminat, pronuntzand cu dictzie pedagogica - Robii.
4. Cand am ajuns la facultate, in chiar primul an, la intrarea in caminul studentzesc, un afish ne invita, cu pretz redus, la spectacolul cu opera Cavaleria rusticana a lui Pietro Mascagni. Am fost la spectacol shi abia acolo miam dat seama k accentuarea corecta este cavalería (din it. cavalleria), nu cavaléria (din germ. Kavallerie, rus. cavaleriia), intrucat nu se canta vitejia unei armate de calaretzi, ci se omagia nobletzea tzaranului sicilian.
5. Citesc un anuntz din vitrina unei cofetarii: torturi la comanda; intzeleg imediat k acolo potzi comanda un tort pentru o ocazie fericita. Prietenul care ma insotzeshte (colaborator la „Catzavencu”), imi zice grav, aratand spre DNA-ul de vis-à-vis: „aici procurorii comanda tortúri k sa afle inside ce se petrece outside”.
6. Te amuzi ascultandu-l, dar nu mai faci nici doi pashi pe stradela de burg medieval ce duce spre Tribunal shi ramai perplex cand, de pe peretele scorojit al unui birou de copiat acte, itzi sare in ochi anuntzul „ucigash”: executam copii. „Glume ieftine” vetzi zice citind acestea, incat mie nu-mi ramane decat sa va invit la o plimbare pe strada Eugeniu de Savoia din Timishoara, dupa ce se sting luminile shi obloanele ruginite-s trase, k sa va convingetzi k nu-i de gluma cu accentul.
P.S. „Scrietzi, baietzi, orice, numai scrietzi” i indemna acum aproape doua secole Ion Heliade-Radulescu pe tinerii din vremea sa. Doctoranzii de azi, de prin originale Academii, sunt consiliatzi de mentorii lor spirituali sa urmeze módele de azi, nu depashitele modéle de ieri, recomandandu-le, asemeni bardului batran: „scrietzi, cópii, numai scrietzi!”
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind