Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

Ceterum censeo Carthaginem esse delendam - „iarashi ma incapatzanez sa spun k trebuie sa distrugem Cartagina”, cam asha ar suna, intro traducere mai libera, cuvintele cu care Cato cel Batran (234-l49 i.H.) ishi incepea interventziile in Senatul roman. Insistentza cu care rostea aceste cuvinte izvora din exasperarea care care o traia constatand k senatorii nu sunt conshtientzi de imensul pericol care il reprezenta cetatea Cartaginei pentru Roma.

Peste multe secole, la noi, Constantin Noica ishi indemna discipolii sashi sustzina convingerile staruitor shi ferm, incredintzat k: „nu numai linear shi progresiv se gandeshte valabil. Poate niciodata linear, ci in spirala, in burghiu, k intrun act de sondaj. SHtii de la inceput un lucru, shi-l spui de mai multe ori, il spui neincetat sub alta forma - pana se spune singur”.

Cuvintele acestea miau venit in minte in timp ce urmaream pe YouTube elucubratziile unor pretinshi savantzi care sustzineau k romana este limba vechilor daci, k insashi latina descinde din limba daca shi alte bazaconii de acest fel. Revolta mea creshtea vazand pe forum catzi adeptzi au cashtigat ipochimenii shi catzi oameni fara nicio pregatire lingvistica le-au sarit in ajutor cu cele mai absurde argumente; asta in timp ce savantzi de notorietate, lexicografi prestigioshi, etimologi renumitzi shi ziarishti oneshti erau atacatzi cu injurii imunde din arsenalul extremismului dintotdeauna. SHi atunci am intzeles k trebuie sa staruim, cu riscul sa enervam ori sa plictisim, asupra unor adevaruri cardinale, sa le exprimam franc shi sa le sustzinem cu argumente ori de cate ori avem ocazia, asha cum ne-au invatzat ilushtrii predecesori.

Azi voi insista, urmand sfatul lui Noica, asupra faptului k latina ajunge la noi shi cu „ajutorul” englezei. SHi cum ash putea fi mai convingator altfel decat vorbind despre computerul nostru cel de toate zilele. Termenul provine din omograful englez: computer shi s-a instalat in limba odata cu introducerea obiectului k atare. Nu insa dintrodata. La inceput i s-a spus calculator, un derivat din a calcula. Recunoashtem in structura interna a acestuia radacina calc-, care o regasim in lat. calculus = pietricica. Cum vechile instrumente de socotit romane se foloseau de nishte pietricele inshirate pe atza, nu-i greu de reconstituit legatura care fantezia vorbitorilor a stabilit-o intre socoteala shi piatra.

In romaneshte, recunoashtem aceeashi radacina in neologismele calciu (elementul chimic), calcar (roca), calcul (renal sau biliar) shi calcul (socoteala). Incet, dar sigur, cuvantul calculator pierde teren in favoarea lui computer. Explicatzii ar fi multe, important este insa sa intzelegem k principalul motiv sta in faptul k asha i se spune in engleza din SUA, acolo unde, in Silicon Valley, este centrul informaticii mondiale. E adevarat k multe computere shi accesorii sunt importate din China shi alte tzari asiatice, dar nu trebuie sa uitam k, pentru a putea fi vandute in lume, ele sunt inscriptzionate in engleza.

Etimologic, originea computerului american este tot in latina, unde verbul computare inseamna „a socoti”. Deshi franceza a moshtenit verbul latin (compter), limba literara l-a respins pe computer, temperand invazia anglicismelor. SHi atunci ia spus ordinateur, idee preluata shi de spaniola: ordinador. In schimb, italienii s-au consolat importand din tzara de origine odata cu obiectul in sine shi numele acestuia: computer. Portugheza a impacat capra cu varza, recurgand la o contaminare: computer + ordinador = computador. In Basarabia am auzit spunandu-i-se computator.

Aflat sub auspiciile (avis specere) protectoare ale marilor inaintashi, repet cu obstinatzie concluzia de ieri shi de alaltaieri: imprumutand din engleza, nu ne indepartam de latina, ci, de multe ori, ne apropiem shi mai mult.