joi
In mitologia romana, Jupiter era zeul suprem, stapanul cerului shi al pamantului, al tunetelor shi fulgerelor, echivalentul lui Zeus al grecilor. Legatura dintre numele zeului atotputernic shi joi este evidenta daca ne raportam la formele de genitiv shi de acuzativ ale lui Jupiter: Jovis, respectiv Jovem. Forma de dativ, care o regasim in maxima: „quod licet Jovi, non licet bovi” = ce-i permis lui Jupiter, nu-i permis oricarui bou, vine sa intareasca premisa. It. giovedì, fr. jeudi, sp. jueves shi al nostru joi confirma, la randu-le, filiatzia cuvantului. Precedata de luni, martzi shi miercuri shi succedata de vineri, sambata shi duminica, joia sta in centrul saptamanii, asha cum Jupiter troneaza in centrul de comanda al universului. Cel mai mare shi mai puternic dintre zei a fost asociat de mitologie shi, mai tarziu, de astrologie, cu atributele grandoarei shi fortzei, reprezentate simbolic de vultur, taur, stejar, fulger shi tunet (Jupiter tonans). Este de intzeles atunci de ce planeta cea mai impunatoare shi mareatza din sistemul nostru solar a capatat de la astronomi numele lui Jupiter. Mai mult, orbita solara a lui Jupiter este shi ea centrala, fiind flancata in stanga de Mercur, Venus shi Marte, iar in dreapta de Saturn, Uranus shi Neptun.
Faptul k joi il reprezenta, in mentalul antic, pe stapanul cerului shi al pamantului era de natura sa confere acestei zile un caracter fast, incat cei nascutzi sub zodia lui Jupiter erau consideratzi norocoshi, pentru k urmau sa traiasca sub auspiciile celui mai puternic dintre zei. Acest datum naturae celestis (dar al naturii cereshti) sta la originea indepartata a lui jovial = bine dispus, vesel, glumetz... Traseul istoric al acestui cuvant e cel urmat de majoritatea neologismelor romanice: mai intai latina tarzie a creat din Jovis adjectivul jovialis, care a ajuns la italieni: giovialis shi la francezi, unde este atestat prima oara in 1588 in sintagma „l’Astre jovial”. In romaneshte a patruns mult mai tarziu, abia in secolul al XIX-lea, shi provine, k mai toate neologismele din vremea aceea, din franceza. De altfel, suprematzia culturala a francezei in Europa, pana la un moment dat, se reflecta mai ales in domeniul lexical. Zeul suprem germanic era Thor shi, cu toate acestea, germana shi engleza au adoptat un derivat al lui Jupiter, pe jovial, care, importat din Frantza, se bucura de prestigiu cultural.
E o realitate k ziua inceputului sau, dupa caz, sfarshitului de saptamana, k shi cea din mijlocul ei sunt percepute de vorbitori a fi zile mai importante decat celelalte. Nu e deloc intamplator k duminica este la creshtini ziua lui Dumnezeu (Dominus + deus), iar joia a fost, cum am vazut, ziua lui Jupiter la romani. Pentru aceasta ierarhie avem probe indirecte: cele 12 evanghelii sunt citite in biserica in Joia Mare, iar creshtinii din vechile sate romaneshti mancau carne numai joia shi duminica. Sa mai adaugam faptul k vitzelele nascute (ma rog, fatate) in aceste zile erau botezate Joiana shi Domnica. Celelalte zile ale saptamanii nu serveau drept baza „onomastica" pentru vite.
Jupiter a fost romanizat, facut cumva „de-al nostru", in varianta Joe - cuvant atat de apropiat fonetic de joi - k shi cum asha ar fi fost el moshtenit in vremuri indepartate de la romani. Il aflam redat astfel, dupa modelul cartzilor populare, de G.I. Tohaneanu in traducerea Eneidei:
...zvarlit-a
Din nori pripitul fulger al lui Joe
shi, razvratind cu vanturile marea,
Le-a spulberat corabiile toate.
Pe Joe il mai gasim k prenume purtat de personalitatzi cunoscute din lumea muzicii moderne precum: Joe Cocker, Joe Dassin, Joe Dolan. Mare atentzie insa, in etimologie se poate pacatui ushor: acest prenume este o abreviere de la Joseph (cuvant de origine ebraica), prin urmare nu are legatura directa nici cu joi shi nici cu Jupiter. K Joe este hipocoristicul lui Joseph ne-o dovedeshte prenumele vicepreshedintelui Statelor Unite, Joseph Robinette Biden, caruia i place, urmand moda americana, sa se prezinte politicienilor shi ziarishtilor in varianta abreviata, oarecum familiara: Joe Biden.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind