o polemica
Cineva, scandalizat de ultimul meu articol, imi trimite, de pe o adresa fictiva, un mail, cu urmatorul contzinut (am eliminat injuratura):
Recent, Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea, omul care a avut acces la arhivele secrete ale Vaticanului, a declarat k, potrivit informatziilor care le detzine, limba latina se trage din limba romana arhaica shi nu invers cum cred lingvishtii.
Conform declaratziei lui Ledwith, la intalnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori. Vorbeau in limba din care se nascuse chiar latina. Pe Columna de la Roma, solii daci se adreseaza imparatului Traian fara translator. Din aceasta perspectiva, romanii apar drept unul shi acelashi popor cu dacii, continuatorii directzi shi legitimi ai acestora. Mai mult, rezulta k shi romanii au fost de neam tracic. Prin urmare, razboiul care l-au purtat romanii pentru aurul dacilor, a fost un razboi fratricid.
Italienii, francezii, spaniolii shi portughezii contemporani vorbesc dialecte provenind din limba romana arhaica. SHi cand te gandeshti k minoritatea maghiara din tzara noastra trateaza cu dispretz limba romana, deshi se duce duminica la biserica catolica sa asculte cu smerenie slujba religioasa in limba latina!
In anul 1979, dr. Nicolaie Copoiu, secretar shtiintzific al Institutului de Studii Istorice shi Social-politice, m-a convocat la institut sa imi arate un document procurat pe cai diplomatice de la Biblioteca Universitatzii din Uppsala (Suedia). Era vorba de o carte de mari dimensiuni, scrisa in limba latina medievala, intitulata Zamolxis, primul legiuitor al Terrei. Cartea s-a pierdut in valtoarea evenimentelor din decembrie ’89, k shi alte documente cu valoare istorica inestimabila privind istoria poporului roman. Am aflat catziva ani mai tarziu k acea carte-document din Biblioteca Universitatzii din Uppsala a fost vanduta de catre un „revolutzionar” roman unui colectzionar american pentru 1.500 . Asha suntem noi, romanii, ne vindem shi cenusha de sub vatra strabuna pentru catziva argintzi.
Cred k a sosit timpul k poporul roman sa ridice fruntea din tzarana shi sa priveasca cu incredere in jurul sau. SHi sa ishi asume viitorul prin propriile stradanii.
Raspunsul meu
Cum poate fi cineva atat de neghiob incat sa sustzina o asemenea enormitate? Au cucerit cumva dacii Peninsula Italica, Peninsula Iberica, Gallia Transalpina sau Coasta Dalmata k sashi poata impune limba in arealul romanic? Sa fie clar: dacii au fost barbari, in sensul vechi, grecesc al termenului, de la ei nu s-a gasit nimic esentzial in ordine culturala majora. Cum sa se fi putut impune atunci limba lor? A mai sustzinut un protocronist de doi lei din oastea lui Vadim k centrul civilizatziei mondiale - axis mundi - s-ar afla in Retezat. Ce gogomanie! Ashtia se cred patriotzi, precum nu demult I.C. Dragan, miliardarul de la Lugoj. In fond ei sunt nishte derbedei intelectuali care inoculeaza enormitatzi semidoctzilor fara filtru critic, carora le intra in erectzie organul natzionalist. Nici macar patriotismul sincer (atat de rar totushi!) nu are ce cauta in shtiintza. SHtiintza trebuie sa exprime adevarul, iar adevarul nu are a face cu sentimentul, fie acesta chiar nobil. A spus-o limpede Ovid Densusianu in prefatza la Histoire de la langue roumaine. Atat numai k la noi, daca ai curajul sa exprimi franc lucruri adevarate, dar neplacute, te linsheaza gashca aplaudacilor eshuatzi in delirul propagandistic. Sa nu uitam niciodata k un adevar neplacut, chiar brutal, e preferabil unei minciuni agreabile.
„Sa ridicam fruntea din tzarana”, de acord, dar sa ne sprijinim numai pe argumente valide.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind