TZestoasele bataushe
Articol de Alexandru Ciolan din seria Misterele cuvintelor.
Nimic nu ar trebui sa fie mai nepotrivit, mai fortzat shi mai neinspirat decat a asocia lipsa de gratzie, de mobilitate shi de rapiditate din mishcarile unei broashte tzestoase cu iutzeala, elegantza shi flexibilitatea unui practicant al artelor martziale. SHi totushi, nu numai k legatura a fost facuta, dar a shi prins, deshteptand un entuziasm inca nestins dupa trei decenii shi jumatate de la lansare. Ne referim, evident, la eroii, initzial de benzi desenate, apoi de filme de animatzie shi de filme de lung-metraj, botezatzi de creatorii lor TZestoasele ninja.
Povestea celor patru personaje iconice pentru cultura pop incepe in 1983, cand doi tineri, Kevin Eastman shi Peter Laird, crescutzi in America bunastarii, cea a anilor shaizeci shi shaptezeci, cu paine shi benzi desenate, creeaza intro seara, in joaca, un crochiu cu patru tzestoase antropomorfizate care s-ar fi vrut a fi o versiune zoologica a lui Bruce Lee. De ce tzestoase shi nu alte animale? Pentru k reprezentau opusul a ceea ce ar fi trebuit sa le recomande pentru acel rol. Ce putea fi mai nostim decat sa vezi o broasca tzestoasa mascata, ridicata pe labele din spate shi cu un nunceag in mana…? Au fost numite, intro strafulgerare a inspiratziei, „TZestoasele ninja” shi, pentru a le explica ciudatzenia, s-a adaugat k era vorba de „adolescentzi mutantzi”. Cei doi tineri a autori de benzi desenate (comics, cum le spun americanii) s-au pus treaba shi dupa vreun an aveau povestea completa, cu patru eroi cu nume de artishti ai Renashterii italiene (Leonardo, Michelangelo, Rafael shi Donatello – un univers la fel de exotic pentru americanul de rand k shi Extremul Orient al artelor martziale), plus un sensei (shobolanul Splinter) care i crescuse in spiritul artei ninjutsu. Povestea era inshirata pe patruzeci de pagini bune de trimis la tipar. Au pus la bataie propriile economii (meschine), au imprumutat de la un unchi restul necesar de bani shi au scos un tiraj de 3200 de exemplare, in alb shi negru, pe cea mai proasta hartie. Sperau sa vanda cartzile prin fortze proprii shi sa se dedice altui proiect. Succesul le-a dat insa planurile peste cap. A trebuit sa retipareasca de cateva ori cartea shi sa se gandeasca la o continuare a ei in serial. Restul nu mai e interesant: s-au imbogatzit, au inceput sa se ocupe de afaceri mai mult decat de benzile desenate, care le faceau altzii in locul lor, shiau vandut ideea pentru k personajele inchipuite de ei sa se transforme in jucarii shi in eroi de desene animate, apoi de filme in toata regula. TZestoasele lor au cucerit lumea shi au incantat shi continua sa incante nu doar copiii, ci shi adultzii. (La mijloc de 2016, presa noastra consemna succesul unei pelicule din franchiza Ninja Turtles: „TZestoasele ninja mutante ataca cinematografele din Romania – Primul loc la incasari. Romanii care, cu ani in urma, in vremea copilariei, priveau desenele animate cu TZestoasele ninja au luat cu asalt cinematografele, unde s-a lansat «Teenage Mutant Ninja Turtles: Out of the Shadows» sau «TZestoasele Ninja 2». Filmul este primul la incasari in cinematografele din Romania, strangand din vanzarea biletelor 386,912 lei, conform Cinemagia.” ziare.com 6 VI 16)
Atat de mult au influentzat tzestoasele ninja imaginarul sfarshitului de veac douazeci, incat au inceput sa denumeasca ori sa redenumeasca portziuni ale realitatzii. Astfel, dupa 1990, cand in tzara noastra au aparut trupele speciale (de interventzie), intai ale Politziei, apoi ale Jandarmeriei, in uniformele lor de lupta cu veste antiglontz, cagule, cashti, genunchiere shi manushi, nu li s-a spus doar mascatzi („Cunoscutzi de oameni k «mascatzi» sau «cagulatzi», politzishtii din cadrul DPIR sunt cei care fac greul in Politzia iesheana. De la prinderea unui infractor periculos, urmarit general sau local, pana la descinderea in anumite localuri, discoteci sau locuintze unde simplul politzist este depashit de situatzie, «mascatzii» intervin in fortza acolo unde sunt solicitatzi.“ evenimentul.ro 15 V 03), ci shi tzestoase („Bastoanele folosite de «tzestoase» pentru lovirea protestatarilor duminica noaptea sunt facute doar pentru a fi folosite in tehnicile de imobilizare, k o prelungire a bratzului jandarmului“ ziuanews.ro 19 I 12). In presa excerptata pentru cuvintele noi care urma ori urmeaza sa apara in Dictzionarul de cuvinte recente (DCR), aflam shi cui datoram asocierea luptator din trupele speciale = tzestoasa: studentzilor („Accesul manifestantzilor [studentzi] pe Bd. Kogalniceanu fusese blocat de dubele Politziei («tzestoase» in limbajul studentzilor), jandarmi shi cordoane de scutieri.“ R.l. 21 X 95 p. 1) shi galeriilor de suporteri de pe stadioane („Bucureshtenii au versuri frumoase pentru «tzestoase» (alint imprumutat de la suporteri). «Jandarmeria pazeshte floraria!» e unul care miar fi placut sa-l cant…“ jurnalul.ro 20 II 12).
Un pas inainte in decriptarea asocierii dintre trupetzii speciali shi simpaticele tzestoase sunt sintagmele tzestoase ninja („Jandarmeria, masuri fara precedent: scoate caii, cainii shi «tzestoasele» […] Jandarmeria va fi dotata complet, cu trupe suplimentare, cai, caini shi celebrele trupe denumite «tzestoase ninja», datorita echipamentului specific.” realitatea.net 9 VIII 18) sau chiar, unind neechivoc shi indestructibil realitatea cotidiana cu o lume inchipuita, jandarmi tzestoase ninja („Piticul Marcel, un cetatzean de dimensiuni diminutivale care ishi face veacul in mod simpatic prin zona Universitatzii […] Aseara l-am vazut ushor pilit, cu o punga de mancare in mana, defiland prin fatza unui rand de jandarmi tzestoase ninja.” catavencii.ro 18 I 12).
Sa mai notam, inainte de a termina, k simpaticele tzestoase nu au inspirat doar uniforma trupelor speciale de interventzie, ci shi, in cel putzin un caz, moda feminina: „Victoria Beckham a fost fotografiata, in Los Angeles, intro rochie de satin, care pare sa fie inspirata din garderoba TZestoaselor Ninja, relateaza Daily Mail. Pe langa faptul k «salopeta» ei era de culoare verde, similara cu pielea eroilor din celebrele desene animate, modelul aduce aminte shi de carapacea tzestoaselor. «Satinul verde al rochiei dadea senzatzia unei armuri-carapace. Singurul lucru care a impiedicat-o sa fie al cincilea membru al TZestoaselor Ninja a fost lipsa unei mashti colorate sau a unei sabii de samurai» a declarat un privitor.” (ziare.com 17 IX 07). Sa fii una dintre cele mai frumoase femei din lume shi sa vrei sa aduci a tzestoasa… Ce-ar zice despre asta barbatushii Leonardo, Michelangelo, Rafael shi Donatello?
Cuvinte cheie: Misterele cuvintelor, TZestoasele ninja, jandarmi ninja, jandarmi tzestoase, jandarmi tzestoase ninja
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind