Nicolae
Profesorului Nicolae Felecan: inchinare
In ziua de 6 decembrie a fiecarui an il sarbatorim pe Sfantul Nicolae. Originea europeana a prenumelui Nicolae o gasim in greaca veche unde Nike era zeitza ce-o insotzea la razboi pe Atena. Cum izbanda era mai totdeauna de partea celor doua, Nike a ajuns sa semnifice chiar „victorie”. Tot in greaca veche, laos insemna „popor” (demos e un sinonim care il recunoashtem in neologismul democratzie). Prin alaturarea celor doua cuvinte, s-a obtzinut compusul Nicolaos, adica „victoria poporului”. Romanii l-au preluat de la greci in forma Nicolaus, prenume care s-a raspandit in toata lumea; l-au purtat celebritatzi precum italianul Niccolò Paganini (compozitor, violonist), austriacul Nikolaus Lenau (poet), sarbul Nikola Tesla (inventator), danezul Niels Bohr (fizician), Nicolas Sarkozy (preshedintele Frantzei), ucraineanul Nikita Hrushciov (secretar general al PCUS), englezul Nicholas Pegg (scriitor shi regizor), americanul Nicholas Cage (actor), iar la noi Nicolae (Balcescu, Iorga, Grigorescu...), k sa citez doar cateva nume ce-mi vin intamplator in minte.
Prenumele Nicolae cunoashte o sumedenie de variante, multe dintre ele hipocoristice (diminutive, prescurtari): Nicu, Nicushor, Nicola, Niculaitza, Nicodim, Nichita, Nicoara, Nichifor, Neculai, Laie, Laitza, Miculae, Micula, Colea, Coli, Nichi... Unele dintre acestea au devenit nume de familie: Nicola, Nicolaescu, Niculescu, Miclaush, Micula, Nicoara. Altele au ajuns sa desemneze nume de ashezari omeneshti, oiconime cum le spun lingvishtii (din grecescul oico = casa, locuintza shi onoma = nume): Sannicolau Mare (judetzul Timish), Sannicolau de Munte, Sannicolau de Beiush (ambele din judetzul Bihor). Interesant este k numele acestor localitatzi sunt compuse din adjectivul san(t) provenit din lat. sanctus, care se atasheaza variantei germ. Nikolaus, in grafie romaneasca Nicolau. In oiconimul Sanmiclaush (judetzul Alba), il recunoashtem pe acelashi san(t), dar de data aceasta in aliantza cu Miclaush (din magh. Miklos).
Suferind modificari fonetice, potrivit specificului limbii de adoptzie, numele zeitzei Nike a creat mai intai prenume masculine. Ulterior, din acestea s-au format cele feminine k: Nicoleta, Nicolina, Niculina, Nina, Coleta (din fr. Colette, it. Coletta) sh.a. Unele variante s-au indepartat fonetic atat de mult fatza de originarul Nicolae (vezi Nichita, Nicoara, Nichifor, Coleta, Nina), incat vorbitorii nu le mai raporteaza la sursa shi, in consecintza, nici nu-shi mai serbeaza onomastica in 6 decembrie. Indepartarea fonetica a unor variante fatza de etimon este un fenomen comun limbilor europene; in germana Klaus, prenumele preshedintelui nostru, provine din Nikolaus, prin urmare, daca l-am traduce, echivalentul romanesc al lui Klaus Iohannis ar fi Nicushor Ionescu.
In calendarul ortodox, gasim multe sarbatori ce poarta nume de sfintzi: Sanvasai, Santion, Samedru, Sangeorz, Sampetru sh.a., unde i recunoashtem pe Vasile, Ion, Dumitru, Gheorghe shi Petru. Nicolae lipseshte din aceasta lista; absentza e insa numai aparenta, caci in Banat, Crishana de nord shi TZara Hatzegului sarbatoarea este cunoscuta sub numele Sannicoara. Atat numai k Nicoara, nemaifiind simtzit de totzi romanii k apartzinand familiei lui Nicolae, numele sarbatorii e astazi pe cale de disparitzie.
Cum am vazut, Nicolae (Nike + laos) inseamna victoria poporului. Acum 27 de ani, poporul a repurtat marea victorie alungandu-l pe... Nicolae intaiul. Acum un an, tot in decembrie, poporul a obtzinand a doua victorie, inscaunandu-l pe (Ni)K(o)LAUS. Sa speram k istoria nu il va consemna, in linie succesorala, drept Nicolae al doilea…
P.S. Un sfat prietenesc: chiar daca atzi shtiut, chiar daca atzi aflat din dictzionare ori, poate, abia din lectura de azi, k Nike e, in greceshte, „victorie”…, shi, mai cu seama, chiar daca shtitzi k grecii il pronuntza n-i-k-e, nu riscatzi sa-l rostitzi aidoma in nicio imprejurare, nici macar la magazinul de unde cumparatzi celebrii tenishi Nike: vetzi simtzi privirile ingaduitor-dispretzuitoare ale anglofonilor din jur. Va spun din experientza: de doua ori am avut parte de ele, prima data la Mallul timishorean, a doua oara la Parndorful austriac… shi m-am lecuit.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind