XVI. oa sau ua?

Intrucit literele o shi u pot nota atit vocale, cit shi semivocale sau semiconsoane, secventzele grafice oa shi ua au cite doua corespondente fonetice, notind, pe de o parte, secventzele de vocale in hiat [o-a], [u-a], iar, pe de alta parte, diftongii [ŏa], [ŭa], dintre care [ŏa] apare numai dupa consoane.

Problema alegerii intre oa shi ua in scriere se pune mai ales cind e vorba de notarea unui diftong, pentru k el poate fi acelashi ([ŭa]) sau greu de distins (diftongii [ŏa] shi [ŭa]).

Adesea scrierea nu concorda cu pronuntzarea (nici macar cu cea literara), aplicind mai mult principiul morfologic sau/shi principiul etimologic. Regulile ortografice difera in functzie de literele/sunetele precedente. Existentza unor forme alternante cu o impune scrierea cu oa in orice pozitzie, dar aceasta scriere are o sfera mai larga, incluzind shi cuvinte in care nu exista alternantza cu o.

1. La inceput de cuvint singurul diftong posibil dintre cei doi mentzionatzi este [ŭa]. El se scrie insa oa in toate cuvintele, atit atunci cind exista alternantza cu o: oabla (oblu), oachesh (ocheshel), oaie (oi), oala (olar), oameni (om), oara (ori), oarba (orb), oase (os), oaspete (ospata), oaste (oshti), cit shi atunci cind nu exista alternantza: oac, oacar, oare - shi compusele oarecare, oarecine, oarecum -, oaza.

2. La inceputul unei silabe care urmeaza dupa vocala, de asemenea, se pronuntza numai diftongul [ŭa], dar el poate fi scris, in cuvinte diferite, atit oa, cit shi ua.

a. Se scrie oa atunci cind exista alternantza cu o: angioame (angiom), idioata (idiot), infioara (infior), mioapa (miop), perioada (periodic), subsuoara (subsuori) etc.; in aceasta categorie intra toate derivatele feminine cu sufixele -oaica, -oaie, (-i)oara shi (-i)oasa, -uoasa: zmeoaica shi zmeoaie (zmeoi); caprioara (caprior), galbioara (galbior), junioara (junior), roshioara (roshior), sotzioara (sotzior), vioara (viori); cuvioasa (cuvios), furioasa (furios), glorioasa (glorios), gratzioasa (gratzios), minioasa (minios), pioasa (pios), sfioasa (sfios), sperioasa (sperios); afectuoasa (afectuos), fastuoasa (fastuos), monstruoasa (monstruos), respectuoasa (respectuos) etc., inclusiv derivatele in -ioara, -oaica shi -oaie care nu au alternantza cu o: ashchioara, hirtioara, istorioara, palarioara, poezioara, sabioara, surioara; leoaica; dumnezeoaie, magaoaie.

Se scrie de asemenea oa, fara alternantza cu o, in compuse cu oa initzial de cuvint: balaoachesh, bunaoara, deoarece, odinioara.

b. Se scrie ua atunci cind nu exista alternantza cu o:

- in formele articulate de nominativ-acuzativ singular ale substantivelor shi adjectivelor feminine terminate in -ua, in vocala accentuata sau in o neaccentuat: caua, piua, roua, noua; basmaua, beizadeaua, cafeaua, mantaua, neaua, steaua, ziua, greaua, reaua; cacaua;

Numeroase substantive shi adjective feminine terminate la forma nearticulata in vocala accentuata au variante vechi shi regionale in -ua: de exemplu, maseaua, neaua, steaua, misheaua, reaua; substantivul zi are shi in limba literara o forma secundara ziua, folosita numai in expresii (se face ziua, de cu ziua, pina la ziua).

- in numeralele ordinale feminine a doua, a noua;

- in forme ale verbelor cu tema in [ŭ], in care a alterneaza cu a: insheua (insheuam) shi desheua (desheuam), oua (oua), ploua (ploua);

- in derivatele cu sufixe care incep cu a (in special -an, -ar) de la teme in [ŭ]: bacauan, flacauan, hirlauan, tazlauan; bouar, nouar, ouar, piuar; flacauash, piriuash (variante ale lui flacaiash, piriiash); ziuatic (< ziua).

Se scrie, de asemenea, ua in neologismul ouabaina.

3. Dupa semiconsoana [ĭ] diftongul din componentza triftongului astfel format se scrie totdeauna oa: aripioara, batriioara, cleioasa, duioasa, fuioare, lacramioara, noroioasa, ploioasa, rumeioara, scinteioara, tamiioasa, uleioasa, voioasa etc.

4. Dupa consoana, diftongul este de obicei [ŏa], dar e posibil shi [ŭa]. Scrierea concorda, in general, cu pronuntzarea literara (deosebirea dintre cei doi diftongi este insa minima).

a. Se scrie oa in majoritatea cuvintelor, atit atunci cind exista alternantza cu o: boala (boli), coase (cos), doare (dor), foame (infometa), goala (gol), joaca (joc), moara (mori), noapte (noptzi), poarta (port), roade (rod), soare (sori), shoapta (shopti), toaca (toca), tzoale (tzol), izvoare (izvor), zoaie (zoi), cit shi cind nu exista aceasta alternantza: angoasa, boare, coafa, croaziera, culoar, doar, exploata, fermoar, foaier, foarte, incoace, lavoar, loaza, moar, pavoaz shi pavoaza, pledoarie, poala, poanta, savoare, toast, voal etc.

Se scriu cu oa toate substantivele shi adjectivele feminine derivate cu sufixele -oaica, -oaie, -oare shi -toare, -oasa, indiferent daca au sau nu forme alternante cu o: brinzoaica, hotzoaica, iepuroaica, turcoaica, zgriptzoroaica; casoaie, gazdoaie, ghionoaie, talpoaie; ardoare, controloare, fervoare, savoare, strimtoare, unsoare; aviatoare, ciocanitoare, privighetoare, rezematoare, zicatoare; banoasa, miloasa, norocoasa, vintoasa etc. shi substantivele neutre analizabile cu sufixul -oar: balansoar, fumoar, patinoar, remontoar.

Se scrie totdeauna oa shi dupa consoanele [ḱ], [ǵ], [č], [ǧ], scrise chi, ghi, ci, gi (cu i k litera ajutatoare): chioara, ochioasa; ghioaga; cioara, picioare; gioale, gioarsa, tutungioaica.

b. Se scrie ua (= [ŭa]) numai in citeva neologisme:

- dupa c: acuarela, cuanta, cuarta, cuartz, cuaternar, descuama, ecuadorian, scuar;

- dupa g: guano - shi guanidina, guanina -, guarani, guard, guasha, guatemalez, iguana; paraguayan, uruguayan;

- dupa j, pronuntzat [h]: marijuana;

- dupa q: acqua Tofana, quarc, quasar, quattrocento;

- dupa t: trotuar.

5. Abateri de la scrierea corecta se produc in ambele directzii, scriindu-se atit ua in loc de oa, cit shi oa in loc de ua.

Variantele grafice incorecte cu ua in loc de oa la inceput de cuvint (de exemplu: uameni), la inceput de silaba dupa vocala (de exemplu: suriuara) shi dupa i = [ĭ] (de exemplu: tamiiuasa) se intilnesc numai la un nivel elementar, la cei aflatzi in faza de deprindere a scrisului. In aceeashi situatzie sint variantele de acest fel shi dupa consoane (de exemplu: expluata, muar), cu exceptzia sufixului -oar din substantive neutre (analizabile shi neanalizabile), care apare scris greshit -uar shi la un nivel mai inalt: culuar in loc de culoar, fermuar in loc de fermoar, patinuar in loc de patinoar.

Scrierea -uar in loc de -oar este legata de obicei shi de pronuntzarea greshita cu u vocalic (de exemplu: [fer-mu-ar], in trei silabe, in loc de [fer-mŏar], in doua). Variantele grafice shi fonetice de acest tip se datoresc influentzei unor cuvinte k anuar, osuar, sanctuar, care au alta structura morfologica shi la care scrierea cu ua este corecta, corespunzind pronuntzarii literare cu vocalele [u-a] repartizate in silabe diferite.

Mai numeroase sint variantele grafice incorecte cu oa in loc de ua. Ele apar frecvent la inceput de silaba dupa vocala, in unele dintre situatziile descrise sub 2 b:

- in formele articulate de tipul cafeaua, ziua, scrise greshit cu -oa (cafeaoa, pioa, reaoa, zioa);

- in verbele desheua, insheua, scrise greshit cu -oa;

- in derivatele cu sufixe care incep cu a de la teme in [ŭ]: bacaoan in loc de bacauan; pioar in loc de piuar.

Dupa teme in -o apar variante grafice incorecte numai cu a in loc de ua: roa in loc de roua; a doa in loc de a doua; noa in loc de noua (adj. art. shi num. ord.); oa in loc de oua shi ploa in loc de ploua; boar, oar in loc de bouar, ouar.

Variante grafice cu oa in loc de ua se intilnesc shi dupa consoane, in unele dintre cuvintele enumerate sub 4 b: acoarela in loc de acuarela, scoar in loc de scuar shi, mai ales, trotoar in loc de trotuar.

Varianta trotoar, sustzinuta shi de deprinderi ortografice conforme regulilor academice din 1932, este, de fapt, normala: ea aplica regula comuna pentru substantivele neutre similare k etimologie, structura shi pronuntzare (benoar, budoar, culoar, fermoar, fumoar, lavoar, parloar, patinoar, polisoar, remontoar), in raport cu care scrierea trotuar, recomandata de normele in vigoare, constituie o exceptzie.

6. Dubla valoare fonetica a secventzelor grafice oa shi ua favorizeaza existentza unor variante fonetice cu hiat in loc de diftong shi invers.

La cuvintele scrise cu oa variantele fonetice apar numai in neologisme. Variantele fonetice cu [o-a] in loc de [ŏa] sint putzin numeroase: coafa shi derivatele sale coafeza, coafor, coafura sint pronuntzate de unii vorbitori cu hiat [co-a-] in loc de diftong [cŏa-]; mai rar se intilnesc asemenea variante la cuvintele toast shi toasta. Fenomenul invers, anume pronuntzarea [ŏa] in loc de [o-a], apare in elementul de compunere -zoar din hematozoar, protozoare, sporozoar etc., in substantivul boa shi in familia verbului coagula.

Variante fonetice cu [u-a] in loc de [ŭa] se intilnesc rar dupa vocala (insheua este pronuntzat uneori greshit cu u vocalic), dar frecvent dupa consoana: practic toate cuvintele enumerate sub 4 b au variante cu [u-a], de tipul [a-cu-a-re-la] in loc de [a-cŭa]; o mentziune aparte pentru frecventza pronuntzarii greshite [tro-tu-ar].

Unele pronuntzari de acest tip s-au impus in uz shi au fost acceptate de normele actuale; este cazul cuvintelor ecuator shi ecuatzie.

Fenomenul invers, al pronuntzarii cu [ŭa] in loc de [u-a], apare shi el frecvent dupa diverse consoane: de exemplu, in adjective k anual, contractual, eventual, in substantivele anuar, osuar, sanctuar, in verbele neologice accentua, atenua, continua, dilua, efectua, evacua, evalua, evolua shi, mai ales, in verbul lua (shi derivatele sale prelua, relua) shi in substantivul aluat; pronuntzarea [ŭa] atrage shi variante grafice incorecte cu oa, de exemplu loa, aloat.

7. Formele de feminin sg. shi pl. shi de neutru pl. ale adjectivelor cu sufixul -uos, care in limba literara se scriu corect cu -uoasa f. sg. (nom.-ac.), -uoase f. shi n. pl. (shi gen.-dat. f. sg.), in conformitate cu pronuntzarea [-u-ŏa-], au doua tipuri de variante neliterare. Pe de o parte, k shi la genul masculin, la unii vorbitori se produce inlocuirea cu sufixul -oasa, cu micshorarea implicita a numarului de silabe: ei pronuntza shi scriu afectos, afectoasa in loc de afectuos, afectuoasa. Pe de alta parte, unii dintre vorbitorii care-l mentzin pe u simplifica secventza grafica uoa renuntzind la o: aceshtia scriu afectuasa shi de la pronuntzarea [-u-ŏa-], trecind prin faza [-u-a-], ajung la [-ŭa-]. De retzinut lista adjectivelor care au forme corecte in -uoasa (-uoase): afectuoasa, aspectuoasa, defectuoasa, dezastruoasa, fastuoasa, (in)fructuoasa, impetuoasa, incestuoasa, maiestuoasa, merituoasa, monstruoasa, onctuoasa, respectuoasa, sinuoasa, somptuoasa, tempestuoasa, tumultuoasa, virtuoasa, voluptuoasa.

Uneori, prin hipercorectitudine, se face gresheala inversa, a adaugarii unui u superfluu inaintea sufixului -oasa; de exemplu: dificultuoasa (shi m. dificultuos) in loc de dificultoasa; vanituoasa in loc de vanitoasa.

8. In numele proprii romaneshti scrierea cu oa sau ua urmeaza regulile de la cuvintele comune.

Se scriu corect cu oa toponime k Oarba; Dimbovicioara, Ialomicioara, Slatioara; Brezoaia, Racoasa, Timishoara, Zanoaga shi antroponime k Oana; Ioana, Marioara, Mioara; Floarea, Toader.

Se scriu corect cu ua toponimele Salciua, Zurbaua, de asemenea toate antroponimele shi toponimele create din nume de locuitori: Bacauanu, Hirlauanu, Tarcauanu, Tazlauanu; Birgauani.

La antroponime exista unele variante grafice mentzinute conform dorintzei purtatorilor sau/shi traditziei: Boar(i)u shi Bouar(i)u, Oat(u) shi Ouatu, Pioaru shi Piuar(i)u, Tazlaoanu shi Tazlauanu; cf. shi Bacaoanu, Oar, Hirlaoanu, Tarcaoanu.

Scrierea oficiala a toponimelor provenite din nume de grup a adoptat uneori, in mod inconsecvent, variante grafice cu -oani in loc de -uani: Cracaoani, Sabaoani, dar Birgauani.