XIII. k sau c, ch, ck, q
XIII. k sau c, ch, ck, q?
Litera k, denumita k, face parte din alfabetul limbii romane de la constituirea acestuia, spre deosebire de q, w shi y, integrate recent, deshi, k shi ele, are intrebuintzari limitate la neologisme de circulatzie internatzionala, la nume proprii, mai ales straine, shi la derivate ale acestora; explicatzia sta in inventarul comparativ mai bogat al cuvintelor scrise cu k shi mai ales in importantza unora dintre ele, in frunte cu elementul de compunere kilo- „o mie” din denumirea a numeroase unitatzi de masura. Cel putzin la cuvintele comune prezentza literei k marcheaza statutul lor neologic, prevenind pe cititor asupra posibilitatzii de lectura a cuvintului respectiv dupa reguli ale altor limbi. Ea insashi apare in combinatzii specifice altor ortografii (ck, kh, kk) shi poate fi asociata cu alte grafii specifice neologismelor neadaptate shi numelor proprii straine: litere k w shi y (walkirie, yankeu, whisky) sau ü (volapük), litere duble (afrikaans, kibbutz, rickettsii), combinatzii de litere k ae = [e] (baedeker), ch = [č] (kampuchian), sh = [sh] (shocking), sp = [shp] (glockenspiel), tch shi tsch = [č] (ketchup, kitsch), tz = [tz] (kibbutz), litere simple cu valori neobishnuite, k j = [ǧ] (joker) sau a = [e] (backhand).
Dupa cum rezulta shi din denumirea ei, litera k are valori comune cu litera c, redind consoanele [k], in cele mai multe cazuri, shi [ḱ] + e, i.
Exista cuvinte omofone care se deosebesc intre ele prin scrierea cu k (ck) sau c, respectiv ch. De exemplu, pack (termen din geologie shi din sport) shi pac interj. (shi reg. „pachet, legatura”), rock (dans) shi reg. roc „haina”, kil „kilogram” shi chil „lichid fiziologic” (pentru ultimele vezi VI 7), elementele de compunere kali- „potasiu” (kaliemie, kalipatron) shi cali- „frumos” (caligrafie, calistenie). Pentru variante cu k shi q vezi XVII.
Scrierea cu k sau c, ch depinde, in general, de etimologie (k nu apare in cuvinte comune din fondul traditzional) shi de gradul de adaptare a neologismelor.
1. Litera k se foloseshte in urmatoarele categorii de cuvinte:
a. In neologisme, de obicei cu circulatzie internatzionala: kabili, kainit, kaizer, kakemono, kaki, kala-azar, kalam, kalipatron, kaliu - shi kaliemie -, kamikaze, kaon, karate, karibu, karling, karma, kava, kazah, kediv, kenotron, keramit, keta, ketchup, khmer, kibbutz, kidnapping, kieselgur, kil/kilo, kilt, kirghiz, kitsch, kiwi, know-how, koala, koine, kovar, krarupizare, kripton, kronprinz, kurd, kuruma, kyat; afrikaans, akkadian, algonkian, backhand, bashkir, breakfast, cockpit, dakotas, dirt-track, feedback, five o’clock, glockenspiel, hogback, joker, landsknecht, lekytos, lock-out, makemono, marketing, neck, overlock, pack, pick-up, play-back, quaker, rapakiwi, rickettsii - shi rickettsioza -, rock, shaker, shocking, snack-bar, sprinkler, sticks, sulky, tomahawk, turkmen, volapük, walkie-talkie, walkirie, walkman, week-end, whisky, yankeu shi in elementul de compunere kilo- (kilocalorie, kilociclu, kilogram - shi compusele: kilogram-fortza, kilogram-fortza-metru, kilogrammetru -, kilohertz, kilojoule, kilolitru, kilometru - shi derivatele: kilometra, kilometraj, kilometric -, kilotona, kilovolt - shi kilovoltamper -, kilowatt - shi kilowatt-ora - etc.).
b. In derivate (prin afixare sau prin conversiune) de la nume proprii: kampuchian, kantian - shi kantianism, kantism -, kenyan, keuper, keynesism, kieserit, kievean, kimberlit, kimeridgian, koblenzian, kungurian; baedeker, berkeliu, bikini, dyke, franklin, irakian, lamarckism, macedonskian, newyorkez, parkinsonism, stokes, tokiot, wronskian, yorkian.
c. In abrevieri shi simboluri internatzionale: K (kaliu), oK (grad Kelvin), k.d. (cnocdaun), k.o. (cnocaut), Kr (kripton), Bk (berkeliu), O.K. ([o keĭ] „in regula”) shi seria abrevierilor legate de compusele cu kilo-: kc (kilociclu), kcal (kilocalorie), kg (kilogram), kgf (kilogram-fortza), kgf.m (kilogram-fortza-metru), kgf.m.s. (kilogram-fortza-metru pe secunda), kgm (kilogrammetru), kHz (kilohertz), kJ (kilojoule), kl (kilolitru), km (kilometru), km/h (kilometru pe ora), kt (kilotona), kV (kilovolt), kVA (kilovoltamper), kW (kilowatt), kWh (kilowatt-ora), MKS (sistemul metru-kilogram-secunda).
De remarcat neconcordantza dintre abrevierile internatzionale k.d.,k.o. shi scrierea cuvintelor de baza, conform normelor in vigoare din 1953, cnocdaun, cnocaut; din pacate, aceste grafii romanizate redau pronuntzari greshite ale termenilor englezeshti, devenitzi internatzionali, knock-down [nok-daṷn], knock-out [nok-aṷt].
d. In nume proprii straine:
- toponime: Kansas, Karachi, Karlovy-Vary, Kenya, Khartoum, Kilimanjaro, Koblenz, Bangkok, Mekong, Oklahoma, Pakistan, Tokio, York etc.;
Unele toponime straine au variante grafice cu k shi cu q, de exemplu Irak/Iraq (vezi shi XVII 1 e). Altele au variante grafice cu k shi c: Karlowitz/ Carlowitz, Mecca/Mekka sau variante romanizate sub diverse aspecte, intre care shi scrierea cu c pentru k: Copenhaga pentru København, Cracovia (de unde shi cracoviac, cracovian, cracoviana) pentru Kraków.
- antroponime: Kant, Keats, Kipling, Király, Knudsen, Koch, Franklin, Lamarck, Parkinson, Rockefeller, Shakespeare, Stokes etc.
Unele antroponime straine scrise cu k in limba de origine sint cunoscute in variante latinizate: Comenius pentru (Jan Amos) Komenský; (Nicolaus) Copernic/Copernicus pentru (Mikolaj) Kopernik.
e. In nume proprii romaneshti:
- toponime, de origine turca: Ada Kale sau provenite din antroponime: Mihail Kogalniceanu, Kogalniceni;
- nume de familie, unele de origine straina, altele prezentate k atare, iar altele k urmare a conservarii literei k de pe vremea scrierii cu alfabetul chirilic; in toate conform dorintzei purtatorului numelui respectiv: Kalinderu, Kernbach, (Nicolae) Kirculescu, (Dimitrie) Kiriac, Kirileanu, (Alexandru) Kiritzescu, (Mihail) Kogalniceanu, Kreindler, (Nicolae) Kretzulescu, (Anatol) Baconsky, Bruckner, (Jacques) Byck, (Anton) Chladek, (Alexandru) Macedonski, Storck;
Unele nume au variante grafice cu k sau cu c cu referire la purtatori diferitzi: (Ion) Ghica, dar (Alexandru) Ghika sau cu referire la acelashi purtator: Hurmuzaki/Hurmuzachi, (Samuel Micu-) Klein sau Clain. Altele au variante grafice cu k shi cu q: (Emanoil) Kinezu/Quinezu (vezi shi XVII 1 f).
- prenume: Take (Ionescu).
f. In cuvinte - mai ales nume proprii - transliterate din alfabetul chirilic rusesc sau bulgaresc: Kazan, Kiev, Kirov, Korolenko, Krasnoiarsk, Kremlin, Kursk, Baku, Dostoievski, Makarenko, Nekrasov, Smolensk; Kazanlik/Kazanlak, Pernik etc.
Fac exceptzie, scriindu-se cu c, denumirile compuse in care se identifica elemente existente shi in romana: Comintern, Comsomol, Ispolcom. De asemenea unele toponime transliterate cu k au o varianta romanizata cu c: Moscova pentru Moskva.
2. Valorile fonetice ale literei k difera dupa contextele fonetice in care apare.
a. Se scrie k shi se pronuntza consoana [k] in cele mai multe contexte:
- inaintea vocalelor a, o, u: kaliu, koine, kurd; dakotas;
- inaintea unei consoane: krarupizare, kripton, breakfast, franklin, landsknecht, sprinkler, turkmen;
- la sfirshit de cuvint: tomahawk, volapük.
b. Se scrie k shi se pronuntza [ḱ] inaintea vocalelor e (scrisa shi ä) shi i (scrisa shi y): kediv, kenotron, Kästner, kilo-, kiwi, kyad, algonkian, berkeliu, lekytos, marketing, parkinsonism, tokiot etc.
Evident, daca litera e are valoarea [a], conform unor reguli straine, k precedent are valoarea [k]: joker [ǧokar], shaker [sheĭkar]. Uneori prezentza unei litere care noteaza de obicei vocale poate induce in eroare, daca se reproduce grafia din limba de origine: de exemplu, in dyke shi stokes litera e nu are valoare fonetica, pronuntzarea fiind [daĭk], respectiv [stoks].
c. Se scrie ck shi se pronuntza [ḱ] inainte de e, i shi [k] in toate celelalte contexte (inainte de consoana shi la sfirshit de cuvint):
[ḱ]: lamarckism, rickettsii, shocking;
[k]: backhand, cockpit, dirt-track, feedback, five o’clock, hogback, lock-out, neck, overlock, pack, pick-up, play-back, rock, snack-bar, sticks.
Tot [k] se pronuntza ck inainte de e = [a]: glockenspiel.
d. Se scrie kh shi se pronuntza [k] in khmer, Khartoum.
e. Se scrie kk shi se pronuntza [k] in akkadian.
f. Se scrie k fara valoare fonetica in know-how [naṷ-haṷ], Knight [naĭt], Knox [noks].
3. Uneori litera k este folosita, greshit, in cuvinte pentru care normele actuale recomanda altfel de scriere.
a. Nu se scrie k, ci c in cuvintele caiac, calif, calmuc, camgarn, cangur, caolin, caracul, carst - shi carstic -, cart - shi carting -, catamaran, catharsis, cola, colhoz, crafla, crah, culac, cumis, folclor - shi derivatele: folclorist, folcloristic -, quarc.
Substantivul comun caracul se scrie deci altfel decit toponimul Karakul, din care provine.
b. Nu se scrie k, ci ch in cuvintele chefir, chelner, chicineta, chifla, chila, chimonou, chioshc, fachir, nanchin, parching, pechinez, peching, scheci, scheting, schi, schif, schip, smoching, spicher - shi spicheritza - shi in elementele de compunere cherato- (cheratogen, cheratoplastie etc.), chimo- (chimograf, chimograma), chin-, chineto- shi -chinezie (chinestezie, chinetoterapie, dischinezie etc.).
Substantivele comune nanchin shi peching, pechinez se scriu deci altfel decit toponimele din care provin: Nankin/Nanjing, respectiv Pekin/Beijing. Grafia romanizata parching este sprijinita de membrii mai vechi ai familiei acestui cuvint: parc (de vehicule), parca, parcaj, parcare. Variantele grafice kek shi kake in loc de chec sint hipercorecte in privintza initzialei (cf. engl. cake).
c. Nu se scrie ck, ci c in biftec, blochaus, cocteil (nu cocktail), doc.
d. Nu se scrie ck, ci ch in docher, nichel.
e. Nu se recomanda scrierea cu k in prenume romaneshti. Se scrie deci c in Cati sau Costi shi ch in Chira, Chiril, Chiriachitza, Chitza, Chivu shi in diminutivele in -ache (Costache, Tache etc.).
Variantele grafice cu k ale unor asemenea prenume - k, de altfel, shi ale numelor de familie romaneshti, de tipul Ursaky - sint o dovada de snobism.
4. Scrierea cu litera k in loc de c poate fi folosita cu valoare stilistica pentru a sugera statutul strain al unor cuvinte shi al notziunilor desemnate: german (diktat), respectiv rusesc (kulturnik, nomenklatura).
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind