FÁCE fac vb. III. A. Tranz. I. 1. A intocmi a alcatui a fauri a realiza a fabrica un obiect. Face un gard. ♦ A procura un obiect dispunand confectzionarea lui de catre altcineva. Ishi face pantofi. 2. A construi a cladi; a ridica a asheza. Face o casa. Face fanul stoguri. 3. A gati a prepara a pregati un aliment o mancare. 4. A compune a scrie a crea o opera literara; a executa a realiza o opera artistica. 5. A stabili o lege o conventzie o intzelegere. 6. A cashtiga a agonisi a strange bani avere. 7. A pregati ceva intrun anumit scop. Ishi face bagajele. ◊ Expr. A face focul = a atzatza a aprinde focul. ♦ A aranja (parul sprancenele buzele unghiile etc.). II. 1. (Despre femei) A nashte. ◊ Expr. (Pop. shi fam.) De cand la facut masa sau de cand masa la facut = de cand sa nascut dintotdeauna. ♦ (Despre sotzi) A procrea. ♦ (Despre mamifere) A fata. ♦ (Despre pasari) A oua. 2. (Despre pomi) A produce a da roade; (despre plante) a scoate a da muguri frunze flori etc. 3. (Despre fiintze shi plante) A capata a dobandi; ai aparea. A facut o batatura. ♦ A se imbolnavi de... A facut scarlatina. 4. (In expr.) A face ochi = a) (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la cateva zile dupa nashtere); b) (fam. despre oameni) a se trezi a se scula din somn. A face burta (sau) pantece = a se ingrasha. A face genunchi = (despre pantaloni) a se deforma (de multa purtare) in dreptul genunchilor. III. 1. A intocmi a potrivi lucrurile astfel k sa...; a da cuiva posibilitatea de a... Cea facut cea dres k a reushit... 2. A determina a convinge. Nu lau putut face sa se insoare. 3. A obliga a sili a constrange a pune pe cineva sa... Nu ma face sa plec. 4. A predispune la ceva; a indemna. Timpul urat il face trist. IV. 1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva sashi schimbe starea initziala sa ajunga intro anumita situatzie. La facut om. ◊ Expr. A face (sau refl. a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatoshi a (se) vindeca. 2. A preface a schimba a transforma in... Facetzi din piatra aur. ◊ Expr. A face din tzantzar armasar = a exagera mult. A face (cuiva) coastele pantece (sau spinarea cobza) = a bate (pe cineva) tare. A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi a ramane treaz toata noaptea. A face (sau refl. a se face) praf = a (se) distruge a (se) nimici. 3. A zice a spune (despre cineva sau cuiva) k este... a califica; a invinui a acuza pe cineva de... La facut magar. ◊ Expr. A face (pe cineva) cum i vine la gura = a ocari sau a certa (pe cineva) rau fara ashi alege cuvintele a batjocori (pe cineva). A face (pe cineva) cu ou shi cu otzet v. otzet. V. 1. A savarshi a faptui a comite. A facut o eroare. ◊ Expr. Face ce face shi... = incearca prin toate mijloacele shi izbuteshte sa...; nu shtiu cum procedeaza k...; vorba e k... A nu avea ce face (sau ce sa faca) = a) a nu avea o ocupatzie; b) a nui ramane cuiva nimic de schimbat intro situatzie a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca sa obiecteze sa ajute cu ceva; a nu avea incotro; c) se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul sa comita o imprudentza o prostie o gafa. A nu avea ce face cu... = a nu avea (nicio) nevoie de... a nui trebui; a nui folosi a nui servi la nimic. Ce (mai) faci? = cum itzi merge? cum o (mai) duci? A face totul sau a face tot posibilul (sau in toate chipurile posibilul shi imposibilul) sa (sau k sa)... = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimand surpriza neplacuta shi purtand accentul in fraza) Ce face!? = cum?! cum se poate (una k asta)?! Ce (tot) faci (sau ce ai facut) de...? = ce tzi sa intamplat k...? care e cauza k...? Cei de facut (cu cineva sau cu ceva)? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? Nam facut nimic = a) nu am realizat nimic nu mam ales cu nimic; b) nu sunt vinovat nu am comis ceea ce mi se imputa. Vazand shi facand = procedand conform situatziei imprejurarilor fara un plan dinainte stabilit. A avea a (sau dea) face cu cineva (sau cu ceva) = a) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva) a exista anumite relatzii intre...; b) a o patzi a suporta consecintzele faptelor sale. Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru shi altul)? ce intereseaza? shi cei cu asta? Nare a face! = nu intereseaza! nare importantza! (Refl.) Sa facut! = neam intzeles! sa aranjat! fii fara grija! 2. A provoca a da nashtere la... a cauza a pricinui. A facut o incurcatura ◊ Expr. Nu face nimic! = (formula de politetze cu care se raspunde celui ceshi cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara voie) nu are nicio importantza! A io face (buna sau lata sau cu varf) sau ai face (cuiva) una (shi buna) = a pricinui cuiva un rau un neajuns. A(shi) face inima rea (sau sange rau) = a (se) supara a (se) consuma. Ashi face ganduri (sau griji) = a se ingrijora. ♦ A arata a manifesta a acorda. Ia facut toate onorurile. 3. A aduce la indeplinire; a realiza a indeplini a implini. SHia facut datoria. ◊ Expr. A face (un) targ (sau targul) = a cadea de acord a incheia o tranzactzie (comerciala). ♦ A juca (un meci). 4. A exercita a practica o meserie. Face avocatura. ♦ A studia a urma un curs sau o forma de invatzamant. Face medicina. 5. (Cu complementul „semn”) A atrage cuiva atentzia printrun gest; a da cuiva sa intzeleaga ceva printrun semn. (Cu elipsa complementului) Face din cap k a intzeles. ◊ Expr. A face (cuiva) cu degetul = a amenintza (pe cineva) cu degetul aratator. A face (cuiva) cu ochiul = a) a face (cuiva) un semn simbolic (inchizand shi deschizand un ochi); b) a atrage a imbia. 6. A parcurge a strabate un drum sau o distantza. A facut 2 kilometri. 7. A petrece a parcurge un interval de timp. Cu el shia facut veacul. B. Intranz. I. 1. A proceda; a actziona; a se comporta. Fa cum shtii. ♦ Refl. (In constructzii interogative) A se descurca intrun anumit fel. Ce se face acum? 2. Ai merge cuiva bine (sau rau) a o duce bine (sau rau). 3. (In superstitzii determinat prin „a bine” „a rau” „a ploaie” etc.) A prevesti a cobi. Porcul face a ploaie. 4. (Pop.; in superstitzii) A vraji a fermeca; a descanta. Ia facut de boala. II. 1. A valora a pretzui; a costa. Cat fac pantofii? 2. (La pers. 3; cu valoare impersonala) A fi vrednic (de a...) a merita (sa...). Scump dar face! 3. (Fam.; in expr.) Nu face pentru... = a) nu e potrivit nu corespunde pentru...; b) nu e de prestigiul cuiva nu cadreaza cu... III. 1. A se indrepta a merge a porni (catre sau spre...); a o coti (spre...). Am facut la dreapta. ♦ Refl. (Fam.) A se abate a se duce (sau a veni) a se apropia. Fate incoace! 2. A zice a spune. Am sa te cert facea el. C. Refl. I. 1. (Despre zi noapte intuneric etc.) A se produce a se ivi a se lasa. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru (sau roshu etc.) inaintea ochilor = a nu mai vedea a i se face rau (din cauza supararii a maniei); a se supara a se mania foarte tare. ♦ Impers. (Pop.) A i se parea cuiva k vede sau k aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatzie). Se facea k vede un palat. 2. (Despre drumuri vai etc.) A se desfashura a se deschide (inaintea ochilor). Se facea o vale lunga. 3. (Despre senzatzii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se nashte a se produce (in cineva) deodata a fi cuprins de... I sa facut frica. ♦ A fi cuprins de o dorintza nestapanita pentru ceva a simtzi dorul de... I sa facut de duca. 4. (Pop.) A se intampla. Ce sa facut cu el? ◊ Expr. Ce sa facut (cineva)? = ce a devenit? cum sa descurcat? Cum se face k... (sau de...)? = cum e posibil k...? II. 1. A ajunge a deveni. Copilul sa facut mare. ◊ Loc. vb. A se face galben = a se ingalbeni. A se face vanat = a se invinetzi. A se face roshu = a se inroshi a se imbujora. ◊ Expr. A se face stapan pe ceva = a lua un lucru in stapanire cu fortza sau fara ai apartzine. A se face in doua = (despre drumuri retzele etc.) a se bifurca a se despartzi a se ramifica. ♦ A ajunge la numarul de... la un total de... Ceata se face de doua sute de oshteni. ♦ A imbratzisha cariera de... a deveni. Se face muncitor metalurgist. ♦ Intranz. A indeplini o treaba sau o functzie ocazionala. ♦ (Determinat prin „la loc” „din nou” „iarashi” etc.) A redeveni. Sa facut din nou om. 2. A se preface a simula. Se face k pleaca. ♦ Intranz. Ashi lua infatzisharea de... a se arata ashi da aere de... Face pe nevinovata. Lat. facere.

face [At: CORESI PS. 197 / V: (reg) fa facea / Pzi: fac / Ps: 1 facui 2 facushi 3 facu 4 facuram (inv facum) 5 facuratzi (inv facunt) 6 facura (Mun facutara); (reg) 1 feciu (S shi: feci) 2 fecishi 3 feace (fece) 4 feacemu 5 feacetu (fecetzi feceratzi) 6 feacera feapse / Par: facut (irg) fapt / Imt: fa! nu face! (Mun; rar) nu facea! / E: ml facere] 1 vt A savarshi o actziune oarecare. 2 vt (Ie) Tace shi ~ Se spune despre un om care actzioneaza rapid shi eficient. 3 vt (Ie) Faca cear ~ Orice ar intreprinde. 4 vt (Ie) Fa cei ~ Indeplineshte indiferent ce k sa... 5 vt (Ie) Orice ash ~ Oricat miash da silintza... 6 vt (Ie) ~ ce ~ shi... Incearca prin toate mijloacele shi reusheshte sa... 7 vt (Iae) Nu shtiu cum procedeaza k... 8 vt (Iae) Vorba e k... 9 vt (Ie) A nu avea ce ~ (sau ce sa faca) A nu avea ocupatzie. 10 vt (Iae) A nu avea posibilitatea sa schimbe o situatzie. 11 vt (Iae) A nu avea posibilitatea sa se impotriveasca sa obiecteze Si: a nu avea incotro. 12 vt (Irn; iae) Se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul de a comite o imprudentza o gafa. 13 vt (Ie) A nu (mai) avea cei ~ (sau ce sai faca) A nu mai putea sa repare ceva. 14 vt (Iae) A recunoashte superioritatea evidenta a cuiva (intro confruntare). 15 vt (Iae) A nu putea influentza (in bine) pe cineva. 16 vt (Inv; ie) A nu avea ceshi ~ capului A nu putea evita sa... 17 vt (Ie) A nu avea ce ~ cu... A nu avea (nici o) nevoie de... 18 vt (Iae) A nui servi la nimic. 19 vt (Ie) Ce puteam ~? Nu mam putut impotrivi. 20 vt (Ie) Ce (tot) faci (sau ce ai facut de)... ? Ce tzi sa intamplat k... ? 21 vt (Iae) De ce... ? 22 vt (Ie) Ce (mai) faci? Cum itzi merge? 23 vt (Ie) A ~ totul (sau tot posibilul in toate chipurile posibilul shi imposibilul) sa (sau k sa)... A depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). 24 vt (Exprimand surpriza neplacuta shi purtand accentul in fraza; ie) Ce ~? Cum?! Cum se poate una k asta! 25 vt (Irg; Ilav) Nu ~ alta decat... Numai. 26 vt (Ie) Nam facut nimic Nam rezolvat nimic. 27 vt (Iae) Nu mam ales cu nimic. 28 vt (Iae) Nu sunt vinovat. 29 vt (Ie) Cei de facut (cu cineva sau cu ceva)? Cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva). 30 vt (Ie) Vazand shi facand Procedand in functzie de imprejurari. 31 (Ie) A avea a (sau dea) ~ cu cineva (sau cu ceva) A avea ceva in comun cu cineva sau cu ceva. 32 (Iae) A suporta consecintzele faptelor sale Si: a o patzi. 33 vt (Ie) Ce are a ~? Ce legatura este (intre un lucru shi altul)? 34 vt (Iae) Ce intereseaza? 35 vt (Iae) SHi cei cu asta? 36 vt (Ie) Nare a face! Nu intereseaza! 37 vt (Iae) Nare importantza! 38 vr (Ie) Sa facut! Sunt de acord! 39 vr (Iae) Fii fara grija! 40 vt (Pop; ie) ~ a(ce)lea a(ce)stea Astfel lucreaza. 41 vt (Pop; ie) Deacestea (sau deacelea) ~ Astfel se comporta. 4243 vt (Euf; ie) Ashi ~ nevoile A urina sau a defeca. 4445 vt(a) (Euf; ie) A ~ pe el A urina sau a defeca pe el. 46 vt(a) (Dep; complinit shi cu „de frica”; iae) A fi ingrozit. 47 vt A provoca. 48 vt A da nashtere la... 49 vt A pricinui. 50 vt (Ie) Nu ~ nimic! Nare nici o importantza. 51 vt (Iae) Raspuns de complezentza dat celui care ishi cere scuze k a produs fara voie o neplacere. 52 (Ivp; ie) A ~ mult din ceva A acorda unui lucru o atentzie prea mare. 53 vt (C. i. zgomot galagie etc.) A produce zgomot. 54 vt (Inv; ie) A ~ zurbava A starni agitatzie in multzime. 55 vt (Ie) A ~ capat (sau sfarshit inv conetz) A sfarshi. 56 vt (Iae) A face sa inceteze. 57 vt (C. i. fiintze; iae) A omori. 58 vt (Ivp; ie) A ~ varf la ceva A termina ceva. 59 vt (Ivp; ie) A ~ nadejde A da sperantze. 60 vt (Inv; ie) A ~ cercare A cerceta. 6162 vt (Ivp; ie) A ~ prietenie (sau tovarashie) cu cineva A avea cu cineva relatzii de prietenie (tovarashie) cu cineva. 63 vt (Ie) A ~ dragoste cu cineva A avea relatzii sexuale cu cineva. 64 vt (Inv; ie) A ~ pre osanda A osandi pe cineva. 65 vt (Inv; ie) A ~ din plineala (sau Trs destul) A satisface. 66 vt (Ivp; ie) A ~ de shtire (cuiva) A anuntza (pe cineva). 67 vt (Pop; ie) A ~ aiasma (sau molifta) A sfintzi casa. 68 vt (Ivp; ie) A ~ credintza A se logodi. 69 vt (Inv; ie) A ~ meshte(r)shug A intrebuintza mijloace incorecte spre a realiza ceva. 70 vt (Jur; inv; ie) A ~ lege (sau leage) A da sentintza. 71 vt (Iae) A pedepsi. 72 vt (Nob; ie) A ~ cuvant A tzine o cuvantare. 73 vt (Ivp; ie) A ~ inima buna cuiva A imbarbata pe cineva. 74 vt (Iae) A imbuna pe cineva. 75 vt (Ie) A ~ bine cuiva cu ceva A ajuta pe cineva cu ceva. 76 vt (Iae) A imprumuta pe cineva cu ceva. 77 vt (Ie) Ai ~ rau Ai produce o neplacere (fizica sau morala). 78 vt (Ie) Ai ~ bine Ai prii. 79 vt (Ie) A nu ~ nimic cuiva A lasa in pace pe cineva. 80 vt (Iae) A nu agresa fizic pe cineva. 81 vt (Ie) A io ~ (buna sau cu varf shi indesat sau lata) ori ai ~ (cuiva) una (shi buna) A pricinui cuiva un rau un prejudiciu. 82 (Irn; iae) A juca o festa cuiva. 83 vt (Ivp; ie) A ~ cuiva in sila A produce neplacere cuiva. 84 vt (Ilv) Ashi ~ curaj A se imbarbata. 85 vt (Irn; ial) A bea k sa prinda curaj. 86 vt (Ivp; Ie) Ashi ~ facerea A se omori. 87 vt (Ie) Ashi ~ ganduri (sau inchipuiri ori griji) A fi ingrijorat. 88 vt (Ie) Ashi ~ (o) idee Ashi inchipui. 89 vt (Iae) A intzelege in linii mari. 90 vt (Ie) Ashi ~ inima buna A se inveseli. 9192 vtr (Ie) A(shi) ~ inima rea (sau amara sau sange rau) A (se) supara. 93 vt (Irg; ie) Ashi ~ masuri A chibzui. 94 vt (Ie) Ashi ~ mila de (sau cu) cineva A se milostivi. 95 vt (Ivp; ie) Ashi ~ spaima A se speria (fara motiv shi a fugi). 96 vt (Ie) Ashi ~ ras (de cineva sau de ceva) A rade de cineva (sau de ceva). 97 vt (Iae) A batjocori. 98 vt(a) (Trv; ie) A(shi) ~ cu mana (sau din mana) A se masturba. 99 vt (Pop; ie) A ~ farmece (sau fermecatura descantec(e)) (cuiva) A fermeca (pe cineva). 100 vt(a) (Pop; ie) A ~ cuiva de urat A fermeca pe cineva pentru k acesta sa urasca pe cineva sau pentru ashi pierde pofta de viatza. 101 vt(a) (Iae) A descanta pe cineva impotriva farmecelor de urat. 102 vt(a) Ai ~ cu ulcica (cuiva) A fermeca pe cineva pentru a se indragosti de o anumita persoana. 103 vt(a) (Pop; ie) A ~ de ursita A ghici. 104 vt(a) (Pop; ie) A ~ pe dragoste A face vraji pentru a atrage dragostea unei persoane. 105 vt(a) (Pop; ie) A ~ pe fapt A face vraji k o anumita persoana sa nu aiba noroc. 106 vt (Ivp; ilv a ~ + abstract) Indica actziunea verbului corespunzator: Fac hotarare Hotarasc. Fac (cuiva) chemare Il chem. 107 vt (C. i. un substantiv abstract k „fapta” „lucru” „minuni” „pacat”) A savarshi. 108 vt (C. i. un substantiv abstract k „fapta” „lucru” „pacat”) A comite. 109 vt A manifesta. 110 vt A acorda. 111 vt A indeplini. 112 vt A realiza. 113 vt (Pop; ie) A ~ (un) targ (sau targul) A incheia o tranzactzie comerciala. 114 vt (Spt) A juca (un meci). 115 vt A practica o meserie. 116 vt A exercita. 117 vt A urma un curs sau o forma de invatzamant Si: a studia. 118 vt (Pop; ie) A ~ la militzie A indeplini stagiul militar. 119 vt (D. festivitatzi servicii religioase etc.) A tzine. 120 vt (D. festivitatzi praznice servicii religioase etc.) A organiza. 121 vt A realiza o mishcare sau un gest. 122 vt (Ie) A ~ un cerc A descrie un cerc. 123 vt (Ie) A ~ cotituri A coti. 124 vt (Ie) A ~ o temenea (sau un compliment) A se inclina (in semn de supunere shi respect). 125 vt (Ie) A ~ (un) semn (cu capul cu mana etc. sau din cap) A atrage atentzia printrun gest. 126 vt (Iae) A da sa se intzeleaga printrun semn k... 127 vt (Ie) A ~ cu mana (sau din mana) A porunci. 128 vt (Iae) A chema. 129 vt (Ie) A ~ cu capul (sa... sau k...) A porunci. 130 vt (Iae) A chema printro mishcare a capului. 131 vt (Iae) A mishca incoace shi incolo capul. 132133 vt (Ie) A ~ din cap k da (sau nu) A aproba (sau a refuza). 134 vt (Ie) A ~ (cuiva) cu ochiul (sau din ochi) A face cuiva un semn simbolic (inchizand shi deschizand un ochi). 135 vt (D. femei; iae) A cocheta cu indrazneala. 136 vt (Fig; d. marfuri alimente etc.; iae) A imbia. 137 vt (Rar; d. barbatzi; ie) A ~ cu mustatza A cocheta. 138 vt (Pop; rar; ie) A ~ cu maseaua A zambi ipocrit aratandushi dintzii. 139 vt (Ie) A ~ (cuiva) cu degetul A amenintza pe cineva cu degetul aratator. 140 vt (Pop; ie) A facut hojmac! „A cazut fara sine!”. 141 vt (Ie) A ~ roata (sau cerc) (in jurul...) A se asheza in cerc) (in jurul... ) 142 vt (D. rochii sau fustele femeilor care danseaza; iae) A se infoia prin rotire. 143 vt A parcurge un drum sau o distantza. 144 vt (Ie) A ~ drum (sau cale) A merge. 145 vt (Iae) A calatori. 146 vt (Ie) A ~ un pas (sau catziva pashi) A pashi. 147 vt (Ie) A ~ catziva pashi A se plimba. 148 vt (Fig; ie) A ~ pasul (acesta sau inv tot pasul) A intreprinde ceva (important). 149 vt (Ie) A ~ pashi mari A inainta (rapid). 150 vt (Fig; iae) A progresa mult. 151 vt (Ie) A ~ stanga (sau inv hoisa) A merge spre stanga. 152 vt (C. i. o perioada de timp) A petrece. 153 vt (C. i. o perioada de timp) A lasa sa treaca. 154 vt (Ie) Ashi ~ veacul A petrece multa vreme undeva. 155 vt A serba. 156 vt (Pop; ie) A ~ amiazul A manca de pranz. 157 vt (Iae; shie ashi ~ siesta) A se odihni dupa masa. 158 vt A alcatui. 159 vt A produce un bun material Si: a fabrica (2). 160 vt A construi. 161 vt (Pop; ie) A ~ peretzi A zidi. 162 vt (Fig; fam; ie) A ~ trotuarul A practica prostitutzia. 163 vt (Reg; fig; ie) A ~ rachiu (sau bere) pisicii (sau matzei) A plange. 164 vt (Rar; fig; ie) A ~ (cuiva) un topor Ai juca o festa cuiva. 165 vt (Ie) A ~ la loc (sau iar) A reface. 166 vt (Tlg; d. divinitate) A da fiintza la ceva din neant Si: a crea (6). 167 vt A inventa. 168 vt A scrie o opera literara. 169 vt A realiza o opera artistica. 170 vt A compune muzica. 171 vt (Ie) A ~ muzica A canta. 172 vt (Inv; ie) A ~ slova A imita scrisul cuiva. 173 vt A stabili o lege o conventzie o intzelegere. 174 vt A institui. 175 vt (Ivp) A alege (prin vot). 176 vt (D. praf) A starni. 177 vt A lasa urme pe ceva. 178 vt A pregati ceva intrun anumit scop. 179 vt (Ie) A ~ focul (Ban lumina) A aprinde focul. 180 vt (Iae) A atzatza focul. 181 vt (Ie) A ~ fan A cosi (a usca shi a strange) iarba. 182 vt (Trs; ie) A ~ poala A tivi partea de jos a unei rochii. 183 vt (Ivp; ie) A ~ pranz A mulge oile pentru intaia oara primavara. 184 vt (Ivp; ie) A ~ aplecatori A se incepe mulgerea oilor pentru branza. 185 vt (Ivp;ie) A ~ laptzi A mulge oile k sa faca lapte pe timpul iernii. 186 vt (Ie) Ashi ~ toaleta A se spala (shi a se imbraca). 187 vt A aranja (parul sprancenele hainele etc.). 188 vt (Spc; ie) Ashi ~ parul A se coafa. 189 vt (Ie) Ashi ~ unghiile Ashi face manichiura. 190191 vtr A (se) farda. 192 vt (Ie) A ~ cartzile (la joc) A amesteca shi a impartzi cartzile. 193 vt (Ie) A ~ patul (sau inv culcushul) A intinde ashternuturile. 194 vt (Ie) A ~ masa A pune masa. 195 vt (Inv; ie) A ~ baia A potrivi temperatura apei pentru baie. 196 vt (Ie) A ~ ghetele A curatza shi a lustrui incaltzamintea. 197 vt (La biliard; ie) A ~ o bila (sau un carambol) A nimeri cu bila alte bile. 198 vt (Pop; ie) A ~ cu spoiala (sau cu huma cu var etc.) A spoi (cu huma cu var etc.). 199 vt (Irg; ie) A ~ gata A pregati. 200 vt (Iae) A furniza. 201 vt (Ie) A ~ cuiva cale (sau drum) A lasa sa treaca. 202 vt (Iae) A ajuta sa treaca sau sa se raspandeasca. 203 vt (Pex; iae) A ajuta. 204 vt (D. mancaruri) A gati. 205 vt (SHie a ~ rost) A procura. 206 vt A comanda confectzionarea unui obiect. 207 vt A cumpara. 208 vt (C. i. bani) A cashtiga. 209 vt A agonisi (1). 210 vt A economisi. 211 vt (Spc; ie) A ~ avere (sau bani ivp parale) A se imbogatzi. 212 vt (D. femei; fsha) A nashte. 213 vt (Pop; ie) Masa la facut dormind Se spune despre o persoana apatica sau lenesha. 214 vt (Pfm; ie) De cand la facut masa (sau de cand masa la facut) De cand sa nascut. 215 vt (Iae) Dintotdeauna. 216 vt (D. sotzi) A procrea. 217 vt(a) (Pop; d. o femeie; ie) E dea ~ Este insarcinata. 218 vt (Urmat de pp „cu” shi numele partenerului) A concepe cu... 219 vt (Inv; d. barbatzi) A avea un copil. 220 vt (D. mamifere) A fata. 221 vt (Reg; ie) A ~ un manz mort Se spune despre o persoana care a realizat ceva neviabil. 222 vt (D. pasari) A oua. 223 vt (D. pomi) A da roade. 224 vt (D. plante) A da muguri frunze flori etc. 225 vt (D. fiintze shi plante c.i. parazitzi etc.) A capata. 226 vt (D. fiintze shi plante) Ai creshte ceva pe corp. 227 vt (C. i. numele unei boli) A se imbolnavi de... 228 vt (C. i. membre) A(i) creshte. 229 vt (D. puii unor animale; ie) A ~ ochi A putea deschide ochii (la cateva zile de la nashtere). 230 vt (Fam; d. oameni; iae) A se trezi din somn. 231 vt (Ie) A ~ ochi(i) mari (sau k de bou) A se holba. 232 vt (Pfm; ie) A ~ o gura cat o shura A deschide gura mare. 233 (Pfm; ie) A ~ burta (sau pantece falci) A se ingrasha. 234 vt (Pfm; fig; ie) A ~ falci A se impotrivi. 235 vt (D. pantaloni; ie) A ~ genunchi A se deforma in dreptul genunchilor. 236 vt A da cuiva posibilitatea de a... 237 vt A indemna. 238 vt A convinge. 239 vt (Fam; ie) A ~ din vorbe A mintzi. 240 vt (Iae) A inshela. 241 vt A obliga. 242 vt A predispune la ceva. 243 vt (Ivp) A invatza minte. 244 vt A ajuta pe cineva sa ajunga intro anumita situatzie (sociala). 245 vt (Ie) A ~ copil de suflet pe cineva A adopta pe cineva. 246 vt (Pop; ie) A ~ (de) nevasta A se insura. 247248 vtr (Ie) A (se) ~ bine (sau sanatos) A (se) vindeca. 249 vt A transforma. 250 vt (Pop; ie) A ~ din doua babe o nevasta A coase din doua carpe o camasha. 251 vt (Pop; ie) A ~ din baba nevasta A repara o casa veche. 252 vt (Pop; ie) A ~ (cuiva) coastele pantece (sau spinarea cobza) sau a ~ pe cineva ghem A bate (pe cineva) tare. 253 vt (Ie) A ~ pe cineva cobza A lega fedelesh. 254 vt (Ie) Ashi ~ ochii roata A se uita de jurimprejur. 255 vt (Ie) A ~ ochii in patru A fi foarte atent. 256 vt (Ie) A ~ in doua (bucatzi sau partzi) A taia in doua bucatzi Si: a despica a injumatatzi. 257 vt (Inv; c. i. fiintze; ie) A ~ intru mii A inmultzi. 258 vt (Inv; ie) A ~ un loc in „n” batrani A impartzi un loc in „n” loturi. 259 vt (Ilv) A ~ ceva cunoscut A anuntza. 260 vt (Ie) A ~ pe cineva cunoscut cuiva A prezenta pe cineva cuiva. 261 vt (Ie) A ~ pe cineva cunoscut (sau inv numit) A pune pe cineva in centrul atentziei publicului. 262 vt A califica pe cineva drept... Si: a declara a numi a zice. 263 vt (Ie) A invinui pe cineva de... 264 vt (Ie) A ~ de minciuna pe cineva A arata in public k o persoana este mincinoasa. 265 vt A ~ (pe cineva) cum i vine la gura A batjocori (pe cineva). 266 vt (Iae) A certa rau pe cineva fara ashi alege cuvintele. 267268 vt (Ie) A ~ pe cineva scapat A lasa (sau a ajuta) pe cineva sa scape. 269 vt (Ie) A ~ (ceva sau pe cineva) pierdut A lasa (ceva sau pe cineva) sa se piarda dand impresia k fara voia lui. 270 vt (Iae) A fura. 271 vt (Ie) A ~ (pe cineva sau ceva) uitat A uita (de ceva sau de cineva). 272 vt (Iae) A nu mai pomeni de cineva sau ceva. 273 vt (Ivp; ie) A ~ scos de vanzare A expune spre vanzare. 274 vt (D. marfuri sau obiecte de schimb) A justifica pretzul cerut Si: a merita a valora. 275 vt (Ivp; ie) ~ parale(le) Merita banii. 276 vt (Ie) Nu ~ parale(le) (sau nici o para o para chioara nici doua parale) Nu are nici o valoare. 277 vt(a) (Ie) (E) scump dar ~ (sau fie k ~)! E scump dar merita (banii)! 278 vt (Fam; ilv) A ~ un dans (pe cineva sau cu cineva) A dansa (cu cineva). 279 vi A proceda. 280 vi A actziona. 281 vi A se comporta. 282 vi (Ie) A ~ (asha) dupa cum (sau cum precum) zice (sau porunceshte etc.) (cineva) A se conforma unei porunci. 283 vi (Iae) A se comporta dupa cum i sa cerut. 284 vr (In constructzii interogative) A se descurca intrun anumit fel Ce se face acum?. 285 vi Ai merge cuiva bine (sau rau). 286 vi (Pop; in superstitzii determinat de „a bine” „a rau” „a ploaie” etc.) A prevesti. 287 vi (Iae) A cobi. 288 vi A costa. 289 vim A merita (sa...). 290 vim (Iae) A se cuveni (sa...). 291 vi (Fam; ie) Nu ~ pentru... Nu e potrivit pentru... 292 vi (Iae) Nu e de prestigiul cuiva. 293 vi A se indrepta spre... 294 vi A merge. 295 vi A o coti (spre...). 296 vi (Fam; ie) A ~ la stanga A fura. 297 vr (Fam) A se abate. 298299 vr (Fam) A se duce sau a veni. 300 vr (Fam) a se apropia. 301 vi A zice. 302 vr (D. fenomene atmosferice) A se produce. 303 vr (D. zi) A se ivi. 304 vr (D. noapte intuneric etc.) A se lasa. 305 vru (Ie) Se ~ frumos Se insenineaza. 306 vr (Ie) A i se ~ (cuiva) negru (sau roshu) inaintea ochilor A i se face rau (de suparare manie etc.). 307 vr (Iae) A se mania foarte tare. 308 vim (Pop) A i se parea cuiva k vede sau k aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatzie) Se facea k vede un palat. 309 vr (Pop; d. drumuri vai etc.) A se desfashura (inaintea ochilor) Se facea o vale lunga. 310 vr (D. senzatzii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A fi cuprins (brusc) de... I sa facut frica. 311 vr A fi cuprins de o dorintza nestapanita pentru ceva I sa facut de duca. 312 vr (Ie) A i se ~ cuiva (de ceva sau cineva) A fi puternic atras de... 313 vru (Pop) A se intampla Ce sa facut cu el? 314 vru (Ie) Ce sa facut (cineva)? Ce a devenit? 315 vru (Iae) Cum sa descurcat? 316 vru (Ie) Cum se face k... (sau de...)? Cum e posibil k? 317 vr A deveni. 318 vr (Ilv) A se ~ (roshu) k sfecla (sau k focul) A se inroshi. 319 vr (Ilv) A se ~ galben (k lamaia k shofranul) A se ingalbeni. 320 (Ilv) A se ~ vanat A se invinetzi. 321 vr (Ie) A se ~ stapan pe ceva A lua un lucru in stapanire prin fortza sau viclenie. 322 vr (D. drumuri retzele etc.; ilv) A se ~ in doua A se bifurca. 323 vr (Ivp) A ajunge la numarul de... Ceata se face de doua sute de oshteni. 324 vr A se pune in situatzia de... 325 vr A imbratzisha cariera de... 326 vi A indeplini o treaba sau o functzie ocazionala. 327 vr (Ie) A se ~ (o) rana A se umple de rani. 328 vr (Ie) A se ~ trup shi suflet A se uni strans. 329 vr (Ie) A se ~ mare A creshte. 330 vr (Ie) A se ~ frumos A deveni frumos. 331 vr (Iae) A se impodobi. 332 vr (Ie) A se ~ mare shi tare Ashi da importantza. 333 vr (Determinat prin „la loc” „din nou” „iarashi” etc.; shie pop a se ~ k intaiu) A redeveni. 334 vr (Ie) A se ~ (tot sau inv tot de) una A se contopi. 335 vr (Ie) A se ~ de (sau sa...) A ajunge sa... 336 vr Ai reveni. 337 vr A implini o numita varsta. 338 vr A se aduna. 339 vr (D. plante) A ajunge la maturitate. 340 vr (D. fructe sau grane) A se coace. 341 vr (D. mancaruri) A ajunge bune de mancat. 342 vr (Uneori fara conjunctzie) A simula Se face k pleaca. 343 vr A se da drept. 344 vr A pretinde k este... 345 vi Ashi lua infatzisharea de... Face pe nevinovata. 346 vi Ashi da aere Face pe deshteptul. 347 vi (Fam; d. actori) A juca rolul de...

FÁCE fac vb. III. A. Tranz. I. 1. A intocmi a alcatui a fauri a realiza a fabrica un obiect. Face un gard. ♦ A procura un obiect dispunand confectzionarea lui de catre altcineva. Ishi face pantofi. 2. A construi a cladi; a ridica a asheza. Face o casa. Face fanul stoguri. 3. A gati a prepara a pregati un aliment o mancare. 4. A compune a scrie a crea o opera literara; a executa a realiza o opera artistica. 5. A stabili o lege o conventzie o intzelegere. 6. A cashtiga a agonisi a strange bani avere. 7. A pregati ceva intrun anumit scop. Ishi face bagajele. ◊ Expr. A face focul = a atzatza a aprinde focul. ♦ A aranja (parul sprancenele buzele unghiile etc.). II. 1. (Despre femei) A nashte. ◊ Expr. (Pop. shi fam.) De cand la facut masa sau de cand masa la facut = de cand sa nascut dintotdeauna. ♦ (Despre sotzi) A procrea. ♦ (Despre mamifere) A fata. ♦ (Despre pasari) A oua. 2. (Despre pomi) A produce a da roade; (despre plante) a scoate a da muguri frunze flori etc. 3. (Despre fiintze shi plante) A capata a dobandi; ai aparea. A facut o batatura. ♦ A se imbolnavi de... A facut scarlatina. 4. (In expr.) A face ochi = a) (despre puii unor animale) a putea deschide ochii (la cateva zile dupa nashtere); b) (fam. despre oameni) a se trezi a se scula din somn. A face burta (sau) pantece = a se ingrasha. A face genunchi = (despre pantaloni) a se deforma (de multa purtare) in dreptul genunchilor. III. 1. A intocmi a potrivi lucrurile astfel k sa...; a da cuiva posibilitatea de a... Cea facut cea dres k a reushit... 2. A determina a convinge. Nu lau putut face sa se insoare. 3. A obliga a sili a constrange a pune pe cineva sa... Nu ma face sa plec. 4. A predispune la ceva; a indemna. Timpul urat il face trist. IV. 1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva sashi schimbe starea initziala sa ajunga intro anumita situatzie. La facut om. ◊ Expr. A face (sau refl. a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatoshi a (se) vindeca. 2. A preface a schimba a transforma in... Facetzi din piatra aur. ◊ Expr. A face din tzantzar armasar = a exagera mult. A face (cuiva) coastele pantece (sau spinarea cobza) = a bate (pe cineva) tare. A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi a ramane treaz toata noaptea. A face (sau refl. a se face) praf = a (se) distruge a (se) nimici. 3. A zice a spune (despre cineva sau cuiva) k este... a califica; a invinui a acuza pe cineva de... La facut magar. ◊ Expr. A face (pe cineva) cum i vine la gura = a ocari sau a certa (pe cineva) rau fara ashi alege cuvintele a batjocori (pe cineva). A face (pe cineva) cu ou shi cu otzet v. otzet. V. 1. A savarshi a faptui a comite. A facut o eroare. ◊ Expr. Face ce face shi... = incearca prin toate mijloacele shi izbuteshte sa...; nu shtiu cum procedeaza k...; vorba e k... A nu avea ce face (sau ce sa faca) = a) a nu avea o ocupatzie; b) a nui ramane cuiva nimic de schimbat intro situatzie a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca sa obiecteze sa ajute cu ceva; a nu avea incotro; c) se spune despre cineva (sau cuiva) care comite sau este pe punctul sa comita o imprudentza o prostie o gafa. A nu avea ce face cu... = a nu avea (nici o) nevoie de... a nui trebui; a nui folosi a nui servi la nimic. Ce (mai) faci? = cum itzi merge? cum o (mai) duci? A face totul sau a face tot posibilul (sau in toate chipurile posibilul shi imposibilul) sa (sau k sa) = a depune toate eforturile (pentru a realiza ceva). (Exprimand surpriza neplacuta shi purtand accentul in fraza) Ce face?! = cum?! cum se poate (una k asta)? Ce (tot) faci (sau ce ai facut de)...? = ce tzi sa intamplat k...? care e cauza k...? Cei de facut (cu cineva sau cu ceva)? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? Nam facut nimic = a) nu am realizat nimic nu mam ales cu nimic; b) nu sunt vinovat nu am comis ceea ce mi se imputa. Vazand shi facand = procedand conform situatziei imprejurarilor fara un plan dinainte stabilit. A avea a (sau dea) face cu cineva (sau cu ceva) = a) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva) a exista anumite relatzii intre...; b) a o patzi a suporta consecintzele faptelor sale. Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru shi altul)? ce intereseaza? shi cei cu asta? Nare a face! = nu intereseaza! nare importantza! (Refl.) Sa facut! = neam intzeles! sa aranjat! Fii fara grija! 2. A provoca a da nashtere la... a cauza a pricinui. A facut o incurcatura ◊ Expr. Nu face nimic! = (formula de politetze cu care se raspunde celui ceshi cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara voie) nu are nici o importantza! A io face (buna sau lata sau cu varf) sau ai face (cuiva) una (shi buna) = ai pricinui cuiva un rau un neajuns. A(shi) face inima rea (sau sange rau) = a (se) supara a (se) consuma. Ashi face ganduri (sau griji) = a se ingrijora. ♦ A arata a manifesta a acorda. Ia facut toate onorurile. 3. A aduce la indeplinire; a realiza a indeplini a implini. SHia facut datoria. ◊ Expr. A face (un) targ (sau targul) = a cadea de acord a incheia o tranzactzie (comerciala). ♦ A juca (un meci). 4. A exercita a practica o meserie. Face avocatura. ♦ A studia a urma un curs sau o forma de invatzamant. Face medicina. 5. (Cu complementul „semn”) A atrage cuiva atentzia printrun gest; a da cuiva sa intzeleaga ceva printrun semn. (Cu elipsa complementului) Face din cap k a intzeles. ◊ Expr. A face (cuiva) cu degetul = a amenintza (pe cineva) cu degetul aratator. A face (cuiva) cu ochiul = a) a face (cuiva) un semn simbolic (inchizand shi deschizand un ochi); b) a atrage a imbia. 6. A parcurge a strabate un drum sau o distantza. A facut 2 kilometri. 7. A petrece a parcurge un interval de timp. Cu el shia facut veacul. B. Intranz. I. 1. A proceda; a actziona; a se comporta. Fa cum shtii. ♦ Refl. (In constructzii interogative) A se descurca intrun anumit fel. Ce se face acum? 2. Ai merge cuiva bine (sau rau) a o duce bine (sau rau). 3. (In superstitzii determinat prin „a bine” „a rau” „a ploaie” etc.) A prevesti a cobi. Porcul face a ploaie. 4. (Pop.; in superstitzii) A vraji a fermeca; a descanta. Ia facut de boala. II. 1. A valora a pretzui; a costa. Cat fac pantofii? 2. (La pers. 3; cu valoare impersonala) A fi vrednic (de a...) a merita (sa...). Scump dar face! 3. (Fam.; in expr.) Nu face pentru... = a) nu e potrivit nu corespunde pentru...; b) nu e de prestigiul cuiva nu cadreaza cu... III. 1. A se indrepta a merge a porni (catre sau spre...); a o coti (spre...). Am facut la dreapta. ♦ Refl. (Fam.) A se abate a se duce (sau a veni) a se apropia. Fate incoace! 2. A zice a spune. Am sa te cert facea el. C. Refl. I. 1. (despre zi noapte intuneric etc.) A se produce a se ivi a se lasa. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru (sau roshu etc.) inaintea ochilor = a nu mai vedea a i se face rau (din cauza supararii a maniei); a se supara a se mania foarte tare. ♦ Impers. (Pop.) A i se parea cuiva k vede sau k aude ceva sau pe cineva (in vis sau in imaginatzie). Se facea k vede un palat. 2. (despre drumuri vai etc.) A se desfashura a se deschide (inaintea ochilor). Se facea o vale lunga. 3. (despre senzatzii sau sentimente; construit cu dativul pronumelui) A se nashte a se produce (in cineva) deodata a fi cuprins de... I sa facut frica. ♦ A fi cuprins de o dorintza nestapanita pentru ceva a simtzi dorul de... I sa facut de duca. 4. (Pop.) A se intampla. Ce sa facut cu el? ◊ Expr. Ce sa facut (cineva)? = ce a devenit? cum sa descurcat? Cum se face k... (sau de...)? = cum e posibil k...? II. 1. A ajunge a deveni. Copilul sa facut mare. ◊ Loc. vb. A se face galben = a se ingalbeni. A se face vanat = a se invinetzi. A se face roshu = a se inroshi a se imbujora. ◊ Expr. A se face stapan pe ceva = a lua un lucru in stapanire cu fortza sau fara ai apartzine. A se face in doua = (despre drumuri retzele etc.) a se bifurca a se despartzi a se ramifica. ♦ A ajunge la numarul de... la un total de... Ceata se face de doua sute de oshteni. ♦ A imbratzisha cariera de... a deveni. Se face muncitor metalurgist. ♦ Intranz. A indeplini o treaba sau o functzie ocazionala. ♦ (Determinat prin „la loc” „din nou” „iarashi” etc.) A redeveni. Sa facut din nou om. 2. A se preface a simula. Se face k pleaca. ♦ Intranz. Ashi lua infatzisharea de... a se arata ashi da aere de... Face pe nevinovata. Lat. facere.

FÁCE fac vb. III. A. Tranz. I. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a realiza de a produce ceva). 1. (Cu privire la obiecte) A intocmi a alcatui a fauri a fabrica. Am dat sami faca o pereche de pantofi. Copilul ishi face o jucarie. ▭ Ercule facu un latz cu meshteshug. ISPIRESCU U. 40. Indata i se aduc cele cerute shi talpoiul [iadului] face iute o darabana. CREANGA P. 310. ◊ Expr. A face cuie v. cui. (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A executa a confectziona. Fami camasha de fuior K mii gindu sa mansor. JARNÍKBIRSEANU D. 365. ♦ A procura un obiect dispunind confectzionarea lui de catre altcineva. Facindui haine frumoase se cununa cu ea. SHEZ. V 67. Mindrulitza de pe deal Cere k sai fac caftan. SEVASTOS N. 277. 2. (Cu privire la constructzii) A construi a cladi a dura². SHia facut casa. Facu gard in jurul gradinii. ▭ Imparatul a dat de shtire... k oricine sa afla sai faca... un pod de aur... aceluia i da fata. CREANGA P. 77. Aice ishi facura o coliba. SHEZ. II 201. ◊ Fig. Cind (itzi faci gard cu norocul Daca el nushi schimba locul Scirban casa daca nui Totzi copiii tzis satui. BELDICEANU P. 88. ◊ Expr. A face zid in jurul cuiva v. zid. ♦ (Cu privire la clai stoguri etc.) A ridica a asheza a cladi. Unii secerau altzii legau snopi altzii faceau clai. CREANGA P. 158. Facea capitzi din iarba cosita. SHEZ. I 85. 3. (Cu privire la mincari alimente etc.) A gati; a prepara. Gospodina face de mincare. ▭ Cind a veni barbatutau de la drum vom face plachie cu costitze de porc. CREANGA P. 5. Face brinza din lapte. DRAGHICI R. 149. Ioi fac zeama piparata. JARNÍKBIRSEANU D. 173. ◊ Expr. A nu face brinza (cu cineva) v. brinza. ◊ Refl. pas. Ushor i a zice placinte da mult i pin’se fac. SHEZ. I 219. 4. (Cu privire la lucrari scrise mai ales literare) A compune a scrie. Face versuri. ▭ Indata ce Iancu Vacarescu Eliad Alexandrescu sau Anton Pann faceau o poezie a doua zi el [Filimon] o shtia pe dinafara. GHICA S. A. 79. K sa nu uite curgerea zililor au socotit sa faca un calendari. DRAGHICI R. 54. ♦ (Cu privire la opere artistice) A executa a realiza. A facut un portret. 5. (Cu privire la legi) A crea a stabili a institui. In cameshi cu mineci lunge shi pe capete scufie Ne fac legi shi ne pun biruri ne vorbesc filozofie. EMINESCU O. I 150. Puterea da face legi... sta in adunarea sau soborul a toata tzara. BALCESCU O. II 13. 6. (Cu complementul «foc») A atzitza a aprinde. K sa facem foc shi sa aprindem lampa e nevoie inainte de toate sa avem lemne shi petrol! C. PETRESCU A. 279. Ishi fac foc ishi fac de cina. RETEGANUL P. II 71. Sa faca un foc la marginea cetatzii. ISPIRESCU L. 199. 7. (Cu complementul «praf») A stirni a ridica. Nu mai saritzi atita prin casa k facetzi praf. 8. (Cu complementul «urma» «dira») A lasa. Unde calci Urma nu faci. BIBICESCU P. P. 367. 9. (Cu privire la bani la avere) A cishtiga a agonisi a stringe. Cind faci avere incepi sa pacaleshti lumea. DUMITRIU N. 270. Intzelegete cu mosh Alexa baciul shi vindetzi cit trebuie din oile canarale (= batrine shi grase) k sa facetzi bani. SADOVEANU B. 44. Lapte brinza unt shi oua deam putea sclipui sa ducem in tirg k sa facem ceva parale caci casa sa mai ingreuiat cu un mincau. CREANGA P. 6. II. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a produce din sine). 1. (Despre femei) A nashte. Nu se implineshte bine anul shi femeia lui Ipate face un baiet. CREANGA P. 169. Imparateasa facu un fecior. EMINESCU N. 4. La facut masa dormind se spune despre omul fara vlaga sau lenesh. ◊ Expr. De cind la facut masa = de cind sa nascut. Nu ieshise din casa de cind o facuse masa. ISPIRESCU L. 17. Parca era deacolo de cind la facut masa. CREANGA P. 153. ◊ Absol. Batu la portitza se ruga sa o lase inauntru sa se odihneasca nitzel mai cu seama k i shi abatuse sa faca. ISPIRESCU L. 55. Mai umblu prin orash... pino face. Cine sa faca? Nevastamea. Ce? O apucase aseara durerile. CARAGIALE M. 199. ♦ (Despre sotzi) A procrea. Numai un copil o sa facetzi. ISPIRESCU L. 2. ♦ (Despre mamifere) A fata; a puia. Vaca vecinului a facut un vitzel frumos. 2. (Despre pasari; de obicei cu complementul «ou») A oua. Baba atunci se duce cu fuga sa afle ce ia facut gaina. CREANGA P. 70. 3. A produce a da. In fundul gradinii avea shi un mar care facea mere de aur. ISPIRESCU L. 81. Pomul care nu face roada se taie shi in foc se arunca. CREANGA P. 118. Nu toate mushtele fac miere. ♦ (Despre plante cu privire la muguri frunze flori etc.) A scoate ai creshte. Hai mindro pe deal in sus K facut fasuiu fus. TEODORESCU P. P. 315. 4. (Despre oameni animale plante; complementul indica o boala o rana o excretzie etc.) A i se ivi ai aparea. Nenorocitul domn se zvircolea in spasmele agoniei; spume facea la gura. NEGRUZZI S. I 165. Popushoii vor face taciune. SHEZ. I 191. Purceii mici hranitzi cu cir fac paduchi. ib. V 51. ◊ Expr. A nu face purici (multzi) intrun loc (sau nicaieri) v. purice. A face spume (la gura) v. spuma. A face zimbre v. zimbre. ♦ (Frantzuzism) A se imbolnavi de... A facut scarlatina. 5. (Cu privire la partzi ale corpului; in expr.) A face o gura cit o shura = a deschide a casca gura mare. A face ochi = a) (despre puii unor animale) a deschide ochii (la citeva zile dupa nashtere). Cind fata Griva optnoua catzei noi i lasam sa suga o saptamina pina fac ochi. STANCU D. 15. (Glumetz despre oameni) Cunoashtem meshteshugul acesta de cind am facut ochi. C. PETRESCU I. II 138; b) (familiar) a se trezi a se scula (din somn). In vremea asta colonishtii faceau ochi shi se grabeau sa se adune la sfatul de dimineatza. SADOVEANU P. M. 249. Mai era vreme pin’ la ziua cind Andriesh se simtzi scuturat de mina lui Morocine: Ei tineretza inca nai facut ochi? Scoala scoala: trebuie so pornim. id. O. I 501. A face burta (sau pintece) = a capata burta ai creshte burta. [Cocoshul] a facut un pintece mare mare cit un munte. CREANGA P. 66. A face fatza (cuiva sau la ceva) v. fatza. A face fetzefetze v. fatza. A face mutre v. mutra (4). (Despre pantaloni) A face genunchi = a se vedea dupa multa purtare urmele genunchilor pe pantaloni. III. (Folosit shi absolut; exprima actziunea de a provoca ceva; urmat de o propozitzie completiva sau consecutiva uneori cu nuantza finala). 1. A aduce (pe cineva sau ceva) in situatzia de a... a intocmi a potrivi lucrurile astfel k sa...; a da (cuiva) posibilitatea de a... Eu oi face k sa nu te vada nime. SBIERA P. 201. Am venit sa te intreb... daca ai ceva leacuri care sa ne faca sa avem copii. ISPIRESCU L. 1. Cun zimbet faci gindireami sa sembete. EMINESCU O. I 200. ◊ (Eliptic) Nu ma facetzi k ia acushi va ard citeva jordii! CREANGA A. 128. ◊ Intranz. Lovi cu ciomagul coarnele cerbului care shi picara shi facu de sharpele il putu inghitzi. RETEGANUL P. II 42. Pesemne k shi straiele acestea pocite fac sa aratzi asha de sfrijit. CREANGA P. 148. ◊ Refl. Aceasta imparateasa cu rostul ei cel blajin... se facu de o iubira pina shi cumnatele ei. ISPIRESCU L. 40. 2. A determina; a convinge. Pina la vremea asta nici el de la sine nici prietenii... tot nu lau putut face sa se insoare. CREANGA P. 142. Cu umbre care nu sint vantunecat vederea SHi va facut sa credetzi k vetzi fi rasplatitzi. EMINESCU O. I 59. Mai facut de te crezui. ALECSANDRI P. P. 357. 3. A obliga a sili a constringe a pune (pe cineva) sa... Nu ma face satzi zic pe nume! ALECSANDRI T. 750. Oh! parinte! Ce ma facushi sa fac! NEGRUZZI S. I 163. 4. A predispune (la ceva); a indemna. Susurul acestor izvoare o facea sa se uite galesh la ele shii placea sa le vada curgerea lor. ISPIRESCU L. 17. Eu te fac sauzi in taina Mersul cirdului de cerbi. EMINESCU O. I 110. IV. (Exprima actziunea de a da sau de a atribui unei fiintze sau unui lucru o alta stare insushire forma sau menire decit cea care o avea sau o are). 1. (Urmat de un nume predicativ exprimat printrun adjectiv o locutziune adjectivala un participiu etc.) A aduce (pe cineva sau ceva) intro anumita stare. Statea pe ginduri shi se uita la lampa. O facu iarashi mai mica. DUMITRIU N. 277. Eu lash face intro noapte cazut in Dunare. BART E. 287. Ieri mi team facut scapata; Azi numi scapi nesarutata! COSHBUC P. I 99. Stapine dacai numai atita apoi lasca te fac eu cu griu. CREANGA P. 155. Stai mai Fulgo barba neagra Sa te fac cu minteantreaga. ALECSANDRI P. P. 56. ◊ Expr. A face (refl. a se face) bine (sau sanatos) = a (se) insanatoshi a (se) vindeca. Se jura k intrun ceas il face bine. VLAHUTZA la TDRG. A face (pe cineva) cunoscut = a aduce (pe cineva) in situatzia de a fi cunoscut (de altzii) de a fi renumit. A face (ceva) cunoscut = a vesti a da de shtire (prin lume). A face (ceva) de vinzare = a destina (ceva) vinzarii. A face calea intoarsa = a se intoarce din drum. Dar acu vei vrea cu oaste shi razboi k sa ne certzi Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale. EMINESCU O. I 146. A face pe dracun patru v. drac. A face (refl. a se face) de ocara sau de poveste de ris de rushine v. c. A face (pe cineva sau ceva) una cu pamintul v. unu. 2. (Urmat de un nume predicativ; numele fiintzei sau al lucrului care sufera transformarea sta in cazul acuzativ sau este introdus prin prep. «din») A aduce (pe cineva sau ceva) dintro stare in alta; a preface a schimba a transforma in... Insushi Sinanpasha cel grozav... venise sa faca tzara pashalic. ISPIRESCU M. V. 25. Ia mai ramas o bucatzica de mamaliga imbrinzita shi facindo botz a zis... CREANGA P. 143. Facetzi din piatra aur shi din inghetz vapaie. EMINESCU O. I 94. SHi in sine impacata stapinea eterna pace!... Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din haos face muma iara el devine tatal. id. ib. 132. Negrui doamne pamintu Dai mai negru uritu; Din om te face neom. JARNÍKBIRSEANU D. 212. ◊ Expr. A face din tzintzar armasar sau mai rar a face calul armasar = a exagera a da lucrurilor o importantza mai mare decit au in realitate. K dushmanul e dushman Face calul armasar SHi se pune pe carbuni Umple satul cu minciuni. TEODORESCU P. P. 316. A face (pe cineva) din cal magar = ashi bate joc de cineva; a injosi. Nu ma facetzi din cal magar k va vetzi gasi mantaua cu mine. CREANGA P. 253. A face (pe cineva) cuc (sau tun) = a imbata pe cineva. Cucoana insa tot indesa paharele boierului... pina il facu cuc. ISPIRESCU L. 181. A face (cuiva) coastele pintece = a bate pe cineva tare. SHii da piste un omushor care tzia face coastele pintece. NEGRUZZI S. I 250. A face noaptea (sau din noapte) zi = a nu dormi a veghea toata noaptea. Biata femeie noptzile le facea zi. ISPIRESCUL. 58. Al face (pe cineva) in doua sau (in) patru = a despica (pe cineva) in doua sau in patru a taia (pe cineva) in bucatzi; a sfarima a ucide. Daca nu se da in laturi lupul in doua il facea cu paloshul. ISPIRESCU L. 17. Pe butuc Cal asheza Cu baltac Patrul facea. TEODORESCU P. P. 589. A face (refl. a se face) bucatzi sau bucatzele farime gramada praf pulbere scrum tzandari etc. v. c. A face (cuiva) capul calindar v. calendar. A (i sau a i se) face (cuiva) gura punga v. gura (2). Ashi face urechea toaca v. toaca. Ashi face coada birzoi v. birzoi. A face (cuiva) pintecele (sau spinarea) toba v. toba. A face (cuiva) chica topor v. topor. ◊ Refl. Lovi cerbul de trei ori in burta shi indata se facu dintrinsul o carutza cu doisprezece cai de foc. ISPIRESCU L. 116. Dar atuncea greieri shoareci Cu ushormaruntul mers Readuc melancoliami Iara ea se face vers. EMINESCU O. I 106. Raul se face fire simtzirea amortzeshte. ALEXANDRESCU P. 79. 3. (Urmat de un substantiv sau de un adjectiv predicativ) A zice a spune (despre cineva) k este... a invinui a acuza (pe cineva) de... Credea k cei cel fac urit il iau numai in batjocura. SBIERA P. 228. A inceput a te lua lumea la ochi shi a te face prost. SHEZ. V 130. Vorbandatai trimetea SHi netrebnic cal facea. TEODORESCU P. P. 640. ◊ Expr. A face (pe cineva) cum i vine la gura = a ocari pe cineva rau fara ashi alege cuvintele. Ishi adusese aminte Bortzosul... k ea tea adus la atelier shi a facuto cum ia venit la gura. PAS Z. I 276. ◊ Refl. Da ia lasama la pirdalnicul stipine... Nu te mai face asha de batrin k doar nu tzii vremea trecuta. CREANGA P. 154. V. (Complementul e un substantiv concret; verbul exprima actziunea de a da unui lucru o forma definitiva sau potrivita destinatziei sale). 1. A aranja a potrivi (ceva) pentru un anumit scop a pregati. Gospodina facu paturile devreme. SADOVEANU B. 102. Se intreceau care de care sa faca baia mai potrivita de calda stapinului sau. ISPIRESCU L. 31. Facu un culcush stapinului sau. id. ib. 287. Preferantzul giucam?... Eu fac cartzile. ALECSANDRI T. I 74. Abia aveam vreme ami face toaleta. NEGRUZZI S. I 53. ◊ Expr. Ashi face ghetele (sau pantofii) = ashi lustrui ghetele (sau pantofii). 2. (Cu privire la par unghii buze sprincene) A ingriji a aranja a drege. [Chiritza:] Sa ma arate la o multzime de boieri cum mam troienit in Pacurari shi cum imi fac sprincenile! ALECSANDRI T. I 158. Haide apucate detzi fa parul k acushi insareaza. id. ib. 37. VI. (Complementul e un abstract; verbul are sens foarte larg exprimind actziunea de a lucra de a savirshi ceva). 1. A savirshi a faptui. De cite ori se lumina orizontul ea facea sfortzari k sa poata privi in larg. BART E. 387. Ce miai facut cu atita sumedenie de oshtire...? ISPIRESCU M. V. 31. Toate trebile cite le facea le facea pe dos. CREANGA P. 39. Mergind ea acum zi shi noapte nu shtiu ce facu k se rataci. id. ib. 288. Tu eshti Pepelash? Ce faci acolo? ALECSANDRI T. I 332. ◊ Absol. Danila face Danila trebuie sa desfaca. CREANGA P. 46. Cine face lui ishi face. Capul face capul trage. Tace shi face. ◊ Expr. A face abstractzie de... = a ignora a lasa la o parte a nu lua in considerare. Avind un obiect de studiat fie de ordine materiala fie de ordine psihica [metafizicienii] fac abstractzie de toate elementele lui de toate conditziunile lui de existentza reala. GHEREA ST. CR. II 33. Face ce face (sau ce poate) shi... = incearca in toate felurile shi izbuteshte sa...; nu shtiu ce face vorba e k... Muma zmeului facu ce facu shi trecu muntele. ISPIRESCU L. 25. Dar nu shtiu ce face dracul k face el ce face shi cu mare greu scapa din labele lui mosh Ursila. CREANGA P. 53. Ce face shi cum face... sau ce (sau cum) face shi ce (sau cum) drege... = ce pune la cale shi cum o invirteshte k... (sau k sa...). Nu shtia cum sa faca cum sa dreaga k sa implineasca voia acelui imparat. ISPIRESCU L. 11. El shtie ce face ce drege demi aduce din cind in cind asha cite putzine [salate] de pofta. CREANGA P. 211. A nu avea ce face (sau ce sa faca) = a) a nu avea ocupatzie. Dracul cind nare ce face shtitzi ce face... Intra inlauntru shi incepe ashi purta coditza cea birligata pe la nasul unchiashului. CREANGA P. 53; b) a nui ramine nimic de schimbat intro situatzie a nu avea posibilitatea sa se impotriveasca sa obiecteze sa ajute cu ceva; a nu avea incotro. Boierul acela cica era cam zgircit dar vazind k Ivan este om imparatesc nare ce sa faca. CREANGA P. 301. Vai de mine cam mash duce Seara la guritza dulce!... Nam ce face sus i locul Inimami arde k focul. JARNÍKBIRSEANU D. 133; c) a face o gafa o imprudentza o prostie o trasnaie. A nu avea ce face cu... = a nu avea (nici o) trebuintza de... a nui trebui; a nu avea (nici un) folos de... Nare ce face cu atita avere. RETEGANUL P. IV 33. Itzi dau shi dumitale punga asta k eu nam ce face cu dinsa. CREANGA P. 45. Ce (mai) faci? = cum itzi merge? cum o mai duci? Feciorul meu ce mai face? Face bine cai sanatos. RETEGANUL P. II 62. Dar tu draga ce mai faci? BIBICESCU P. P. 61. A face totul sau a face tot posibilul (sau toate chipurile) sa (sau k sa)... = a incerca tot posibilul a se cazni in toate felurile spre a... Nu putem trai in casa aceasta de nom face toate chipurile sa scapam de hirca de baba. CREANGA P. 12. Ce face? = ce? cum? (exprimind surpriza sau faptul k nu sintem de acord cu cele auzite). Iartama! Ce face? Sa te iert? Eu o tigoare o scorpie? NEGRUZZI la TDRG. Ce (tot) faci (sau ce ai facut) de...? = ce tzi sa intimplat k...? care e cauza k...? Vai mindrutza de departe Ce tot faci de nu scrii carte? JARNÍKBIRSEANU D. 142. Cei de facut (cu cineva sau cu ceva)? = cum sa se procedeze (cu cineva sau cu ceva)? Sa lasam toate la o parte shi pana la una alta hai sa vedem cei de facut cu cerbul. CREANGA P. 224. Nam facut nimic = nam realizat nimic nu mam ales cu nimic nam nici un folos. Ai fost ieri la tirg? Da dar nam facut nimic. Fa bine shi... (sau de...) v. bine² (3). Vazind shi facind = procedind conform situatziei imprejurarilor fara un plan stabilit dinainte. [De cel mai mic copil] nu se despartzea il tzinea linga dinsa shi mai tirziu «vazind shi facind». MACEDONSKI O. III 23. A avea a (sau dea) face cu cineva sau cu ceva = a avea de lucru cu cineva (sau cu ceva) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva). Asha mi tzia fost povestea? zise el incetishor stai mai dara satzi arat eu cu cine ai a face. ISPIRESCU L. 377. (Amenintzator) O sa ai dea face cu mine. Ce are a face? = ce legatura este (intre un lucru shi altul)? ce intereseaza? shi cei cu asta? shi ce daca? HarapAlb Gerila Ochila shi PasariLatziLungila se pun ei de ospateaza shi beu cit le trebuie. Dar ce are a face? parca nici nu se cunoshtea de unde au mincat shi au baut. CREANGA P. 260. Nare a face! = nu intereseaza! nare importantza! Ashi face aparitzia v. aparitzie. A face caz (de ceva sau de cineva) v. caz. A face cunoshtintza (cu cineva) v. cunoshtintza. A(shi) face loc v. loc. Ashi face mendrele v. mendre. A face moarte (de om) v. moarte. A face parte din... v. parte. A face pasul... v. pas. A face pashi mari v. pas. A face rost (de ceva) v. rost. ◊ Refl. (In expr.) Sa facut = neam intzeles sa aranjat fii fara grija. Adumi cartzile imprumutate. Sa facut! ◊ (Invechit shi popular; in locutziuni verbale) Ashi face inchipuire = ashi inchipui. Ai face trebuintza = ai trebui. A face tocmeala = a se tocmi etc. Ashi face joc = a se juca. Apoi can gluma el le prinde De mineca shiaprins de dor Ishi face joc prin parul lor. COSHBUC P. I 88. A face o shtire = a inshtiintza. Ieremiavoda... facu o shtire cardinalului k Mihaivoda voieshte a intra in Ardeal. BALCESCU O. II 222. A face monopol = a monopoliza. Monopol fac azi de drepturi. ALEXANDRESCU P. 139. A face intrebare = a intreba. Moshul iarashi... face intrebare. PANN P. V. I 12. 2. A provoca a da nashtere la... a cauza. Cine shtie ce incurcatura vei face pacolo! ISPIRESCU L. 13. Incepe a face un taraboi de sa sculat toata ograda in gura lui. CREANGA P. 304. Acel soi ciudat de barzi... Sint cintatzi in cafenele shi fac zgomot in saloane. EMINESCU O. I 137. ◊ Expr. Nu face nimic = (formula de politetze cu care se raspunde celui ceshi cere scuze pentru un neajuns sau o suparare pricinuita fara sa vrea) nare nici o importantza. A o face lata v. lat. ◊ Refl. Mare vilva se facu in imparatzie. ISPIRESCU L. 31. De la o vreme se face tacere. CREANGA P. 227. ♦ (Cu determinari in dativ indicind persoana care e interesata in actziune) A pricinui a cashuna. SHio intreb shi numi raspunde! SHi ma mir ce iam facut! COSHBUC P. I 49. Ishi ceru iertaciune pentru relele cei facuse. ISPIRESCU L. 144. Sa nu cumva sa te impinga pacatul sai faci vrun neajuns! CREANGA P. 87. De asta data nutzi fac nemica. EMINESCU N. 15. Numi mai face suparare. JARNÍKBIRSEANU D. 16. ◊ Expr. A io face (buna sau lata sau cu virf) sau ai face (cuiva) una (shi buna) = a aduce cuiva un rau o vatamare; a invatza minte (pe cineva). Stai mai k tzio fac eu. ISPIRESCU U. 41. Taci! k ioi face eu cumatrului una de shia mushca labele CREANGA P. 29. Eu iam facuto cu virf. TEODORESCU P. P. 656. A face (cuiva) bine cu ceva v. bine² (3). Ai face (cuiva) bine (sau rau) v. bine² (3) rau. A face sfirshit sau capat (cuiva sau unui lucru) v. sfirshit. A face (cuiva) zile fripte v. fript ◊ Refl. (Cu pronumele in dativ shi formind impreuna cu complementul care indica o stare sufleteasca locutziuni verbale cu sensul determinat de complinire) Ashi face ginduri sau griji ( = a se ingrijora). Ashi face inima rea ( = a se intrista). ▭ Batrina a ieshit clatind din cap shi zicind: maica domnului sashi faca mila de fata mea! NEGRUZZI S. I 27. SHiau facut curaj urmindushi drumul. DRAGHICI R. 91. Tot vin beau shi tot mincau Voie buna ishi faceau. BIBICESCU P. P. 302. Intrun casa la copile Eleshi fac spaima de mine Parcai ursul din padure. SHEZ. I 49. (Expr.) Ashi face de lucru (cu cineva) v. lucru. Ashi face de lucru (cu ceva) v. lucru. Ashi face osinda (cu cineva) v. osinda. Ashi face (singur sau insushi) seama v. seama. ♦ A arata a manifesta a acorda. (Refl. pas.) Negustorul se minuna de atita cinste ce i se facu. ISPIRESCU E. 277. 3. A aduce la indeplinire a realiza a indeplini a implini. Nu shtiau ce voie sai faca. ISPIRESCU L. 11. SHia facut datoria de ostash. CREANGA P. 297. Piste o saptamina... voi face poronca dtale. KOGALNICEANU S. 47. ◊ Expr. A face tirg = a incheia tirgul a cadea de acord. Noua nea placut de dvoastra shi am facut tirg. SEVASTOS N. 62. ♦ A executa. Facem o partida de shah? 4. (Complementul indica o ocupatzie o meserie) A exercita a practica. Face avocatura. ▭ Mai facea el nui vorba shi alte negustorii. CREANGA P. 112. ♦ (Complementul indica un obiect de studiu sau o forma de invatzamint) A studia a urma. Face medicina la Bucureshti. 5. (Cu complementul «semn»; adesea urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «din» indicind o parte a corpului) A atrage cuiva atentzia printrun gest; a da cuiva sa intzeleaga ceva printrun semn. Copiii... nu mai indrazneau sa se apropie cind ea le facea semn. PAS Z. I 87. Face semn dracului cu mina. CREANGA P. 52. Nau avut decit cu ochiul ori cu mina semn a face. EMINESCU O. I 146. ◊ (Cu elipsa complementului) A face din cap k da. ▭ Ipate care da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una. CREANGA P. 150. Cind treci tu pe linga noi Nu face cu palaria Sa priceapa dushmania. HODOSH P. P. 69. Co mina pe carte scrie SHi cu altami face mie Sa merg in cantzelarie. JARNÍKBIRSEANU D. 26. ◊ Expr. A face (cuiva) cu degetul = a amenintza (pe cineva) cu degetul aratator. Zarindul in slava cerului printre stolul de corbi incepu ai face cu degetul shii zise... date jos dacolo omule! ISPIRESCU L. 46. A face (cuiva) cu mustatza = (despre barbatzi) a cocheta (cu cineva). Intro zi se incumese ai face cu mustatza dara cam cu sfiala. ISPIRESCU L. 391. A face (cuiva) cu ochiul (sau mai rar din ochi) = a) a face (cuiva) un semn ascuns sau cochet. Tovarashul ishi puse degetul la buze shi face cu ochiul aratind muteshte la cei care dormeau in jurul focului. BART E. 279. Sauzi zornetul de pinteni shi foshnirile de rochii. Pe cind ei sucesc musteatza iara ele fac cu ochii? EMINESCU O. I 157. Poftim! k shi cind eu Balasha la virsta me ash face cu ochiu logofetzilor! ALECSANDRI T. 942; b) fig. a atrage a imbia. [Copiilor] le face cu ochiul hambarul. BENIUC V. 84. Am un pui de cotnari care face cu ochiul. ALECSANDRI T. I 328. 6. (Complementul indica un drum sau o distantza) A strabate a parcurge. Trenul face 50 km pe ora. Am facut un drum lung. 7. (Complementul exprima o notziune temporala) A petrece; a implini. Aci se asheza k... sashi faca amiazul. RETEGANUL P. I 63. A facut atitzia ani de slujba. SHEZ. II 60. Pe toate leash culege Sami fac traiul shi sa mor Leganat pe sinul lor! ALECSANDRI P. P. 337. 8. (Cu privire la prietenie tovarashie) A lega a intretzine. Cinea mai dori sa faca tovarashie cu tine aibashi parte shi poartetzi portul k pe noi shtiu k neai ametzit. CREANGA P. B. Intranz. I. (Urmat de determinari modale) 1. A proceda a se comporta. Se cobori cel mijlociu shi facu shi el k cel dintii. ISPIRESCU L. 84. Apoi dar fa cum shtii mosh Nichifor numai sa fie bine. CREANGA P. 128. Cinea face alta data k mine k mine sa patzeasca. CREANGA P. 253. Asha miai poroncit asha am facut. ALECSANDRI T. I 179. Cu scurteica de atlaz Face multoran necaz. TEODORESCU P. P. 314. ◊ Expr. A face bine (sau rau) k (sau de...) exprima o aprobare sau o dezaprobare a actziunilor cuiva. Bine faci k nu te aratzi mic la suflet. DRAGHICI R. 91. A face bine (sau a nu face rau) sa... (numai la modul optativ) se spune pentru a da cuiva un sfat. Ai face bine sa mai invetzi. Natzi face rau sa venitzi deseara la noi. Ashi face de cap v. cap¹ (I 5). A face (ceva) de (sau din) capul sau v. cap¹ (I 4). A face frumos v. frumos. ◊ (Determinat de o onomatopee prin care se imita o mishcare repede shi zgomotoasa sau vijiitoare) Sa faci cu el zup! in fundul pamintului. RETEGANUL P. III 55. Voinicul face harshti! cu sabia shii taie capul. SBIERA P. 125. Talpa iadului atunci face tzushti! inlauntru shi dracii tronc! inchid poarta. CREANGA P. 311. ♦ (In comparatzii in care o actziune se compara cu ea insashi e intrebuintzat in locul verbului care exprima acea actziune shi care il preceda il urmeaza sau se intzelege din context) A proceda a lucra (in felul cum obishnuieshte... ). Ma rugatzi... sa cint cum cinta cocoshii sa fac cum latra ciinii? CAMIL PETRESCU T. II 105. Ele incepura a zizii intrun chip scirbos asha cum face o mare multzime de... tzintzari. ISPIRESCU U. 100. Judecau... pricinile de vini mari politice cum fac camerele lorzilor. BALCESCU O. II 13. ♦ Refl.(Sens contaminat cu acela de «a faptui» «a savirshi»; apare in constructzii interogative shi interogative indirecte cu un complement exprimat prin pron. «ce»; uneori cu determinari introduse prin prep. «cu» indicind persoana sau lucrul cu care cineva nu shtie cum sa procedeze alteori cu determinari introduse prin prep. «de» indicind cauza care face pe cineva sa nu shtie cum sa procedeze) Ce ma fac cu tine daca te imbolnaveshti? ▭ Nu shtia ce sa se mai faca de frica. SEVASTOS N. 272. E! Ce te faci tu acum? caci seara se apropie shi loc de repaos nu este shi casa de gazduit nici pomeneala. ISPIRESCU E. 389. 2. (Popular; determinat prin «bine» sau «rau») Ai merge a o duce. Ce mai face lelitza Anica?... Face bine mia raspuns el. SADOVEANU N. F. 13. 3. (Determinat prin «a bine» «a rau» «a ploaie» etc.; uneori in superstitzii) A prevesti (ceva). Iaca shi acuma fac nourii a ploaie. SADOVEANU M. 180. Parca nu facetzi a bine de nu va mai astimpara dracul nici la vremea asta. CREANGA P. 254. Vuia in soba taciunele aprins care se zice k face a vint shi vreme rea. id. A. 34. 4. (In superstitzii; de obicei urmat de determinari introduse prin prep. «de») A vraji a fermeca a lega prin vraji. [Usturoiul] e bun de facut de dragoste. SEVASTOS N. 4. Babatia lui de la o vreme incoace nu shtiu ce avea k incepuse a scirtzii; ba co doare ceea ba co doare ceea bai e facut de najit ba cai e facut pe ursita ba cai e facut de plinsori. CREANGA P. 111. Itzi face cu ulcica se vede... cela... SHtii tu?... ALECSANDRI T. 144. Nu tziam facut k sa mori TZiam facut k sa tensori. SHEZ. II 10. II. (Echivaleaza cu verbe care contzin ideea de «valoare») 1. A valora a pretzui. Lau pretzuit k face mai mult decit o imparatzie. SBIERA P. 44. Nu face baietul ista atitzia husashi cu straie cu tot citzi am dat eu pentru dinsul pina acum. CREANGA A. 16. ◊ Expr. Nu face fatza cit atza v. atza. ♦ (In operatziile aritmetice) A fi egal cu... Doi cu doi fac patru. 2. A costa. Cit face untul? ▭ Murguletzu taremi place Spunemi mie citzi bani face? JARNÍKBIRSEANU D. 487. 3. (La pers. 3 cu valoare impersonala; de obicei urmat de o propozitzie subiectiva) A fi vrednic (de a...) a merita (sa...). Face sa vezi spectacolul acesta. ◊ Expr. Fie k face! sau scump dar face! se exclama in fatza unui lucru scump greu de dobindit dar valoros (bun frumos etc.). In adevar mobilareai prea frumoasa dar shi tzine cam scump. Fie k face! ALECSANDRI T. 802. Face parale v. para. Nu face parale sau nu face nici o para (chioara) sau nici doua parale v. para. 4. (In expr.) Nu face pentru... = a) nu e potrivit nu corespunde pentru... E iute! Nare cumpat... nu face pentru un prefect. CARAGIALE O. I 111; b) nu e de prestigiul cuiva. Domnule Iancule nu face pentru dta sa stai intre boccii. CARAGIALE M. 285. III. (Intrebuintzat in locul altor verbe) 1. (Determinat printrun adverb o locutziune adverbiala sau un complement circumstantzial de loc care indica o directzie) A se indrepta a merge a porni a o apuca a o lua. Fandarat barbate ia mai zis nevasta. VISSARION B. 97. Cind noi voiam sa facem hoisa ne sfatuiai sa luam ceala pentru k sa nu putem da de urma tilharilor. ALECSANDRI T. 233. Miam pus shaua pe cal SHiam facut pe Olt la deal. SHEZ. I 78. Baditza la chip frumos Fan padurea cea din dos Cai gasi un paltinel Sa durezi luntre din el. ALECSANDRI P. P. 51. ◊ Expr. (Invechit) A nu avea incotro face = a nu se putea impotrivi a se resemna. La virsta me sa duc dorul... nebuniilor? eu o baba cuminte... Caci sint baba... nam incotro face... shi cuminte... de nevoie. ALECSANDRI T. 1198. ♦ Refl. (Familiar; cu determinari locale) A se abate a se da a se duce (sau a veni). Faten laturi! ▭ Vai sarace poloboace de teai face mai incoace. CREANGA A. 139. 2. A zice; a spune. Alinierea! face. Nu eshti aliniat. DUMITRIU B. F. 24. «Am satzi rup oasele» facea el. PREDA I. 52. De unde vii mai Toadere? facu Serafim Mogosh ieshind in ulitza. REBREANU R. II 67. C. Refl. I. (Exprima faptul de a aparea de a se produce de a se ivi) 1. (Despre zi noapte intuneric etc.) A se produce a se ivi. In sufletul lui Melchior se facuse insa furtuna o furtuna care no mai avusese shi nici nu shtia cum so stinga. V. ROM. martie 1952 145. Se facea intunerec pe pamint. ISPIRESCU U. 43. Cind incepu a se face ziua Mihaivoda ridica tabara. BALCESCU O. II 96. ◊ (Poetic) Albastru e cerul pe lunca SHin suflet se face senin. CORBEA A. 67. ◊ Expr. A i se face (cuiva) negru (sau roshu verde galben) inaintea ochilor = a vedea negru (sau roshu etc.) inaintea ochilor v. vedea. I se facea galban inaintea ochilor. VLAHUTZA N. 12. ♦ Impers. (Aratind k actziunea se petrece in vis sau in fantezie) A se arata a aparea inaintea ochilor. Se facea k e toamna shi k incepe culesul porumbului. PREDA I. 176. Deseori mi se intimpla sa ma rasucesc in somn... Se face k plutesc pe o apa albastra fara hotare. STANCU D. 128. Se facea k vede [in vis] pe Nechifor Lipan calare cu spatele intors catra ea trecind spre asfintzit o revarsare de ape. SADOVEANU B. 19. 2. (Despre drumuri vai etc.) A se forma a incepe. Se face o carare la stinga. ▭ Se facea nu departe de poshta o vale lunga shi rapide. ALECSANDRI T. 51. 3. (Despre senzatzii sau sentimente; construit cu dativul persoanei) A se nashte a se produce (in cineva) deodata starea de... a fi cuprins de... I sa facut sete. I sa facut frig. ▭ Pe urma i se facea somn. SBIERA P. 140. I sa facut asha de jele incit a inceput a plinge. CONTEMPORANUL III 656. I se facu frica. SHEZ. I 162. ♦ Impers. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau prin conj. «sa») A fi cuprins de o atractzie puternica spre ceva a simtzi dorul de... I sa facut de duca. I sa facut de insurat. ▭ Dute o data ori tzi sa facut pesemne de vun conflict. CARAGIALE O. I 71. K mie mi sa urit SHi mie mi sa facut Sa mininc carne de cuc. TEODORESCU P. P. 615. ◊ (Metaforic) In mirosul fara asemanare de dulce carel da cimpului sulcina cind e coapta shi iarba cind i sa facut de coasa in acest farmec maretz shi linishtit al singuratatzii inima lui atit de trudita la virsta de optusprezece ani ushura de povara tuturor durerilor paminteshti. VLAHUTZA N. 23. 4. A se intimpla. «De asin dara sa se faca urechile lui Midasimparat!» SHi cum zise el asha shi se facu. ISPIRESCU U. 110. ◊ Expr. Ce sa facut (cineva)? = ce sa ales (de cineva)? ce a devenit? cum sa descurcat? Tovarashe... ce neam fi facut noi daca nu era partidul? CAMILAR TEM. 107. Nu shtiu ce sa facut omul meu. Am inceput sa am grija. SADOVEANU B. 39. Furnicile parca intrase in pamint sau mistuit de nu se shtie ce sau mai facut. CREANGA P. 264. Ce sa facut cu...? = ce sa intimplat cu...? Au venit imparatul... shi nam shtiut ce sau facut cu dinshii. SBIERA P. 191. Cum se face k... (sau de... )? = cum se poate intimpla k...? cum e posibil k...? Fata nu se putea domiri cum se face de barbatusau ziua este porc shi noaptea om. ISPIRESCU L. 54. Nu shtiu cum sa facut k ori chersinul a crapat ori cumatrul a stranutat. CREANGA P. 24. II. (Exprima faptul de a deveni de a ajunge intro anumita stare) 1. A ajunge a deveni. De ce creshtea copilul daceea se facea mai istetz. ISPIRESCU L. 2. Nici frumos pina la douazeci de ani nici cuminte pina la treizeci shi nici bogat pina la patruzeci nu mam facut. CREANGA A. 71. Cu intemeierea acestor state evolutziile istorice ale rominilor se fac mai lamurite. BALCESCU O. II 12. Sa te faci griule faci Sa te faci griule nalt SHi sa stai la secerat K mindra la sarutat! JARNÍKBIRSEANU D. 377. ◊ Expr. A se face stapin pe ceva = a lua un lucru in stapinire cu fortza. (Despre un drum) A se face in doua = a se despartzi a se bifurca. Cind ajung la moara noua Calea lor se facen doua. COSHBUC P. I 131. A se face dunare (turbata) v. dunare. A se face foc v. foc. A se face oale shi ulcele (sau ulcioare) v. oala. A se face trup shi suflet cu cineva v. trup. A se face (tot) una cu cineva v. unu. ◊ (Urmat de adjective predicative impreuna cu care formeaza locutziuni verbale echivalente cu verbele derivate de la adjectivele respective) Moshul se facu galben. DUNAREANU CH. 22. Dragii mei copii vatzi facut mari; mergetzi de va cautatzi ursitele. ISPIRESCU L. 33. Cind vazu pe voinic se facu... vinat. SHEZ. I 69. Duteacasa fa buhoasa SHi te la te fa frumoasa. ib. V 16. ♦ A ajunge la virsta de... la numarul de... la un total de... Tata se facuse de shaizeci de ani cind a murit. ▭ Mai am unu mai am doi [ibovnici] Cu Falica se fac trei. SHEZ. I 174. ♦ (Urmat de determinari care indica o profesiune) A imbratzisha cariera de... a deveni. Cind voi fi mare poate ma fac Inginer sau sondor. CASSIAN H. 37. ◊ Tranz. Tata zicea k sa ma faca profesor. SADOVEANU P. M. 54. ♦ (Determinat prin «la loc» sau «iara») A ajunge din nou (ceea ce a fost inainte) a redeveni. Se facusera iara oameni. ISPIRESCU L. 88. [TZugulea] se dete iara de trei ori peste cap shi se facu om la loc. id. ib. 315. ♦ (Despre preparate culinare etc.) A ajunge in starea potrivita pentru a fi folosit. V. reushi. Dulceatza nu sa facut bine. ▭ Incetul cuncetul se face otzetul. 2. (Urmat de un nume predicativ exprimat printrun infinitiv sau de o propozitzie predicativa introdusa prin conj. «k» «sa» sau loc. conj. «k shi cum») A se preface a simula. Intoarse capul facinduse k nu sa intimplat nimic shi pashi voiniceshte inainte. DUMITRIU N. 150. La vorban drum trei ceasuri trec Ea pleaca eu ma fac k plec. COSHBUC P. I 118. Maninca el acolo bea bine sa ospateaza dar o data se face k shi cum shiar scapa palaria shi atunci totzi il vad. RETEGANUL P. II 75. De vorbitzi ma fac k naud Nu zic ba shi nu va laud. EMINESCU O. IV 201. ◊ (Urmat de un adjectiv predicativ) Se facu bolnava shi sta zile intregi lincezind in pat. BART E. 61. Imparatul se facu suparat. RETEGANUL P. I 33. Sau facut k mort. SBIERA P. 96. Totzi ciobanii k fugea! Numai unul raminea Linga foc se intindea Bolnavior k se facea. ALECSANDRI P. P. 87. ◊ Expr. A se face niznai v. niznai. ◊ Intranz. (Popular rar) Cind a mai dezbraca voinicul calul shi o pune pielea jos atunci fata imparatului sa faca k se intinde shi sa impinga pielea cu picioarele in foc. SBIERA P. 44. ♦ Intranz. (Urmat de determinari substantivale introduse prin prep. «pe») Ashi lua infatzisharea de... a se arata ashi da aere de... A face pe grozavul. A face pe prostul. ▭ Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI S. I 65. ♦ Intranz. (Urmat de determinari substantivale introduse prin «pe») A juca rolul de... a implini functzia de... Fusese shofer la orash shi acum facea pe mecanicul. DUMITRIU V. L. 130. Part. shi: (invechit shi regional) fapt (PASCULESCU L. P. 39 TEODORESCU P. P. 29).

A SE FÁCE ma fac refl. I. 1) A avea loc accidental; a se intampla. Ce se face pe lume! ◊ Ce sa facut (cu cineva)? Ce sa intamplat (cu cineva)? Sa facut! neam intzeles! 2) A se crea aparentza; a se parea; a parea. Se facea k zburam. 3) A incepe sa fie; a deveni; a ajunge. ~ actor. ~ mare. ◊ ~ nevazut a disparea. ~ de ocara (sau de rushine) a se compromite atragandushi oprobriul public. 4) v. A SE PREFACE. ◊ ~ mort in papushoi a se preface. II. (in imbinari) 1) (despre perioade ale zilei fenomene sau stari ale naturii) ~ ziua. ~ frig. 2) (despre cai de comunicatzie) ~ drum. ~ partie. 3) (despre senzatzii sau sentimente) A i ~ dor. 4) (despre persoane sugerand ideea de procurare sau de obtzinere) ~ cu casa. ~ cu diploma. 2. tranz. A trece dintro stare in alta; a deveni. ~ medic. /<lat. facere

A FÁCE fac 1. tranz. I. 1) (bunuri materiale sau valori spirituale) A realiza prin efort fizic sau intelectual. ~o casa. ~ poezii. 2) (obiecte care necesita ingrijire) A aranja in ordinea cuvenita. ~ patul. 3) (avere bani etc.) A aduna sporind mereu. ◊ ~ banul cu ciocanul a cashtiga ushor bani multzi. 4) (urmat de o propozitzie complementara cu verbul la conjuctiv) A determina actzionand intrun anumit fel. ~ sa plece. 5) (persoane) A desemna printrun calificativ (de obicei depreciativ); a numi; a califica; a eticheta; a considera; a taxa. ◊ Al ~ (pe cineva) cum i vine la gura a ocari (pe cineva) folosind cuvinte la intamplare. 6) (mai ales abstracte) A efectua procedand intrun anumit fel. ~ un bine. ◊ Tace shi face se spune despre cineva care infaptuieshte pe tacute un lucru surprinzator. Una zice shi alta face spune intrun fel shi procedeaza altfel. Ushor de zis greu de facut (sau ushor a zice greu ~) nu e ushor sa rezolvi o problema complicata. ~ pomana a) a darui cuiva ceva; b) a face cuiva un mare bine. ~ abstractzie a nu lua in considerare; a ignora. ~ uz de fortza a folosi puterea in scopuri nepermise. A nu avea ce face (sau ce sa faca) a) a nu fi ocupat cu ceva; b) a nu avea posibilitatea de a se impotrivi; a nu avea incotro. Ce are ~ ? a) ce importantza ce legatura este? Nare ~ nare importantza. 7) (suparari necazuri placeri bucurii etc.) A avea drept efect; a pricinui; a cauza; a provoca; a produce. ◊ Ai ~ cuiva de lucru a complica cuiva rezolvarea unei chestiuni. A io ~ buna (sau lata) a pricinui un mare rau. 8) (pictura shtiintza politica etc.) A practica in mod sistematic. 9) (in imbinari cu substantivul ce indica o institutzie sau o forma de invatzamant) A frecventa studiind. ~ Universitatea. 10) (drumuri distantze) A strabate de la un capat la altul; a parcurge. ◊ Ashi ~ drum (la cineva) a cauta pretext pentru a vizita pe cineva. 11) (intervale de timp perioade) A consuma efectuand un lucru. ◊ ~ chindia a se odihni la chindii. II. (in imbinari stabile) 1) (sugereaza ideea de semnalizare) ~ (cuiva) cu degetul. ~ (cuiva) cu ochiul (sau din ochi). 2) (sugereaza ideea de transformare) ~ om (pe cineva). ◊ ~ de ocara (sau de rushine) a compromite atragand oprobriul public. ~ (pe cineva) din cal magar ashi bate joc de cineva injosindul. ~ (pe cineva) cuc (sau tun) al imbata tare (pe cineva). ~ (cuiva) coastele pantece a bate tare pe cineva. ~ praf (pe cineva) a nimici a distruge pe cineva. ~ ochii mari a se mira. ~ falci (burta sau pantece) a se ingrasha. ~ genunchi a se evidentzia urmele genunchilor la pantalonii purtatzi mult. 3) (sugereaza ideea de imbolnavire) ~ galci. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a speciei) ~ copii. ~ fructe. ~ floare. 5) (sugereaza ideea de relatzie) ~ prietenie. ◊ ~ gura a face galagie. III. (impreuna cu unele substantive formeaza locutziuni verbale avand sensul substantivului cu care se imbina): ~ chef a chefui. ~ glume a glumi. Ashi ~ griji a se ingrijora. ~ dragoste (sau sex) a savarshi actul sexual; a se imperechea. 2. intranz. I. 1) A actziona dupa cum dicteaza imprejurarile sau conshtiintza; a proceda. 2) (mai ales in superstitzii) A vesti aparitzia (unui fenomen sau a unui eveniment). ~ a ploaie. 3) (in poveshti shi in superstitzii) A lega prin vraji; a vraji; a fermeca. ~ de dragoste. 4) A prezenta o anumita valoare (baneasca); a valora; a pretzui; a costa. Cat face un palton? 5) A fi egal. Trei ori trei fac noua. 6) A prezenta interes. Face sa vezi acest orash. 7) A fi convenabil. Face sa zbori cu avionul. 8) (in vorbirea dialogata k remarca a autorului) A exprima prin grai; a reda prin cuvinte; a zice; a spune. 9) (urmat de un complement circumstantzial ce indica o directzie) A lua directzia; a se indrepta; a apuca. ~ la stanga. ~ spre sat. 10) A cauta sa apara altfel decat este. ~ pe deshteptul. II. (impreuna cu onomatopeele formeaza locutziuni verbale intranzitive) ~ harshti! ~ zdup. /<lat. facere

face v. (activ) 1. a crea: Dumnezeu a facut lumea; 2. a produce: via face struguri; 3. a nashte: a facut un baiat; 4. a fabrica: fierarul face cuie; 5. a construi: a face o casa; 6. a forma: a face un unghiu; 7. fig. a compune: a face versuri; 8. a institui: a face spitale shcoale; 9. a alege: l’a facut Domn; 10. fig. a numi a porecli: l’a facut prost; 11. a lucra a executa: a face bine rau; a face cuiva a1 vraji al fermeca (expresiune eufemistica poporul evitand a numi vraja): doara tu miai facut ceva k nu te mai pot uita POP.; 12. a practica o cariera: a face pe medic; 13. a juca un rol pretentzios: face pe marele; 14. a aduna a cashtiga: a facut stare; 15. a gati a pregati: a face bucate patul; 16. a cauza: a face bucurie rushine; 17. a indupleca: l’am facut sa plece; 18. a incheia: a face pace. ║ (neutru) 1. a trai a petrece: ce mai faci? 2. a pretzui: cat face? 3. fig. a merita a se cuveni: nu face sa... ║ (reciproc) 1. a deveni: mi s’a facut dushman; 2. a capata: i s’a facut foame sete; 3. a se preface: se face k nu shtie; 4. ai se arata (in vis): TZugulea visa un vis... se facea k el era intr’o gradina frumoasa ISP. [Lat. FACERE].

fa³ v vz face

fac facut a fáce v. tr. (lat. fácio fácere fac [din aceĭashĭ rad. cu vgr. tithemi pun shi scr. dadhami pun fac]; it. fare pv. fr. faire sp. hacer pg. fazer. Imperat. fa! Nu face! V. edific perfect). Creez formez: Dumnezeŭ a facut lumea. Produc: vitza face poama. Nasc fat daŭ la lumina: femeĭa a facut un baĭat pisica nishte puĭ gaina un oŭ. Fabric: a face sirma. Construesc: a face o casa. Descriŭ execut formez: a face un unghĭ. Compun scriŭ: fac versurĭ. Operez execut realizez: a face o minune un bine o pomana. Comit: a face o crima. Instituĭ infiintzez: a face un spital. Formez instruesc: a face un elev. Determin un curent in multzime: invatzaturile luĭ Socrate aŭ facut shcoala. Aleg numesc: Romaniĭ laŭ facut pe Cincinat dictator. Numesc taxez calific: la facut „porc”. Exercit practic ma ocup de: a face avocatura (saŭ pe avocatu) a face politica shtiintza. Studiez urmez is student in: a face dreptu a face shcoala de agricultura. Joc un rol pe scena saŭ in vĭatza caut sa par (dupa fr.): a face pe Cezar a face pe generosu. Adun cishtig: a face avere banĭ. Ashez prepar: a face patu (pentru culcare in opoz. cu string) a face bucate. Cauzez inspir: a face mila placere cuĭva. Induplec silesc: lam facut sa plece. Incheĭ: a face pace. V. intr. Valorez egalez: acest cal face o mie de francĭ 2 cu 2 fac 4. Merit osteneala: expozitziunea face s’o vezĭ face sa te ducĭ s’o vezĭ. V. refl. Devin ajung: ma fac mare ma fac dushman cuĭva. Ĭaŭ cariera: ma fac preut. Ma prefac: ma fac k nu vad ma fac bolnav. Capat ma cuprinde: mi s’a facut foame. A face cuĭva cu ochĭu din ochĭ (sing.) aĭ face semn cu ochĭu. A face cuĭva de najit al descinta de najit. Aĭ face cu ulcica aĭ pune ulcica al farmaca intrebuintzind o ulcica (cum fac babele). A ĭo face cuĭva 1) al farmaca 2) a te razbuna pe el. Vrabiile fac a ploaĭe daŭ semne de ploaĭe. Acest copil face a om mare trage meneshte a om mare denota k va ajunge om insemnat. Mi s’a facut de duca mi s’a facut dor de duca de plecare. Fate’n coace vino’n coace. A te face undeva a te duce a aparea undeva: ĭa fate shi tu pintre eĭ sa vezĭ cum fug totzĭ! Ce maĭ facĭ? formula de a intreba pe cineva cum o duce cu sanatatea cu afacerile. Ce are a face? ce importa? ce legatura are cu? Ce sa ma fac? ce sa devin ce sa ajung (nenorocitu de mine)? Nu maĭ shtiŭ ce sa fac is desperat. Se facea k eram intr’o gradina visam k eram intr’o gradina. Ceaĭu face bine la tuse (orĭ tusiĭ) te vindeca de tuse. A face pe (fr. faire le) a fi saŭ a te preface k: acest pungash face pe onestu acest om face pe ingrijitoru de bolnavĭ.

1) fa imperativu d. fac.

fáce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. fac 1 pl. fácem 2 pl. fácetzi; imper. fa neg. nu fáce; part. facút

fáce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. fac 1 pl. fácem 2 pl. fácetzi; imper. 2 sg. fa neg. nu fáce; part. facút

face (ind. prez. 1 pl. facem 2 pl. facetzi imper. negativ nu face)

!fa (pop.) interj.

dea fáce v. aveá¹

aveá a fáce/aveá dea fáce loc. vb.

dea fáce v. avea a face

fac facem 1 pl. nu face ! impr. negativ.

FÁCE vb. 1. v. executa. 2. v. fabrica. 3. v. confectziona. 4. v. realiza. 5. a efectua a executa a fauri a infaptui a realiza a savarshi. (A ~ o lucrare durabila.) 6. v. desfashura. 7. v. intampla. 8. v. construi. 9. v. gati. 10. a da. (A ~ o gaura.) 11. v. pregati. 12. v. lustrui. 13. v. aprinde. 14. v. redacta. 15. v. opera. 16. v. intreprinde. 17. v. juca. 18. a efectua. 19. v. profesa. 20. v. studia. 21. v. proceda. 22. v. nashte. 23. v. fata. 24. v. procrea. 25. v. oua. 26. v. rodi. 27. v. produce. 28. v. institui. 29. v. administra. 30. (fam.) a trage. (A ~ un chef.) 31. v. comite. 32. v. inventa. 33. v. crea. 34. v. deveni. 35. v. deveni. 36. v. transforma. 37. a preface a schimba a transforma. (Bautura din om te ~ neom.) 38. v. simula. 39. v. convinge. 40. v. provoca. 41. v. starni. 42. v. constrange. 43. v. predestina. 44. v. vraji. 45. v. prevesti. (~ a...) 46. v. contracta. 47. v. economisi. 48. v. costa. 49. v. valora. 50. a merita. (Dai un ban dar ~.) 51. v. desemna. 52. v. califica. 53. a se ivi a se lasa a sosi a veni. (Cum se ~ seara pleaca.) 54. v. zice. 55. v. parcurge.

FACE vb. 1. a executa a realiza (pop. shi fam.) a meshteri a meshterui. (~ o lada; ce ~ acolo?) 2. a fabrica a produce. (In uzina se ~ 100 de automobile pe zi.) 3. a confectziona a executa a fabrica a produce. (A ~ noi sortimente de imbracaminte.) 4. a efectua a executa a implini a indeplini a infaptui a realiza a savirshi (inv. shi pop.) a plini. (Am ~ tot ce miai dat.) 5. a efectua a executa a fauri a infaptui a realiza a savirshi. (A ~ o lucrare durabila.) 6. a depune a desfashura a duce a efectua a executa a indeplini a intreprinde a presta. (A ~ acolo o munca utila) 7. a se intimpla. (Cum a zis asha sa ~.) 8. a cladi a construi a dura a inaltza a ridica a zidi (livr.) a edifica (inv.) a temeia. (A ~ o noua shcoala.) 9. a gati a pregati a prepara (inv. shi pop.) a preface (Transilv. shi Ban.) a pazi (Transilv.) a socaci. (~ mincarea.) 10. a da. (A ~ o gaura.) 11. a aranja a pregati. (~ patul.) 12. a lustrui a vacsui (Bucov.) a putzui (prin Transilv. shi nordul Munt.) a putzului. (A ~ cuiva incaltzamintea.) 13. a aprinde a atzitza. (E frig trebuie sa ~ focul.) 14. a alcatui a compune a concepe a elabora a formula a intocmi a redacta. (El a ~ raportul.) 15. a efectua a opera. (A ~ unele modificari pe text.) 16. a efectua a intreprinde. (A ~ studii ample.) 17. a juca. (~ un shah cu mine?) 18. a efectua a executa a indeplini a presta ashi satisface. (~ serviciu! militar.) 19. a exercita a practica a profesa (inv.) a metahirisi a profesui. (~ avocatura.) 20. a studia a urma. (~ medicina.) 21. a proceda. (~ cum crezi!) 22. a nashte (inv. shi pop.) a zamisli (inv.) a prasi. (O femeie a ~ un baiat.) 23. a fata a nashte (prin Transilv.) a pui. (Vaca a ~ un vitzel.) 24. a procrea (inv. shi pop.) a zamisli. (Un barbat care ~ un copil.) 25. a oua. (Gaina a ~ doua oua.) 26. a da. a produce a rodi. (Pomul ~ multe mere.) 27. a da a produce. (Solul ~ rod bogat.) 28. a institui a stabili. (~ legi.) 29. a administra a aplica. (A ~ cuiva un tratament.) 30. (fam.) a trage. (A ~ un chef.) 31. a comite a faptui a savirshi (inv.) a plini. (A ~ o infractziune.) 32. a afla a concepe a crea a descoperi a elabora a gasi a gindi a imagina a inventa a nascoci a planui a plasmui a proiecta a realiza a scorni (inv. shi pop.) a izvodi (pop.) a iscodi a inchipui (reg.) a tocmi (inv.) a unelti (fig.) a nashte a urzi a zamisli. (A ~ un nou sistem de...) 33. (BIS.) a crea a zidi. (Biblia scrie k Dumnezeu a ~ lumea.) 34. a deveni (prin Transilv.) a apuca. (Sa ~ destul de maricel.) 35. a deveni. (Sa intimplat sa se ~ om de treaba.) 36. a deveni a se preface a se transforma. (Totul sa ~ scrum.) 37. a preface a schimba a transforma. (Bautura din om te ~ neom.) 38. a se preface a simula (reg.) a se marghioli (inv.) a se fatzarnici. (Se ~ k e nebun.) 39. a convinge a decide a determina a hotari a indupleca (inv.) a indemna a pleca. (La ~ sa vina.) 40. a cauza a crea a da a determina a pricinui a produce a provoca a stirni. (Medicamentul i ~ o senzatzie de...) 41. a (se) produce a (se) provoca a (se) stirni. (A ~ mare vilva.) 42. a constringe a fortza a obliga a sili (livr.) a soma a violenta (pop.) a silnici (inv. shi reg.) a stringe (prin Ban.) a tipi (inv.) a asupri a indemna a necesita a pripi a silui a strimtora (fig.) a presa. (La ~ sa marturiseasca.) 43. a destina a harazi a meni a predestina a sorti a ursi. (Sint ~ sa fie fericitzi.) 44. a descinta a fermeca a meni a ursi a vraji (pop.) a solomoni (reg.) a boboni a bosconi a boscorodi a rivni (prin Transilv.) a pohibi. (Ii ~ cu ulcica.) 45. a prevesti. (~ a...) 46. a capata a contracta a lua (pop.) a prinde. (A ~ o gripa.) 47. a acumula a aduna a agonisi a economisi a stringe (pop.) a chivernisi (reg.) a prishtipi a ragadui n sclipui (Transilv.) a mirui (Olt. shi Munt.) a scofeli (Ban.) a staci (Transilv. shi Maram.) a shporoli (prin Maram.) a zorobi (fig.) a prasi. (A ~ o adevarata avere.) 48. a costa a fi a reveni (rar) a pretzui (inv. shi reg.) a veni (inv.) a costisi. (Cit ~ metrul de stofa?) 49. a pretzui a valora (rar) a pretzalui (pop.) a plati. (Obiectul acesta ~ o mie de lei.) 50. a merita. (Dai un ban dar ~.) 51. a desemna a numi a pune (inv. shi pop.) a orindui (inv.) a provivasi a rindui. (La ~ ministru al sau.) 52. a califica a numi (fig. shi fam.) a categorisi (fig.) a eticheta a taxa. (La ~ prost.) 53. a se ivi a se lasa a sosi a veni. (Cum se ~ seara pleaca.) 54. a spune a zice. (El ~: Nu vreau!) 55. a merge a parcurge a strabate. (~ zilnic 10 km.)

A (se) face ≠ a (se) desface

A face ≠ a strica

fáce (fác facút) vb. 1. A infaptui a produce. 2. A crea a izvori. 3. A da forma. 4. A construi a dura a edifica. 5. A plasmui a imagine a scrie a picta. 6. A nashte a da viatza a aduce pe lume. 7. A rodi a da roade. 8. A produce a provoca. 9. A transforma a preface a deveni. 10. A insuma a valora. 11. A petrece a parcurge un interval de timp. 12. A savirshi a faptui a comite. 13. A executa a practica a exercita. 14. A se ocupa cu ceva. 15. A se afla a se gasi. 16. A pregati a aranja. 17. A curatza. 18. A intocmi a elabora. 19. A aprinde. 20. A gati a pregati. 21. A impartzi cartzile de joc. 22. A proceda a se comporta. 23. A se descurca. 24. A stabili a introduce. 25. A tzine a efectua a organiza. 26. A vorbi a rosti. 27. A vraji a fermeca. 28. A pricinui a cauza. 29. A se indrepta a o lua spre. 30. (Refl.) A deveni a ajunge. 31. (Refl.) A se preface a se preschimba. 32. A se produce a se ivi. 33. (Refl.) A creshte a se forma. 34. (Refl.) A se arata. 35. (Refl.) A parea a da impresia. 36. (Refl.) A se abate a se indeparta. 37. (Refl.) Cu prep. pe a dobindi a capata. 38. (Refl. impersonal) Merita se cuvine se cade. 39. (Refl. cu dat.) Ashi cauta: ishi facea de lucru pe linga vatra (Rebreanu). 40. (Cu pron. dat. shi acuz.) A io plati cuiva a se razbuna: eram in adevar hotarita sa io fac (Bassarabescu). 41. (Imperativ) Dute mergi; exprima un imperativ atenuat: pina una alta fa de te spala (Galaction). Mr. fac fapta fatzire; megl. fac fat istr. facu facut. Lat. facĕre (Diez 182; Pushcariu 566; CandreaDens. 534; REW 3128; DAR); cf. it. fare (sard. fakere) prov. fr. faire sp. hacer port. fazer. V. shi Gust. Rudberg Le développement de facere dans les langues romanes Paris 1873. Sensul de „a nashte a da viatza” (6) apare de asemenea in mai multe multe dialecte it. Sensul 41 este frecvent in v. it. (cf. Dante Inferno XVII 93: Fa che tu m’abbracce). Der. facere s. f. (fapt act; actziune; inv. opera; creatzie; nashtere); facash s. m. (inv. vrajitor vraci); facator s. m. (inv. creator autor) der. cu suf. ator la inlocuit pe faptor shi este la rindul lui deplasat de faptuitor pastrat numai in comp. binefacator adj. (care face bine); raufacator s. m. (criminal); facatura s. f. (vraja farmec); facut s. n. (munca activitate; nashtere; vraja); aface adv. (in expresia a avea aface a avea legatura) de la inf. a face cf. afacere; contraface vb. reconstituit pe baza fr. contrefaire; desface mr. disfeatzire vb. (a desface; a deschide a destupa; a anula; a dezdoi); preface mr. prifac prifatzire megl. prufac vb. (a modifica a transforma a reface; refl. a se transforma; refl. a simula a se preface) dupa Pushcariu 1371 reprezinta un lat. *perfacĕre (in loc de perfĭcĕre) cu ultimul sens imprumutat din rus. pritvorjati sja (mai probabil este o formatzie neologica din sec. XIX k prefira pregati etc.); prefacatorie s. f. (simulare; ipocrizie); prefacut adj. (transformat ipocrit); reface vb. (a face din nou a restaura) formatzie neol. Cf. fapt faptura. Der. neol. factaj s. n. (distribuire la domiciliu) din fr. factage; factice adj. (fictiv; artificial) din fr. factice; factziune s. f. (banda; grupare politica) din fr. faction; factzios adj. (care face parte dintro factziune) din lat. factiosus prin intermediul fr. factieux; factor s. m. (poshtar) din lat. factor prin intermediul fr. facteur (se eccentueaza fáctor shi factór pentru sensul 2); factorie s. f. (agentzie) din sp. factotum s. m. din lat. prin intermediul fr.; factura s. f. din fr. facture; factura vb. din fr. facturer; facturier s. n. din fr. facturier.

fáce fac (fa) vb. tranz. In expr. a face pe cineva = a arunca vraji; a vraji. Lat. facere „a face a infaptui” (SHaineanu DER DEX MDA).

AGE QUOD AGIS (lat.) fa ceea ce faci Plaut „Persa” 650. Fii atent la ceea ce faci. V. shi Quidquid agis prudenter agas et respice finem.

DE NIHILO FERI NIL POSSE (lat.) din nimic nu se poate face nimic Lucretziu „De rerum natura” 2 287.

FACIAS IPSE QUOD FACIAMUNS SUADES (lat.) fa tu insutzi ceea ce ne sfatuieshti pe noi sa facem Plaut „Asinaria” act. III scena 3 40.

FIAT IUSTITIA PEREAT MUNDUS! (lat.) sa se faca dreptate (chiar dear fi) sa piara lumea! Quintus Mucius Scaevola. Legea trebuie aplicata in orice conditzii dreptatea trebuie instaurata cu orice pretz.

FIAT LUX! (lat.) sa se faca lumina! „Geneza” I 3. Capatand un sens profan aceste cuvinte au devenit deviza ratziunii care lumineaza alungand intunericul ignorantzei.

FIAT VOLUNTAS TUA! (lat.) fie voia Ta facase voia Ta! Cuvinte din rugaciunea „Pater Noster” (Tatal nostru) care se folosesc cand cineva ishi exprima cu resemnare acordul sau supunerea fatza de o hotarare sau decizie.

NATURA NON FACIT SALTUS (lat.) natura nu face salturi Idee formulata de Leibniz in „Nouveaux essais sur l’entendement humain” IV 16 shi reluata de Linné. Sintetizeaza conceptzia fixista asupra naturii vii.

NIL ACTUM CREDENS CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat incheiat cata vreme mai ramane ceva de facut Lucan „Pharsalia” II 657.

PATERE QUAM IPSE FECISTI LEGEM (lat.) suporta legea care tu insutzi ai facuto Varianta latina a unei sentintze atribuite lui Pittacos unul dintre cei shapte intzelepti ai Greciei antice.

QUIDQUID AGIS PRUDENTER AGAS ET RESPICE FINEM (lat.) orice ai face fa cu bagare de seama shi ai in vedere sfarshitul „Gesta Romanorum” (culegere de povestiri legende anecdote inspirate din istoria poporului roman datand din sec. 14). 103. V shi Age quod agis.

UBI SOLITUDINEM FACIUNT PACEM APPELLANT (lat.) acolo unde fac pustiu spun k fac pace Tacit „De vita Agricolae” 30. Cuvintele prin care eroul caledonian Calgacus infiereaza pe romani care pradau shi pustiau tzinuturile cucerite de ei.

face fac vb. I. v. t. (eufem. d. barbatzi) a avea un contact sexual. II v. r. a se imbata.

a (se) face de bafta / de basm / (eufem.) de cacao / de cacat (vulg.) expr. a (se) compromite; a se face de ras.

a duce / face casa buna expr. a se intzelege perfect; a se potrivi perfect.

a face (pe cineva) bumbac expr. a bate tare de tot (pe cineva).

a face (cuiva) buzunar expr. (friz.) a taia clientul cu briciul pe un obraz.

a face (cuiva) cafeaua expr. a complota impotriva cuiva; a se razbuna (pe cineva).

a face (cuiva) capul calendar expr. a zapaci (pe cineva) vorbind foarte mult.

a face (cuiva) capul drojdie expr. a zdrobi capul (cuiva).

a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti sa convinga (pe cineva) de necesitatea unei actziuni.

a face (cuiva) cheie expr. (intl.) a intinde o cursa (cuiva).

a face (cuiva) in ciuda expr. (intl.) a necaji intentzionat (pe cineva).

a face (pe cineva) ingerash expr. (iron.) a ucide (pe cineva).

a face (pe cineva) ciulama expr. a bate tare de tot (pe cineva).

a face (pe cineva) covor expr. (intl.) a bate (pe cineva) dupa ce a fost infashurat intrun covor pentru k loviturile sa nu lase urme.

a face (pe cineva) un dans expr. a dansa (cu cineva).

a face (pe cineva) din cal magar expr. 1. a discredita. 2. a umili.

a face (pe cineva) din vorbe expr. a pacali (pe cineva) a inshela (pe cineva).

a face (pe cineva) un film expr. a merge la cinematograf (cu cineva).

a face (pe cineva) fluturash expr. 1. a omori (pe cineva). 2. a avorta.

a face (cuiva) formele expr. (intl.) a ucide (pe cineva).

a face (cuiva) harachiri expr. 1. a ucide (pe cineva) a distruge (pe cineva). 2. a ridiculiza (pe cineva) a pune in situatzie de inferioritate (pe cineva).

a face (pe cineva sau ceva) harceaparcea expr. a bate tare de tot (pe cineva sau ceva).

a face (pe cineva) o inghetzata expr. a invita (pe cineva) la o inghetzata.

a face (ceva) la meserie expr. a face (ceva) la perfectzie / intro maniera ireproshabila / fara cusur.

a face (ceva) la stanga expr. (iron.) a fura (ceva).

a face (pe cineva) martz expr. 1. a invinge (pe cineva) la jocul de table fara k adversarul sa aiba vreo piesa scoasa la terminarea jocului. 2. a surclasa / a invinge (pe cineva) fara drept de apel; a dovedi o superioritate covarshitoare asupra unui rival.

a face (cuiva) mizerii expr. a persecuta (pe cineva).

a face (pe cineva) nod de cravata expr. a bate (pe cineva) foarte rau.

a face (cuiva) ochi dulci expr. a incerca sa cucereasca (pe cineva).

a face (cuiva) onoarea expr. (intl.) a lovi (pe cineva) a bate (pe cineva).

a face (pe cineva) pachet expr. a expedia (pe cineva) rapid shi fara voia acestuia undeva.

a face (pe cineva) pastrama expr. a bate foarte rau (pe cineva).

a face (pe cineva) piftie expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a face (pe cineva) platca expr. a face (pe cineva) sa piarda.

a face(pe cineva) praftura expr. 1. a face (pe cineva) de ras. 2. a mustra / a ocari (pe cineva).

a face (cuiva) un sacou expr. (friz.) a taia un client cu briciul pe ambii obraji.

a face (cuiva) spinarea burduf expr. a bate (pe cineva) foarte tare.

a face (pe cineva) o spuma expr. a invita (pe cineva) la o bere.

a face (cuiva) telefon expr. (intl.) a taia (pe cineva) cu cutzitul pe obraz.

a face afish expr. 1. a bate rau de tot. 2. (intl.) a talhari.

a face albie de porci (pe cineva) expr. a mustra / a ocari (pe cineva) adresandui injurii shi vorbe grele.

a face alishverish expr. (inv.) a cumpara de la cineva o cantitate mare de marfa.

a face arshice expr. a face farame / tzandari; a distruge.

a face avansuri cuiva expr. a incerca sa cucereasca pe cineva / sa obtzina prietenia sau dragostea cuiva.

a face avion expr. 1. a comite un viol in grup a intretzine raporturi sexuale pe rand cu aceeashi femeie. 2. (detz.) a transmite un mesaj.

a face aa expr. (in limbajul copiilor mici) a defeca.

a face bashcalie expr. a ironiza a batjocori.

a face bataturi in palma expr. (iron.) a se masturba.

a face bezele cuiva expr. a trimite cuiva (de) la distantza un sarut simbolic cu varful degetelor.

a face blatul expr. 1. a calatori intrun mijloc de transport in comun fara a achita costul calatoriei. 2. a urmari un spectacol fara a achita biletul. 3. a lua parte la actziuni ilicite.

a face bot expr. a se bosumfla ashi tzuguia buzele de suparare.

a face bulbuci expr. (er.) a ejacula.

a face bumbac expr. (tox. d. un toxicoman aflat in sevraj) a reutiliza tzesatura folosita initzial la filtrarea drogului pregatit pentru injectare in sperantza gasirii unor reziduuri de drog.

a face k totzi dracii expr. a face scandal a se comporta violent.

a face cale intoarsa expr. a reveni la punctul de pornire a se inapoia a se intoarce.

a face cartzile expr. (glum.) a turna bauturile in pahare.

a face cezariana prin autobuze expr. (adol. d. hotzi) a fura din posheta prin taierea acestora.

a face ches expr. (inv.) a taia capul cuiva.

a face cinci ori cinci douazeci shi cinci expr. (intl.) a fura.

a face cinste expr. a plati consumatzia unei persoane invitate la restaurant la cofetarie etc.

a face ciocu’ mic expr. (mil.) a tacea din gura (in fatza superiorilor).

a face clabuci expr. a fi furios.

a face contorul expr. (d. homosexuali) a avea un contact sexual.

a face cuie expr. ai fi foarte frig.

a face cuiva pardesiu de scanduri expr. a ucide pe cineva.

a face cum il taie capul expr. a actziona conform propriilor dorintze / dupa bunul plac.

a face curatzenie expr. 1. (intl.) a fura totul. 2. (in sport) a cashtiga toate probele punctele trofeele unei competitzii.

A FACE CURTE UNEI FEMEI a clopotzi a trage clopotele (cuiva) a vraji.

a face dara prin barba expr. (fig.) a lua initziativa a face primul pas.

a face de batjocura expr. a rade de cineva sau pe seama cuiva.

a face de petrecanie expr. a omori a ucide.

a face din alb negru shi din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.

a face economie de lumina expr. (glum.) a dormi.

a face elice expr. (d. barbatzi) a schimba de mai multe ori pozitzia partenerei in timpul actului sexual.

a face evantai expr. (d. femei) a se purta in asha fel incat sa atraga privirile barbatzilor.

a face eveniment expr. (detz.) 1. a provoca dezordine in penitenciar astfel incat gardienii sa fie pedepsitzi. 2. a se automutila pentru a fi transferat la infirmerie.

a face felul cuiva expr. 1. a ucide pe cineva. 2. a cauza cuiva un rau. 3. a deflora / a dezvirgina pe cineva.

a face fetzefetze expr. 1. ashi schimba subit fizionomia culoarea fetzei. 2. a se simtzi foarte incurcat; a se tulbura a se zapaci.

a face figura (cuiva) expr. 1. a dezamagi (pe cineva) a deceptziona (pe cineva). 2. a pacali (pe cineva) a inshela (pe cineva).

a face frumos expr. a se umili a accepta un compromis.

a face furori expr. a provoca senzatzie / admiratzie.

a face gagicarii expr. (d. barbatzi) 1. a avea succes la femei. 2. a avea mai multe iubite in acelashi timp.

a face galerie expr. a sustzine echipa sportiva sau formatzia / trupa muzicala favorita prin incurajari zgomotoase.

a face gat / gura expr. 1. ashi exprima nemultzumirea in mod vehement; a emite pretentzii la ceva. 2. a face scandal.

a face ghem expr. a bate tare.

a face gratzii expr. (peior.) 1. a cauta sa para fermecator prin gesturi shi atitudini afectate. 2. a fi exagerat de pretentzios.

a face hai expr. 1. a face scandal / galagie; a se manifesta zgomotos. 2. a fi exagerat de pretentzios.

a face harimnarim expr. (intl.) a fura.

a face hauhau expr. (iron. d. shefi) a face scandal a admonesta un subordonat.

a face hartzi expr. (pop. d. barbatzi) a avea polutzie nocturna; a ejacula in somn.

a face hutzahutza expr. (er. glum.) a avea contact sexual.

a face jocul cuiva expr. a servi (conshtient sau nu) interesele cuiva.

a face laba expr. 1. a se masturba. 2. a lenevi a pierde timpul.

a face lampa mica expr. a fugi a se ascunde ashi pierde urma.

a face lapte batut expr. (in limbajul recuperatorilor) a distruge locuintza sau localul cuiva.

a face lumina expr. a lamuri / a clarifica o situatzie.

a face maci roshii la coltzul gurii expr. (intl. inv.) a muri impushcat.

a face manivela / zgudu expr. (iron.) a se masturba.

a face mashina cuiva expr. (intl.) a face pe cineva sa piarda intrun fel sau altul.

a face melodii expr. (intl.) a furniza informatzii politziei.

a face mishto expr. a ironiza a batjocori.

a face mofturi expr. a fi exagerat de pretentzios.

a face mushama expr. (inv.) a mushamaliza; a ascunde o gresheala care ar trebui pedepsita.

a face mutre expr. 1. a fi exagerat de pretentzios. 2. a se manifesta ostil fatza de cineva.

a face muzica expr. (intl.) a se plange a protesta.

a face nani expr. (in limbajul copiilor mici) a dormi.

a face nasoale (cuiva) expr. a sacai (pe cineva) a shicana (pe cineva); a face rau (cuiva).

a face nazuri expr. a fi exagerat de pretentzios.

a face numaru’ cinci expr. a fura.

A FACE O ALUZIE a arunca pastila ai bate (cuiva) pontul a da un bobarnac.

a face o escala / o halta / o halta de ajustare expr. (glum.) a se opri la un restaurant etc. (pe drumul de la serviciu spre casa).

a face o foitza expr. (cart.) a participa la o partida de cartzi (mai ales de pocher).

A FACE O GAFA a da cu batan balta a da cu muciin fasole a o face fiarta a o face de oaie a gafa a o nimeri (k Ieremia) cu oishtean gard a o scranti.

a face o harapara expr. a provoca invalmasheala / vanzoleala.

a face o laie expr. a eshua a nu izbuti a suferi un eshec.

a face o linie expr. (tox.) a intinde pulberea de cocaina pe o suprafatza plana shi neteda cu ajutorul unei coli de hartie sau a unei lame de ras in vederea inhalarii ei printrun mic cornet de hartie.

a face o tabla expr. a juca o partida de table.

a face o talpa expr. a face o plimbare a ieshi la plimbare.

a face obezi expr. (prst.) a participa la actul sexual cu mainile shi picioarele legate.

a face oblonul expr. a face cu ochiul.

a face ochi expr. a se trezi a se trezi din somn.

a face opturi expr. 1. a parcurge un traseu de forma cifrei opt intrun poligon auto. 2. ashi undui sholdurile in timpul unui act sexual.

a face palanca expr. a istovi / a extenua / a ucide pe cineva prin exces de sex.

a face parada (de ceva) expr. a face (ceva) in mod ostentativ a se fali (cu ceva) a face caz (de ceva).

a face paralele expr. a fi valoros / de pretz.

a face panze de paianjen expr. (glum. d. femei) a trece printro perioada indelungata de abstinentza sexuala.

a face pe boierul expr. 1. a se fuduli a se grozavi. 2. a fi generos in mod ostentativ.

a face pe bufonul expr. 1. a se complacea in ipostaza de obiect de batjocura celor din jur. 2. ai distra pe cei din jur cu glume.

a face pe cineva cu ou shi otzet expr. a mustra / a ocari pe cineva.

a face pe cineva farash expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a face pe dracul in patru expr. a face tot posibilul a se folosi de toate mijloacele pentru atingerea unui scop.

a face pe mironositza expr. (peior.) ashi lua aere de nevinovatzie a simula smerenie shi modestie.

a face pe mortul in papushoi expr. 1. a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia. 2. a sta nemishcat in incercarea de a trece neobservat.

a face pe nas expr. (adol.) a fi exagerat de pretentzios.

a face pe nebunu’ expr. 1. a se grozavi. 2. a nu recunoashte (in mod voit) un adevar evident.

a face pe niznaiul expr. a pretinde k nu shtie nimic sau k nu are nici un amestec intro anumita problema.

a face pe prostul expr. a simula prostia.

a face piatza expr. (intl.) a fura.

a face picioare expr. (glum.) a disparea a fi furat.

a face piroane expr. ai fi foarte frig.

a face pizda mare (la ceva) expr. (adol. obs.) a pierde timpul (cu ceva).

a face plata in natura expr. (d. femei) a accepta intretzinerea de raporturi sexuale cu un barbat.

a face plata nemtzeasca expr. v. a plati nemtzeshte.