purice sm [At: DOSOFTEI ap. GCR I 264/27 / V: ~rece (rar) ~rec (reg) ~ric / Pl: ~ici / E: ml pulex icis] 1 (SHic ~comun ~decasa) Insecta de circa 2 mm lungime de culoare neagracafenie cu corpul turtit lateral cu aparatul bucal pentru intzepat shi supt shi cu picioarele posterioare adaptate pentru sarit care paraziteaza omul (Pulex irritans). 2 Specii de insecte mici asemanatoare cu puricele (1) parazite hematofage pe diverse animale. 3 (Fam; ie) A nu (mai) face (multzi sau prea multzi) ~ici sau ~ici multzi A pleca repede de undeva sau de la cineva. 4 (Fam; iae) A nu rezolva nimic acolo unde se duce. 5 (Fam; ie) A i se face inima cat un ~ sau a fi cu inima cat un ~ A se speria foarte tare de o primejdie iminenta. 6 (Reg; ie) A avea ~ici pe limba A avea mancarime pe limba. 7 (Pop; ie) A avea ~ici A nu avea astampar. 8 (Reg; ie) A face ~ici A fi nerabdator. 9 (Pop; ie) A scutura (pe cineva) de ~ici A bate. 10 (Reg; ie) Ashi scutura ~icii A scapa de saracie. 11 (Rar; ilav) Nici cat (ai chiori) un ~ Deloc. 12 (Pop; ie) A fi plin de parale k cainele de ~ici A avea multzi bani. 13 (Pop; ilav) De cand (sau pe cand) se potcoavea ~le De demult. 14 (Pop; ial) Niciodata. 15 (Reg; ie) A i se cerni (cuiva) ~icii A nui pasa. 16 (Gmtz; ic) ~batran Paduche (Pediculus vestimenti). 17 (SHic ~decamp ~decurechi ~degradina ~deiarba ~derasad ~devarza ~verde) Insecta parazita mica albastra sau verde cu cap mic shi antene subtziri filiforme care distruge legumele mai ales varza (Haltica oleracea). 18 (SHic ~decamp ~deiarba ~dein ~depamant ~lepamantului) Insecta parazita mica neagra care ataca inul trifoiul shi varza (Haltica nemorum). 19 (Ic) ~lecanepii Insecta mica verzuie sau aramie cu luciu metalic care ataca canepa (Psylliodes attenuata). 20 (Ic) ~leciupercilor Insecta care sapa galerii in tzesuturile ciupercilor (Hypogastrura manubrialis). 21 (Ic) ~leinului Insecta mica neagraverzuie sau neagraalbastruie cu luciu metalic care ataca plantele tinere de in (Aphthona euphorbiae). 22 (Ic) ~lesfeclei Insecta care ataca frunzele sfeclei (Chaetocnema tibialis). 23 (Ic) ~ledracului Insecta castanie lunguiatza shi subtzire cu corpul paros cu antene shi picioare caramizii care mai ales in stare de larva ataca radacinile graului shi ale ierbii Si: (reg) faur (Elater segetum). 24 (Ic) ~deomat Insecta mica neagraverzuie care traieshte iarna sub lemnele putrezite Si: (reg) puricash (2) (Podura nivalis). 25 (SHic ~deapa ~debalta) Crustacee inferioare mici de apa dulce statatoare transparente cu corpul acoperit cu o crusta membranoasa care sunt hrana de baza a puietului de peshte Si: (liv) dafnie (Daphnia). 26 (Lpl) Puncte negre de pe tzesaturile crude de bumbac rezultate din resturi de semintze care adera la fibre shi care prin albirea tzesaturilor nu se mai observa. 27 (Reg) Ornament la bonditza. 28 (Trs; lpl) Puricei (8). 29^[1] (art; ics) Dea ~le dea ~le pe labe Joc de copii in care jucatorul trebuie sa prinda o minge o bila etc. ashezata pe unul din capetele unei parghii care sare spre el in momentul cand atinge celalalt capat al parghiei. 30 (Pop; shis in ~ici la ~; ics) Dea ~recile dea ~recile pa babe Popic¹. 31 (Trs) Titirez cu care se joaca copiii. 32 (Mpl) Bucatzi mici de piatra beton otzel etc. care se ashaza pe fundul cofragului sub armaturi pentru a mentzine armaturile in pozitzia prescrisa in timpul turnarii betonului. 33 (Mpl) Cui mic cu floare mare folosit in cizmarie in tapitzerie etc. 34 (Reg; mpl) Cui de lemn. 35 (Reg; mpl) Lemn subtzire batut pe peretzii de lemn ai unei case pentru a ushura fixarea tencuielii a lutului. 36 (Trs) Parghie de lemn care serveshte la ridicarea sau la coborarea pietrei morii. 37 (Trs) Bucata de otzel sau de fier fixata in centrul piulitzei de sub fusul crangului morii care se invarteshte capatul de jos al fusului. 38 (Irg; if purece) Bucata de lemn sau de fier care se sprijinea grindeiul morii Si: (inv) broasca (27). 39 (Reg) Parte a plugului nedefinita mai indeaproape. 40 (Reg; if purec) Pluta². corectata

PÚRICE purici s. m. (SHi in forma purece) 1. Insecta mica de culoare neagracafenie care traieshte k parazit hraninduse cu singele supt din corpul omului sau ai unor animale (Pulex irritans). Un purice sari de pe minica ciobanului pe spinarea magarului shishi facu un locushor sub o incretzitura a poclazii. GIRLEANU L. 27. Elefantul tzi se parea purece pe linga acest cucosh! CREANGA P. 68. ◊ Expr. Cit puricele = foarte mic. A i se face (cuiva) inima cit un purice se spune cind cineva se simte in mare primejdie este foarte speriat se teme peste masura. Viteazului care priveghea i se facu mima cit un purice. ISPIRESCU L. 200. A nu face (multzi) purici (undeva sau cu cineva) = a nu zabovi a nu ramine mult (undeva) a nu face isprava intrun loc; a nu se tzine de o treaba a nu fi statornic. Marinarii nu fac purici nicaieri. BART E. 219. Cu capsomanul asta de Ianulea mult nam sa mai fac purici. CARAGIALE O. III 37. Iarna ce mai puteam invatza; iar vara nu faceam purici multzi la shcoala. CREANGA O. A. 287. Mincatear puricii! = imprecatzie glumeatza. Om bun mincatear puricii sa te manince! CREANGA O. A. 200. (In basme) De cind (sau pe cind) se potcovea puricele = foarte demult. A fost odata k niciodata... de cind se potcovea puricele la un picior cu nouazeci shi noua de oca de fier shi sarunca in slava cerului de ne aducea poveshti. ISPIRESCU L. 1. 2. Paduche (2). 3. Nume dat mai multor specii de insecte mici care traiesc pe frunzele plantelor. 4. (La pl.) Cuie mici cu floarea mare folosite in tapitzerie in cizmarie etc. 5. (La pl.) Puncte negre care apar pe tzesaturile crude de bumbac rezultate din resturi de semintze care adera la fibre shi care prin albirea tzesaturilor nu se mai observa. 6. (La pl. determinat prin «de mamaliga») Scorniri. 7. (Tehn.) Fiecare dintre bucatzile mici de piatra de beton sau de otzel care se ashaza pe fundul cofrajului sub armaturi pentru a le mentzine la distantza de acesta. Variante: púrece púrec (EMINESCU O. I 48) púric (EMINESCU O. I 87) s. m.

PÚRICE ~i m. 1) Insecta parazita hematofaga de talie mica de culoare cafenieinchisa avand membrele posterioare adaptate pentru sarit. ◊ A i se face cuiva inima cat un ~ a trece prin momente de (mare) spaima; a trage o (mare) spaima. A nu face (multzi) ~i a nu ramane mult timp intrun loc (de lucru). 2) Insecta parazita de talie mica de diferite culori care distruge diferite plante. ◊ ~deapa crustaceu dulcicol de talie foarte mica. 3) Fiintza foarte mica. 4) Obiect lipsit de valoare. 5) la pl. TZinte mici cu floarea mare (folosite de tapitzeri cizmari etc.). 6) la pl. Punctishoare negre pe panza nealbita de bumbac. /<lat. pulex ~icis

purice m. V. purece.

púrice (est) shi púrece (vest) m. (lat. pûlex púlicis it. pulce sard. pulege pv. piuse fr. puce sp. pg. pulga). Un insect dipter negru parazit pe corpu omuluĭ shi animalelor shi care scapa de urmarire pin sarire (púlex irritans). A nu face puricĭ intr’un loc a nu raminea mult acolo. TZinta cu gamalia mare care se bate in talpa incaltzamintelor k sa nu se roada. SHi púric (nord).

purec sm vz purice

purece sm vz purice

puric¹ sm vz purice

PÚRIC s. m. v. purice.

Aprodul Purice m. 1. eroul unei poeme de Costache Negruzzi: din el s’ar trage dupa traditziune neamul domnesc al Movileshtilor; 2. sat nou in jud. Neamtzu cu vr’o 30 de familii.

Purece m. V. Aprodul Purece.

purece m. 1. mica insecta ce se nutreshte din sangele oamenilor shi al unor animale (Pulex irritans); 2. pl. cuie sau tzinte mici. [Lat. PULICEM].

púrec V. puric.

púrice s. m. pl. púrici

púrice s. m. pl. púrici

purice

!moárteapúricelui (planta) s. f. art. g.d. art. mórtziipúricelui

moárteapúricelui (bot.) s. f.

purece.

PURICEDEOMAT s. (ENTOM.; Podura nivalis) (rar) puricash.

PURICEDEOMAT s. (ENTOM.; Podura nivalis) (rar) puricash.

púrice (púrici) s. m. 1. Insecta parazitara (Pulex irritans). 2. Joc care consta in a prinde din zbor o minge. 3. Culoare la cartzile de joc reprezentata la scara redusa la coltzul cartzilor. 4. Cuishor tzinta de batut pingele. Var. puric purec(e). Mr. puric megl. puric puritze istr. purec. Lat. pūlĭcem (Pushcariu 1408; CandreaDens. 1479; REW 6816) cf. vegl. pulko it. pulce (mil. püres logud. púlige) port. piuse fr. puce cat. pussa sp. port. pulga. Der. purica (var. pureca mr. puric) vb. (a curatza de purici; a examina a recunoashte) din lat. pūlĭcāre (Densusianu Hlr. 165; Pushcariu 1407; CandreaDens. 1479; REW 6817) cf. logud. puligare shi probabil it. piluccare cat. pellucar fr. éplucher; puricarie s. f. (multzime de purici); puricaritza (var. puricica puricioasa) s. f. (planta Pulicaria vulgaris); puricash s. m. (insecta Podura nivalis); puricatura s. f. (bataie); puricel s. m. (cuishor; pl. terci de malai cu grasime sau unt); purici vb. (a bate tzinte; Mold. a asheza birnele care dupa tencuiala formeaza peretele casei tzaraneshti); puricos adj. (cu purici). Din rom. provine mag. purecsa (CandreaDens. 1479).

PURICE Aprodul ~ boier in slujba lui SHtefan cel Mare. In timpul bataliei de la SHcheia (1486) impotriva turcilor el a salvat viatza domnului cazut de pe cal dandui calul sau. Potrivit cronicarului Ion Neculce pentru gestul sau a fost boierit shi a primit numele de Movila intemeind astfel neamul Movileshtilor.

PURIC Dan (n. 1959 Buzau) actor shi regizor roman de teatru shi film. Interpret carismatic dotat cu o mobilitate fizica shi psihica speciala afirmata in roluri din marele repertoriu dramatic („O noapte furtunoasa” „Revizorul” „Jocul dragostei shi al intamplarii” „Sluga la doi stapani”) shi in recitaluri de pantomima („Toujours l’amour” „Visul” „Urmuz”). Promotorul unui gen de spectacole cu rezonantza internatzionala care imbina arta mimului cu stepul shi dansul („Made in Romania” „Hic sunt Leones” „Costumele”). Roluri in film („Tineretze franta” „O vara cu Mara” „Un studio in cautarea unei vedete” „Vacantza cea mare”).

purice purici s. m. 1. tzinta la bocanc. 2. (la pl.) parazitzi pe o imagine de la televizor.

a i se face inima cat un purice expr. a se speria foarte tare.

a nu face multzi purici expr. a nu sta mult timp intrun loc.

nici cat sa chiorashti un shoarece / cat o ciupitura de purice / cat negru sub unghie / cat un varf de ac expr. deloc.

plin de noroc k shi cainele de purici expr. foarte norocos.

purice flaushat expr. om sarac / nevoiash.