8 definitzii pentru puricel
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PURICÉL puricei s. m. Diminutiv al lui purice; puricash. Purice + suf. el.
PURICÉL puricei s. m. Diminutiv al lui purice; puricash. Purice + suf. el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de oprocopiuc
- actziuni
puricel sm [At: DDRF / V: purecel / Pl: ~ei / E: purice + el] 18 (SHhp) Purice (12 17 18) (mic) Si: (rar) puricash (18). 9 (Reg; if purecel) Cusatura in forma de rauri marunte la camasha. 10 (Reg; if purecel) Broderie cu care se unesc marginile a doua bucatzi de panza. 11 (Reg; lpl; if purecel) SHir de gaurele cusute pe marginea unui tiv. 12 (Pop; lpl) Fel de mancare constand din bucatzi de mamaliga sau de turta prajite in grasime Si: (reg) gagau scornici. 13 (Reg; lpl) Nisip aruncat la scaldat pe corpul ud al aceluia care vrea sa se imbrace shi sa plece pentru al obliga sa intre iar in apa k sa se spele. 14 (Mol) Pana mica de lemn fixata pe peretzii de lemn ai caselor pentru a sustzine lipitura. 15 (Reg; if purecel) Bucata de lemn conica care ashezata la capatul unei scanduri este azvarlita prin lovirea celuilalt capat al scandurii. 16 (Reg; ics) Dea purecelu (Dea) tzurca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
puricél m. pl. eĭ. Purice mic. Pl. Zabic.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
purecel sm vz puricel
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
puricél s. m. pl. puricéi art. puricéi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
puricél s. m. pl. puricéi art. puricéi
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
PURICÉI s. pl. v. scornici.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
puricei s. pl. v. SCORNICI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
puricel, puriceisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui purice. DEX '09 DEX '98sinonime: puricash
etimologie:
- Purice + sufix el DEX '09 DEX '98