ÚNU ÚNA num. card. (Cand preceda un substantiv are forma un o; cand tzine locul unui substantiv are forma unul una) 1. (Adesea substantivat) Primul numar din seria numerelor naturale care reprezinta unitatea shi se indica prin cifrele 1 shi I. ◊ (In corelatzie cu „doi” da ideea de aproximatzie) Vei petrece o zi sau doua. ◊ Loc. adj. Tot unul shi unul = numai oameni sau lucruri de valoare deosebite. ◊ Loc. adv. (Fam.) De unul singur = izolat; individual; fara insotzitor. Pana la unul = totzi in unanimitate. (Sudat; cu forma feminina shi valoare neutra) Intruna sau tot intruna = mereu. Expr. (Pop.) A merge una = a merge alaturi nedespartzitzi. A fi (sau a face pe cineva) una cu cineva ori cu ceva = a fi (sau a face sa fie) la fel cu altul; a egaliza a uniformiza. A o tzine una (shi buna) = a nu ceda a fi perseverent a se incapatzana in sustzinerea unei pareri. ◊ (Adjectival) Are un an. (Eliptic indicand ora ziua etc.) Acum e unu. (Substantivat m.) Scrie un unu. (Cu valoare de num. ord.) Prim intai. Tomul unu. ♦ (Precedat de „cate” formeaza num. distributiv corespunzator) Venea numai cate unul sa ma vada. ◊ Loc. adv. Cate unulunul sau unul cate unul = succesiv pe rand. ◊ (In corelatzie cu „doi” da ideea de aproximatzie) Mai trasese cateo dushcadoua de rachiu. 2. (Adjectival) Singur unic. ◊ (Folosit pentru intarirea pronumelui personal) Eu unul ma duc sa deschid usha. 3. (Adjectival) Acelashi identic. Suntem la un gand amandoi. 4. (Precedat de o negatzie sau in propozitzii negative) Nimeni. [Gen.dat. unuia uneia sau (cand are forma un o) unui unei] Lat. unus a.

unu una [At: PSALT. HUR. 49^r/10 / V: ~l (Pl: unii GD: ~ia unora) pnh nc (inv) una (Pl: rar une) nc pnh anh un (Pl: unii GD sg: unui (irg) unuia Pl: unor) o (Pl: unele (inv) une GD sg: unei (ivp) unii (reg) uneia uniia unea Pl: unor) nc arn anh pnh on (GD: shi inv oniia) nc pnh arn / Pl: unii unele shi (pop) uniia (S shi: unia) (inv monosilabic) uni (ivr) un ie (reg) unelea GD sg: unui unei shi unuia uneia (cu arh antepus) lui unu (ivr) unii (inv) uniia: Pl: unor shi unora (irg) unilor unelor / E: ml unus a] 1 nc (SHi in componentza unor numerale cardinale compuse; k numeral simplu cu valoare adjectivala in formele un o cand preceda substantivul; cu valoare substantivala la masculin adesea in forma unul cu exceptzia cazurilor cand se foloseshte la numarare la calcule sau in componentza unor numerale cardinale compuse) Primul numar din shirul numerelor naturale care reprezinta unitatea Si: (inv) unic² (1) (hip) unicei (1) (reg; hip) unuc (reg; hip) uniitz. 2 a Caracteristica de numeral poate fi subliniata in vorbire prin accent; adesea in contexte cu alte numerale Ia tras un pumn. 3 nc (Inv; astazi mai ales in limbajul comercial shi administrativ; if unu una ivr una precedand substantivul sau ashezat dupa substantiv) Exprima un element dintro enumerare indica data in numeralele formate cu „suta” „mie” etc. Iau dat shi lau miluit cu una silishte anume Pulberenii Astazi miercuri 27 oct anul una mie noua sute. 4 nc Exprima un element in enumerari in care mai apare el insushi sau uneori shi alte numerale; in unele contexte cu valoare apropiata de cea a articolului nehotarat Pe birou vazu un stilou shi o coala mazgalita. 5 nc In contexte contzinand cuvinte care exprima un numar neprecizat substantive la plural sau colective Totzi sunt angajatzi ai unui stapan. 6 nc Caracteristica de numeral este pusa in evidentza de prezentza in context a unor adverbe restrictive k „macar” „cel putzin” sau de exclusivitate k „numai” „doar” iar in propozitzii negative „decat” Au plecat trei jucatori nu numai unul. 1 nc Caracteristica de numeral este pusa in evidentza de prezentza in context a unor adverbe de cantitate care exprima ideea de cumulare precum „mai” „inca” „shi” Mai e inca unul. 8 sn (Spt; ic) Undoi Pasare repetata a mingii intre jucatorii din aceeashi echipa de fotbal. 9 sn (Spt; iae) Serie de doua lovituri care un boxer le aplica adversarului. 10 sn (Ivr; ila) Tot k ~l Identic. 11 sn (Olt; ilav) K l (in legatura cu aprecieri cantitative) Cu sigurantza Si: precis exact (1). 1213 sn (Iljv; precedat mai ales de pp „intru” „dintru”) intrun cuvant a avut dreptate. 1415 sn (Ilav shi ilpp; cu sens local contzinand adesea shi ideea de solidaritate de unitate) Se adunara cu totzii intrun loc. 16 sn (Ie) ~ shi acelashi Se spune pentru a sublinia k este vorba de un unic¹ (1) obiect fenomen etc. 17 nc (Spt) In corelatzie cu un numeral sau cu „zero” de care se leaga prin pp „la” indica scorul. 18 nc Preceda substantive care indica masura cantitatea durata etc. O jumatate de cana de lapte. 19 nc (Pe langa substantive care exprima o masura sau o valoare neprecizata; shi in locutziuni shi expresii; valoarea de numeral este atenuata in unele contexte) Avea in mana o farama de paine. 20 nc Caracteristica de numeral este pusa in evidentza prin faptul k determina substantive denumind obiecte partzi ale corpului etc. al caror numar este fix cunoscut in prealabil de obicei pereche Daca inchid un ochi vad creionul mai mic. 21 nc Intarit prin „singur” sau „singurel” care i urmeaza in imediata apropiere sau rar dupa substantivul determinat Ia lipsit un singur punct. 22 nc (Ilav) De ~l singur Neinsotzit de nimeni fara participarea altcuiva Si: singur izolat. 23 nc Precedat de „pana la” sau „pana intru” in contexte in care este exprimata epuizarea unei cantitatzi a unei sume SHiau platit datoria pana la un ban. 24 s (Ie) (Totzi) pana la ~l (sau rar intrunul) Totzi fara exceptzie. 25 nc (In propozitzii negative; adesea cu valoare substantivala) Nici un Na ramas nici unul dintre invitatzi. 26 sf (Cu valoare neutra) A ramas numai una: sa se descurce singur. 27 sf (Reg; ilav) Una la una in mod egal Si: deopotriva (2). 28 sf (Rar; ilav) Pana la una Pana la ultima de tot Si: complet² (6). 29 sf (Ie) La una Pana la ultima de tot Si: complet² (6). 30 sf (Ie) Una shi cu una fac doua Fara vorba multa Si: scurt concis (1). 31 sf (Iae) Limpede. 32 sf (Ie) Unai una shi douas mai multe Fara multa vorba. 33 sf (Iae) Pe scurt. 34 sf (Ie) Din doua una sau una din doua Ori... ori... 35 sf (Reg; ie) A da toate pe una A fi dominat de o singura preocupare de un singur sentiment etc. 36 sf (Reg; iae) A eshua intro actziune. 37 sf (Reg; ie) Una k o mie Se spune pentru a exprima hotararea cu care se face o afirmatzie. 38 nc (In corelatzie cu doi indica un numar aproximativ nedefinit de obicei mic; substantivul determinat se gaseshte adesea intre cele doua numerale) Un minut doua de ezitari fara rost. 39 nc (La feminin; cu valoare neutra) Tu shtii una doua prea putzin dupa parerea lor. 40 nc (Ilav) Unadoua Repede. 41 nc (Ilav) Nici una nici doua Fara multa vorba Si: imediat repede. 42 nc (Ial) Pe neashteptate Si: brusc (1). 43 nc (Ilav) Cu una (sau ivr ~l) (rar sau) cu doua (In propozitzii sau constructzii negative) Fara dificultate Si: ushor⁴ (71). 44 nc (Ial) Repede. 45 a (Precedat de substantivul „numar” avand rol de identificare; in limbajul matematic de obicei cu elipsa substantivului if unu) Numarul abstract corespunzator Orice numar inmultzit prin 1 da k product numarul insushi. 46 a (If unul una rar unu ivr un) Care este singur de felul sau Unul Dumnezeu ne shtie. Si: unic² (3) unishor (1). 47 a (Inv; is) Unul nascut Unicul copil. 48 a (Inv; spc; in textele bisericeshti; ias) Iisus Hristos. 49 a Intareshte un pronume personal de obicei la persoana I singular exprimand shi ideea de restrictzie Eu unul nu lam vazut. 5051 sm (Ila shi legat de un adjectiv prin pp „de” exprimand ideea de superlativ absolut ilav) (Tot) ~l shi (sau rar k) ~l ori (tot) ~ shi ~ Care exceleaza printro calitate intrun domeniu etc. Si: care mai de care extraordinar (5). 52 a Tot acela Si: acelashi (1). 53 a De acelashi fel. Au raspuns cu un glas shi o vointza Si: la fel identic. 54 a (Ivr; ilav) De una data In acelashi timp Si: deodata (3). 55 a (Ie) A fi totzi o apa A fl totzi la fel egali. 5657 a (Ie) A (se) face (tot) o apa (shi un pamant) A (se) distruge (1). 58 sf (Cu valoare neutra) intru Hristos suntem totzi una. 59 sf (Ila) Tot una La fel Si: neschimbat. 60 sf (Ie) A fi tot una de... A fi egali dintrun anumit punct de vedere Si: a fi la fel de... 61 sf (Ie) A(i) fi (cuiva) tot (pop de) una A(i) fi indiferent. 62 av (Ivr) In acelashi fel. TZinea una cu el shi la glume shi la bardaca Si: in aceeashi masura la fel. 63 smf (Cu valoare substantivala la feminin shi cu valoare neutra) Tot organic shi indivizibil. Eu shi tatal mieu unul suntem Si: ansamblu (1) unitate (12). 64 smf (Legat de elementele componente ale intregului prin pp „cu” exprima ideea de unitate de ansamblu coerent armonios) Fiiul lui Dumnezeu ... nascut insa nu facut unul cu tatal prencine toate facute sunt. 6566 sf (Inv; cu valoare neutra; iljv) Intru una sau intruna La un loc Si: impreuna. 6768 sf (Olt; cu valoare neutra; iljv) (Tot) la una La un loc Si: impreuna. 69 sf (Cu valoare neutra; ilpp) Una cu... Impreuna cu... alaturi de... 70 sf (Olt; cu valoare neutra; ilpp) La una cu... Impreuna cu... 71 sf (Cu valoare neutra; ie) A face una cu pamantul A distruge (1). 72 sf (Cu valoare neutra; ie) A (se) face (sau a fi a sta a (se) tzine etc una (cu...) A face corp comun (cu...) Si: a (se) uni³ (1) a (se) contopi . 73 sf (Iae) A (se) uni³ (11) sau a fi unit (cu...) avand aceleashi idei interese sentimente etc. 74 sf (Cu valoare neutra; ie) A se tzine tot (de) una sau (ivr ~l) A fi ashezat unul langa altul formand un tot. 75 a (Pop; contribuie la accentuarea ideii de durata de continuitate exprimate de substantivul determinat adesea in relatzie cu „a tzine” „a o duce”) O tzinu tot numai intrun ras shi un chicot. 76 a (Ie) A fi (tot) un... A fi acoperit in intregime cu... 77 a (Ie) A fi (sau a se face) tot o apa A fi (sau a deveni) plin de transpiratzie. 78 sf (Reg; cu valoare neutra; ilav) Unantruna Mereu. 79 sf (Reg; cu valoare neutra; ilav) In una Continuu (1). 80 sf (Mol; cu valoare neutra; ilav) De una Continuu (7). 81 sf (irg; ial) Imediat. 82 sg (Cu valoare neutra) A fi (sau a se face) tot una de... sau a se face una cu... A fi (sau a deveni) acoperit in intregime de... plin de... 83 sf (Cu valoare neutra; ie) A o tzine sau inv a o duce una cu... A continua fara intrerupere cu... 84 sf (Cu valoare neutra; ie) A o tzine una A dura fara intrerupere. 85 sf (Iae) A vorbi intruna repetand acelashi lucru. 86 sf (Ivr; cu valoare neutra; ie) A se tzine una dupa... A merge in urma cuiva standui foarte aproape. 87 nc (Precedand substantive de tipul „doime” „zecime” „sutime” etc. formeaza impreuna numerale fractzionare indicand numarul corespunzator de partzi din intreg; if o) A pierdut deja o zecime din suma moshtenita. 88 nc (Intra in componentza unor constructzii echivalente cu numerale fractzionare indicand intregul fractzionat; if unu una) Una a treia inmultzit cu shapte a noua. 89 nc (Urmat de substantivul „data” formeaza numeralul adverbial corespunzator; indica numarul realizarii unei actziuni al existentzei unei situatzii; if o) De lash mai vedea o data!. 90 na (ilav) Nu o data De mai multe ori Si: adesea (1). 91 na (ie) A fi om (sau baiat fata etc.) o data A fi om (sau baiat fata etc.) cu calitatzi deosebite desavarshit. 92 nc (Urmat de substantive cu valoare de numerale fractzionare) Indica raportul numeric in care se afla o calitate sau o cantitate a unui obiect fatza de aceeashi calitate sau cantitate a altui obiect Cartea aceasta este o data shi jumatate mai groasa decat cealalta Si: unic² (2). 93 na (Ie) A fi om (sau barbat etc.) o data shi jumatate Se spune despre persoane pentru a exprima ideea de superlativ. 94 na Preceda numerale cardinale aratand de cate ori numarul indicat de acestea este luat in considerare O data unul iaste unul trebuie sal invetze totzi de rost. 95 nd Precedat de „cate” formeaza numeralul distributiv corespunzator exprimand repartizarea gruparea succesiunea obiectelor a fiintzelor etc. Au ieshit din camera tot cate unul. 96 nd Cu repetarea numeralului cardinal accentuanduse ideea de distributzie A pus oalele jos cate una una. 97 nd Cu repetarea numeralului cardinal „cate” aflanduse intre cele doua numerale; se accentueaza adesea ideea de succesiune Au inceput unul cate unul a protesta. 98 nd (Cu valoare nehotarata; pastreaza atenuata ideea de distributzie; ilpp) Cate ~l sau (reg) cate unii (Exprima raritatea izolarea unor obiecte persoane fenomene etc.) Cate ceva cate cineva. 99 nd (Inv; ial) Fiecare in parte fiecare pe rand Sau strans pe la cate unul din ei acasa. 100 nd (inv) Cu prepozitzia care introduce substantivul detenninat plasata intre „cate” shi numeralul cardinal Gustul cate de o mancare de carne nui lipsa. 101 nd (La feminin; cu valoare neutra) Cate una Cate ceva (deosebit extraordinar). 102 nd In corelatzie cu doi exprima shi ideea de aproximatzie Putzini au venit shi abia cate unuldoi la timp. 103 a Substantivul se afla intre cele doua numerale cardinale Mai aranja cateo carte doua pe birou. 104105 no a (Inv; in enumerari corelat cu alte numerale ordinale sau cu echivalente ale acestora; a if unu una) intai Cea una putere a omului este mintea ... a doua putere a omului este cuvantul. 106 av (Ivp; la feminin) Cantemir Voda nu sau potrivit. Una k shtia randul leshilor ... a dooa i era ficiorul la Poarta zalog. 107 a (Astazi urmeaza dupa substantive care denumesc obiecte unitatzi organizatorice etc. numerotate; if unu neacordat in gen cu substantivul) Are rol de identificare Volumul doi capitolul shase paragraful unu. 108 a Cu elipsa substantivului determinat de obicei subintzeleganduse „ora” „cifra” etc. A sunat pe la unu dupaamiaza. 109 a (Fam; ila) Numarul ~ sau clasa una Se spune pentru a exprima ideea de superlativ. 110 sm Semn grafic care reprezinta numarul unu (1). 111 sm (Pex) Desen figura in forma de unu (111) Trei de unu. 112 sm Prima nota shi cea mai mica. 113 pnh (TZine locul unui substantiv adesea exprimat in prealabil fara sa dea o indicatzie precisa asupra obiectului sau a fiintzei; if unul una) La singular pastreaza intro oarecare masura ideea de numar; la plural exprima un numar nehotarat de obiecte fiintze etc. detashate dintrun intreg Unul ramase pe loc ceilaltzi plecara Si: unic² (4). 114 pnh (Ie) Acela (sau acesta) incai ~l Se spune despre cineva care are un fel neobishnuit de a fi de a se purta. 115 pnh (ie) Nici de unele Nici un lucru Si: nimic. 116 pnh (ie) A nu avea nici de unele A nu avea cele necesare a fi sarac. 117 pnh (Ivr; ie) A fi tot de unii sau a se face tot de unii A fi sau a deveni unitzi avand aceleashi idei tzeluri sentimente etc. 118 pnh Cu determinari care aduc precizari in legatura cu sensul substantivelor inlocuite (Cu determinari atributive) Rana unui tovarash deal meu este shi rana mea. 119 pnh (Ivr; if un) David k un mai batran tocmeshte cinurele cantarile. 120121 pnh (Reg; ila shi legat de un adjectiv prin pp „de” ilav) Unul k unul La fel Si: identic. 122 pnh (Dupa o descriere o relatare etc. cu referire la cele afirmate; ie) Unul k... (sau irg de) acesta (sau acela pfm asta cela etc.) (Adesea dep) Un asemenea om o astfel de persoana. 123 pnh (Iae) Un om neobishnuit. 124 pnh Suplineshte un substantiv existent in contextul anterior delimitand shi reliefand din categoria exprimata de acesta un tip precizat prin detenninarea atributiva a pronumelui Toate nemultzumirile lui sunt numai unele nefondate shi ridicole. 125 pnh In determinari atributive Ishi cunoscu soacra una grasa shi urata. 126 pnh Cu determinari partitive introduse prin pp „dintre” „din” ivr „de” Unul din ei sa ridicat shi a luat cuvantul. 127 pnh Urmat de un nume de persoana exprima faptul k aceasta nu este cunoscuta de catre destinatarul mesajului sau este lipsita de importantza A raspuns unul SHerban. 128 pnh (Inv) Intarit prin pronumele nehotarate „fieshtecare” „cinescu” „cinescushi” Avem unul fieshtecare shi datorii de ordin superior. 129 pnh (Irg) Precedat de numerale distributive indica fiintza obiectul etc. caruia i revine o parte din intreg Totzi copiii au primit cate 1 pol leu de unul. 130 pnh (La feminin cu valoare neutra) Ceea ce nu a fost inca identificat sau precizat mai indeaproape (precizarea facanduse adesea ulterior printro determinare sau printro propozitzie atributiva) Eu mam ashteptat la una shi a ieshit cu totul altceva. Si: ceva (1). 131 pnh (Reg; ilav) De una intrun fel dintrun punct de vedere. 132 pnh (Ie) Una k (rar de) aceasta (sau aceea pfm asta etc.) Un astfel de lucru Si: asha ceva. 133 pnh (Iae) Un lucru neobishnuit neashteptat etc. 134 pnh (La feminin) TZine locul unui substantiv care desemneaza o femeie ushuratica A aparut cu una ...cu jacheta de blana shi cu o fusta pana deasupra genunchilor. 135 pnh (La feminin; cu valoare neutra) in legatura cu verbe k „a da” „a trage” „a arde” sau in constructzii in care asemenea verbe sunt subintzelese sugereaza o lovitura Ia tras una de la doborat. 136 pnh (La feminin; cu valoare neutra) in legatura cu verbe k „a spune” „a zice” „a afla” „a auzi” sau in constructzii in care asemenea verbe sunt subintzelese sugereaza ceva spus o informatzie o noutate Ia spus una shi anume sa nu se increada in el. 137 pnh (La feminin; cu valoare neutra) SHtii (sau shtitzi) una? Se spune pentru a atrage atentzia interlocutorului asupra faptului k se va comunica ceva deosebit. 138 pnh (La feminin; cu valoare neutra; ie) A(i) face (cuiva) una (shi buna) sau (ivr) a face una cu cineva Ai pricinui cuiva un neajuns o neplacere Si: a face un rau. 139 pnh (La feminin; cu valoare neutra; ie) Astai inca una sau asta incai una Se spune pentru a exprima mirarea fatza de un fapt surprinzator neobishnuit sau nemultzumirea in legatura cu o intamplare neplacuta. 140 pnh (La feminin; cu valoare neutra; ie) Ai juca (cuiva) una (shi buna) Ai face cuiva o farsa Si: a pacali. 141 pnh (La feminin; cu valoare neutra; ie) A avea una A avea o ciudatzenie. 142 pnh In corelatzie cu pronumele nehotarat altul mai rar cu adjectivul nehotarat alt sau cu anumite pronume shi adjective demonstrative exprima opozitzia distributzia enumerarea insotzirea etc. Unii ascultau cu atentzie altzii chicoteau nepasatori. 143 pnh (Pop) In constmctzii cu prepozitzia „pana (la)” prin care se exprima un interval de timp neprecizat avand k limite evenimente in desfashurare nespecificate Pana unaalta te sfatuiesc sa ashteptzi. 144 pnh (In corelatzie cu pronumele nehotarat altul; ie) Uniialtzii sau unii shi altzii Persoane multe shi diferite. 145 pnh (Ie) ~laltul sau ~l shi (ori rar sau) altul Diferite persoane. 146 pnh (Ie) Unaalta (ori irg unaalta) sau una shi alta Diferite lucruri vorbe motive etc. 147 pnh (Ie) Ce mai una (shi) alta? Se spune pentru a arata k nu mai au rost cuvintele motivarile explicatziile. 148 pnh (Ie) ~l una altul alta (pronumele la feminin cu valoare neutra sugereaza cuvinte afirmatzii) Fiecare cate ceva. 149 pnh (In corelatzie cu pronumele nehotarat altul mai rar cu adjectivul nehotarat alt sau cu anumite pronume shi adjective demonstrative) Pronumele corelative sunt legate intre ele prin prepozitzii sau adverbe de comparatzie shi exprima opozitzia distributzia etc. Au ales unul de altul shi in final au dat premiile. 150151 pnh (Iljv) (Tot) ~l k altul (sau ivr alt alalt) (de...) La fel (de...) Si: deopotriva (de...). 152 pnh (Ie) ~l mai... decat (sau inv de) altul (sau ivr alalt) Se spune pentru a arata k intrun grup de fiintze de obiecte etc. fiecare in parte exceleaza in privintza unei anumite calitatzi. 153 pnh In constmctzii cu prepozitziile corelative „de la.. .la” De la una la alta era cale mica shi ajunse imediat. 154 pnh (In corelatzie cu pronumele nehotarat altul) Legate intre ele prin prepozitzii formeaza constructzii cu valoare modala exprimand adesea shi ideea de reciprocitate Stateau lipitzi unul de altul. 155 pnh (Ilav) ~l peste altul In dezordine Si: dea valma. 156 pnh (Ial) In total. 157 pnh (Fam; la feminin; cu valoare neutra; ilav) Una peste alta sau (cu) una cu alta Toate la un loc in totalitate in intregime (compensanduse). 158 pnh (Ilav) ~l (sau ivr un) dupa altul In mod succesiv (shi repede sau in numar mare). 159 pnh (Irg; ilav) ~lintraltul (sau ivr alalt) Foarte aproape unul de altul. 160 pnh (Irg; la feminin; cu valoare neutra; Ilav) Una intralta (sau in alta) Continuu (7). 161 pnh In constructzii cu prepozitzii corelative precum „de la... la” „din... in” Trecu de la unul pana la altul privindui atent. 162 pnh (La feminin cu valoare neutra; ie) Din una in alta sau dintruna intralta Luanduse cu vorba din vorba in vorba. 163 pnh (in corelatzie cu pronumele nehotarat altul) In constructzii cu conjunctzii cu adverbe sau cu prepozitzii repetate inaintea fiecarui termen al corelatziei se exprima alternantza Se uita cand la unul cand la altul. 164 pnh (in corelatzie cu pronumele nehotarat altul) In constructzii cu conjunctzii cu adverbe sau prepozitzii repetate inaintea fiecarui termen al corelatziei se exprima atat alternantza cat shi ideea de multzime sau varietatea SHi unii shi altzii alergau. 165 pnh In constructzii cu pronumele corelativ la dativ sau la acuzativ cu prepozitzie shi cu un verb de obicei la plural se exprima reciprocitatea Sau inchinat unul altuia. 166 pnh (La feminin cu valoare neutra; ie) Una pentru alta Se spune cand cineva i face cuiva un rau k revansha. 167 pnh (La singular; pastreaza mai pregnant ideea de numar referinduse la un obiect o fiintza etc. dintre mai multe numarate in prealabil sau in numar cunoscut) Mia adus doua cartzi... Pe coperta uneia am citit un titlu ce imi parea cunoscut. 168 pnh In corelatzie cu sine insushi exprima shi ideea de opozitzie de distributzie in cadrul unei enumerari Au intrat doi copii unul gras shi unul slab. 169 pnh In corelatzie cu pronumele nehotarat altul exprimand shi ideea de numeral ordinal cu adjectivul nehotarat alt sau rar cu pronume shi adjective demonstrative Avea doua femei: numele uneia era Irina shi numele alteia Ana. 170 av (Ivp; if una in corelatzie cu alta) In enumerari Se certau des una pentru k el o tachina mereu alta pentru slujba lui. 171 anh (Insotzeshte un substantiv fara sal identifice sau fara sa dea o indicatzie precisa asupra lui; if un o; lpl; if unii unele; exprima o valoare partitiva) Unor oameni li sa explicat in detaliu. 172 anh (Inv; ilav) Une date (adesea in corelatzie cu alte date) Uneori (1). 173 anh (Ie) Pe unele (sau inv une) locuri Pe alocuri ici shi colo. 174 anh In corelatzie cu pronumele nehotarat altul cu adjectivul nehotarat alt sau rar cu pronume shi adjective demonstrative se exprima de obicei opozitzia distributzia intrun chip o intzelegea cu mintea intralt chip cu inima. 175 anh (Ivr; ila) Une shi alte Diferite diverse. 176 anh in corelatzie cu pronumele nehotarat unul sau cu sine insushi; in unele contexte cu valoare apropiata de cea a articolului nehotarata izbucnit un foc aici apoi unul la vecini altul la parter. 177 anh In constructzii cu conjunctzii cu adverbe repetate in fatza fiecarui termen al corelatziei serveshte la exprimarea alternantzei Merse cand peo parte cand pe alta pana ajunse la tzinta. 178 anh (Lsg; cu referire la obiecte in numar cunoscut in prealabil pastreaza mai pregnant ideea de numar) In corelatzie cu sine insushi cu pronumele nehotarat unul altul cu adjectivul nehotarat alt cu pronume shi adjective demonstrative A fost de doua ori la Ion: o data sai dea vestea o data sal consoleze. 179 anh Cu valoare apropiata de cea a articolului nehotarat; precedand cuvinte k „timp” „moment” „loc” „punct” shi in locutziuni adverbiale exprima limitarea la un loc la un timp la o masura nedeterminate precis Geanta i se zgariase intrun loc. 180 anh (Reg; ie) Una lume Anumite persoane o parte din oameni. 181 am (if un o) Preceda un substantiv care il individualizeaza il detasheaza din clasa lui fara al defini mai precis; contribuie la exprimarea cazului gramatical; la singular cumuleaza shi valoarea de adjectiv nehotarat A auzit un om strigand. 182 arn (Irg; if un o) Determina substantive neflexionate fiind unica marca a cazului Gradina la una vecina gazdaca. 183 arn (Prezentza articolului este impusa de anumite elemente ale enuntzului) Substantivul articulat este determinat de adjective nehotarate precum „oarecare” „oarecine” Pe atunci un om oarecare nu lar fi intzeles. 184 arn Precedat de anumite prepozitzii in formele intrun dintrun printrun; shi in locutziuni adverbiale shi expresii Intrun coltz chemandul ia zis. 185 arn Preceda cuvinte care comporta ideea de cantitate; cu valoare mai apropiata in unele contexte de valoarea numeralului O multzime de cartzi. 186 arn Preceda substantive care indica un ansamblu de elemente dispuse in succesiune iar substantivul care specifica felul elementelor este introdus prin prepozitzia „de” In fatza lor se intindea un shir de coline. 187 arn Determina substantive nume de materie sau substantive cu forme identice pentru singular shi plural mai ales in structura unui termen de comparatzie A folosit o faina mai fina decat cea obishnuita. 188 arn Pe langa substantive care denumesc obiecte elemente etc. socotite unice insotzite de determinari care precizeaza aspectul la un moment dat Un cer instelat o noapte senina mau inveselit. 189 arn Preceda nume proprii Un Popescu a fost ales primar. 190 arn Determina un numeral ordinal Un al treilea indrazni sa rada. 191 arn Determina substantive care desemneaza o categorie o specie etc. care o pune in evidentza; adesea in comparatzii A sasait k un sharpe. 192 arn (Marca a substantivarii) Pe langa adjective sau locutziuni adjectivale care se substantiveaza shi denumesc posesorul unei calitatzi; adesea in comparatzii Ai scapat de un egoist. 193 arn Substantivele provenite din adjective sau adverbe care le insotzeshte denumesc o insushire Ia facut un bine care ea nu la apreciat. 194 arn Insotzeshte alte partzi de vorbire sau grupuri de cuvinte (in afara de adjective sau substantive provenite din adjective shi adverbe) El nu e un cine el e un ce. 195 arn Preceda substantive care comporta ideea de calitate Nui nici un inger nici un demon. 196 arn Insotzeshte adjective substantivate Care no sa vina e un spurcat. 197 arn Insotzeshte alte partzi de vorbire substantivate Iau spus k e un nimeni. 198 arn (Fam) Preceda pronumele demonstrativ „ala” avand valoare depreciativa Un ala un prapadit de sarantoc. 199 arn (Fam; la feminin) Preceda pronumele demonstrativ „aia” sau „asta” sugerand o femeie decazuta din punct de vedere moral Am vazuto dupa mai multzi ani arata groaznic k una dalea. 200 arn Cu suspensia cuvantului determinat in lipsa unui termen adecvat sau pentru a evita rostirea lui Nici sa nu va ganditzi k am de gand sa vorbesc cu un... 201 arn Prin articulare substantivul pierde din exactitatea sensului denumind ceva asemanator ceva apropiat de contzinutul lui obishnuit Simte o sete carel mistuie. 202 arn Preceda substantive insotzite de determinari marcand ideea exprimata prin determinant Ia dat un sfat parintesc. 203 arn Preceda adjectivul nehotarat „alt” O ceremi Doamne orice pretz Dar dami o alta soarte. 204 arn Preceda adjectivul demonstrativ „acelashi” Un acelashi compozitor. 205 arn Preceda adverbele „asha” „atat” legate de obicei de adjectivele care le determina prin prepozitzia „de” A avut un atat de sfant noroc. 206 arn Preceda epitetele care se leaga de termenul calificat prin prepozitzia „de” Adopta un drag de copilash. 207 arn Preceda un numeral ordinal sau adjectivul nehotarat „alt” adjectivul „nou” etc. impreuna exprimand o asemanare accentuata Un al doilea Shelley. 208 arn Mai ales pe langa substantive care denumesc sentimente manifestari actziuni carora le confera ideea de intensitate (mai) mare exprimata adesea in context shi prin verbe precum „a trage” „a se pune” Ash fi tras un chef cu dumneata. 209 arn In enuntzuri afective contribuie la exprimarea unei calitatzi superlative a obiectului fiintzei materiei etc. exprimate de substantivul determinat SHi trandafirii aceia aveau un miros! 210 arn (Preceda nume proprii) Numele propriu serveshte k exemplu pentru o categorie sau k termen de comparatzie Un Voltaire nu poate sa gresheasca. 211 arn Preceda nume proprii ce denumesc referentzi carora in context li se releva o calitate intrun anumit moment intrun anumit raport etc. Alaturi de un Oxford conservator exista shi un Oxford ultramodern. 212 arn Prin metonimie atribuie numelui propriu contzinut de substantiv comun k urmare a unei elipse lexicale SHia cumparat un Grigorescu exceptzional.

ÚNU ÚNA num. card. (Cand preceda un substantiv are forma un o; cand tzine locul unui substantiv are forma unul una) 1. (Adesea substantivat) Primul numar din seria numerelor naturale care reprezinta unitatea shi se indica prin cifrele 1 shi I. ◊ (In corelatzie cu „doi” da ideea de aproximatzie) Vei petrece o zi sau doua. ◊ Loc. adj. Tot unul shi unul = numai oameni sau lucruri de valoare deosebite. ◊ Loc. adv. (Fam.) De unul singur = izolat; individual; fara insotzitor. Pana la unul = totzi in unanimitate. (Sudat; cu forma feminina shi valoare neutra) intruna sau tot intruna = mereu. ◊ Expr. (Pop.) A merge una = a merge alaturi nedespartzitzi. A fi (sau a face pe cineva) una cu cineva ori cu ceva = a fi (sau a face sa fie) la fel cu altul; a egaliza a uniformiza. A o tzine una (shi buna) = a nu ceda a fi perseverent a se incapatzana in sustzinerea unei pareri. ◊ (Adjectival) Are un an. (Eliptic indicand ora ziua etc.) Acum e unu. ◊ (Substantivat m.) Scrie un unu. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Prim intai. Tomul unu. ♦ (Precedat de „cate” formeaza num. distributiv corespunzator) Venea numai cate unul sa ma vada. ♦ Loc. adv. Cate unulunul sau unul cate unul = succesiv pe rand. ◊ (In corelatzie cu „doi” da ideea de aproximatzie) Mai trasese cateo dushcadoua de rachiu. 2. (Adjectival) Singur unic. ◊ (Folosit pentru intarirea pronumelui personal) Eu unul ma duc sa deschid usha. 3. (Adjectival) Acelashi identic. Suntem la un gand amandoi. 4. (Precedat de o negatzie sau in propozitzii negative) Nimeni. [Gen.dat. unuia uneia sau (cand are forma un o) unui unei] Lat. unus a.

ÚNU ÚNA num. card. (Cind insotzeshte un substantiv are forma un o; cind tzine locul unui substantiv are forma unul una) I. 1. Primul numar din shirul natural al numerelor intregi; numarul care reprezinta unitatea. Unu shi cu trei fac patru. ◊ (Folosit in formarea numeralelor compuse) Treizeci shi unu. ◊ (Adjectival) Mai avem un hop. ISPIRESCU L. 6. De ramineai imi erai k un frate iara de nu imi eshti k doi. CREANGA P. 307. ◊ (In corelatzie cu doi dind ideea de aproximatzie) Cii trai o zi sau doua SHi tei topi k sho roua. JARNÍKBIRSEANU D. 151. ◊ (Substantivat in sistemul shcolar de notare) Profesorul ia pus unu la purtare. ◊ (Eliptic subintzeleginduse ora cifra etc.) Am scris un unu pe tabla. ▭ Unu copii mergem! se ridica Alexandru Vardaru. C. PETRESCU I. I 26. Cind batea ceasul la unu Eram gata k paunu. JARNÍKBIRSEANU D. 299. ♦ (Familiar cu valoare de num. ord.) Primul intiiul. Volumul unu. ◊ Expr. (Familiar) Clasa una = de prima calitate; strashnic grozav. Raghina? Dracu sal mai ia shi pala! O matracuca clasa una! GALAN B. I 29. 2. (Substantivat) Mie draga una shii a mea: Decit sa ma dezbar de ea Mai bineaprind tot satul! COSHBUC P. I 119. Da oca pe spate SHi face cu mina sai mai aduca una. CREANGA P. 150. Unul e in totzi tot astfel precum una e in toate. EMINESCU O. I 133. Nerodul shi cu nebunul Amindoi sint fratzi k unul. PANN P. V. I 88. ◊ Loc. adj. Tot unul shi unul = numai oameni sau lucruri de valoare aleshi pe sprinceana care mai de care. Multa dorobantzime cazu in shantz... shi tot oameni unul shi unul. GANE N. II 109. Fetele erau... tot una shi una de frumoase. ISPIRESCU U. 13. Sat vechi razashesc... cu gospodari tot unul shi unul. CREANGA A. 1. ◊ Loc. adv. (Familiar) De unul singur = izolat singur. Se duse acasa cu sacii apoi o lua de unul singur pe poteci mai putzin cunoscute. DUMITRIU V. L. 73. TZiganii i trageau de unul singur: «Mai cazace cazacele». CARAGIALE S. N. 29. (Totzi) pina la unul = cu totzii fara exceptzie in unanimitate. Pina la unul nu cedam un pas. BENIUC V. 52. ◊ (Cu forma feminina shi valoare neutra in locutziuni shi expresii) Loc. adv. (Regional) De una = intrun fel de altfel de altminteri. De una e mai bine asha. La TDRG. (Regional) Dea una = a) laolalta impreuna. Sat mare shi vesel impartzit in trei partzi care se tzin tot dea una. CREANGA A. 1; b) indata. Cum ajunse dea una fu ales judecator. MARIAN O. I 11. Pina la una = pina la ultima complet de tot. Se dezbraca pin’la una. PANN P. V. II 78. In una (intruna sau tot una) = mereu necontenit. Ce stai... asha scirbit de pare k in una itzi ninge shitzi ploua. SHEZ. III 185. Sint tot una calator De cu seara pinan zori (Ceasornicul). GOROVEI C. 70. (Expr.) A se face (sau a face pe cineva) una cu pamintul v. pamint (2). A merge una = a merge impreuna nedespartzitzi. Dunga vinata a drumului ushor traganat in suish se incolaceshte pe grumajii maretzelor stinci... shi merge una cu Jiul nedespartzit. VLAHUTZA R. P. 67. A fi a se face (sau a face pe cineva) (tot) una cu cineva sau cu ceva = a fi (sau a face pe cineva sa fie) la fel cu altul. Neatzi luat moshiile shi neatzi facut una cu locuitorii. ALECSANDRI T. 972. (Invechit) A sta una = a fi solidar. Atzitzindui a sta shi ei una spre a mintui natzia lor de supt domnirea unui asha de rau stapin. BALCESCU O. II 293. A o tzine una shi buna sau (invechit) a o tzine una = a nu ceda a fi perseverent a o tzine mortzish. Ea tzinea una shi buna: k baiet k baietul ei nu mai este altul. CREANGA P. 76. El o tzinea una sai aduca pe fata lui Verdesh. ISPIRESCU L. 43. Se apara in dulcea limba a poeziei shi tzinea una k: De e curca Ce sencurca... ODOBESCU S. III 9. A da toate pe una = a risca tot pentru un singur lucru. Una la mina v. mina (1). (In corelatzie cu doi) Una doua v. doi. Cu una cu doua v. doi. Din doua una sau una din doua v. doi. Nici una nici doua v. doi. Una shi cu una fac doua v. doi. Unai una shi douas mai multe = scurt fara multa vorba shtiu eu ce fac. Matusha shtii ce? Unai una shi douas mai multe; lasaman pace. CREANGA P. 190. 3. (Adjectival) Singur unic. Ma rog unui Ochila pe fatza pamintului. CREANGA P. 244. A fost odata can poveshti... O prea frumoasa fata. SHi era una la parintzi SHi mindran toate cele. EMINESCU O. I 167. ◊ (Folosit pentru intarirea pronumelui personal de pers. 1 sg.) Eu unul ma duc sa deschid. CREANGA P. 23. Eu unul sint hotarit sa nu las k sa treaca drumul dtale pe moshia mea. ALECSANDRI T. I 361. K eu una nam avut [noroc] De cind maica ma facut. BIBICESCU P. P. 109. ◊ Compus: (invechit shi arhaizant) unulnascut = singur la parintzi. Am intzeles... k iarashi amenintza moarte asupra fiului marieitale unulnascut. SADOVEANU D. P. 57. Avea o fata unanascuta. GORJAN H. II 97. 4. (Adjectival) Acelashi identic. Sintem la un gind amindoi. ◊ Loc. adv. La un loc v. loc (I 1). ◊ Expr. A fi deo seama cu cineva v. seama. A minca dintrun taler cu cineva v. taler. 5. (Precedat de o negatzie sau in propozitzii negative) Nici unul. Din citzi ne aflam aice nu shtie a cirmui unul macar. DRAGHICI R. 26. II. (Precedat de «cite» formeaza numeralul distributiv corespunzator) Venea cite unul sa ma vada. ◊ (Adjectival) Intrara fiecare in cite o baie. ISPIRESCU L. 38. Ia daruit patruzeci shi noua de mioare oacheshe numai de cite un ochi. CREANGA P. 105. Toate [scrisorile] imi vesteau cite o suparare. NEGRUZZI S. I 55. ◊ (Substantivat in loc. adv.) Cite unulunul sau unul cite unul = pe rind treptat succesiv. Se inshira tot cite unulunul... dupa poronca. CREANGA P. 267. Izvorasc din veacuri stele una cite una. EMINESCU O. I 148. Cite unauna carutzele sosesc la tirla sau la stina unde vinatorii au sa petreaca noaptea. ODOBESCU S. III 18. ♦ (In corelatzie cu doi) Citziva. Mai trase citeo dushca doua de rachiu. CREANGA P. 297. Forme gramaticale: gen.dat. unuia uneia sau (cind are forma «un» «o») unui unei.

ÚNU¹ m. 1) Numar constand dintro unitate. 2) Cifra 1 sau I. 3) Obiect marcat cu aceasta cifra. /<lat. unus ~a

ÚNU² úna num. card. 1) (cand determina un substantiv sunt folosite formele un o) Primul numar care sta la baza numerotatziei shi reprezinta o cantitate egala cu o unitate; trei minus doi. 2) (cu valoare de num. ord.) Care preceda pe al doilea; intai. /<lat. unus ~a

O⁴ num. card. V. unu.

o num. feminin dela unu: o femeie. ║ pr. in loc de pe ea: am vazuto. [Lat. ULLAM].

una f. 1. o fiintza: era una la parintzi EM.; 2. un lucru: una zice shi alta face; 3. o palma: ia tras una. ║ adv. 1. intr’un fel: o tzine una; 2. de acord: s’a facut una cu dansul; nici una nici doua indata fara alte formalitatzi; intr’una mereu; tot una acelash lucru.

3) o num. cardinal shi pron. indefinit care se pune ild. una (din care se shi deriva) cind e in unire cu substantivu k: o carte.

un o (izolat. únu úna) num. (lat. ûnus it. sp. uno pv. fr. un pg. um. O vine din *una). Maĭ putzin de cit doĭ fara pareche simplu singur unic: un franc un singur franc o lira damĭ shi mie una adevaru e unu era una (unica) la parintzĭ. Intiĭu (la numerotare): pagina unu la ceasu unu la ora unu. S. m. Cifra care arata acest numar: un unu doĭ unu saŭ doĭ de unu. Art. nehotarit. A venit un om o femeĭe inu e o planta. Unu shi unu saŭ tot unu shi unu fiecare in parte plin de merite: acest om are patru fiĭ tot unu shi unu soldatzĭ unu shi unu. A fi unu shi jumatate (fam.) a fi priceput shiret viclean: era un pungash shi jumatate. Una... alta un lucru alt lucru: una e sa fiĭ bogat shi alta sa fiĭ fericit. A trage (saŭ a da) cuĭva una aĭ aplica o lovitura: calu iĭ trase lupuluĭ una cu copita cind tzĭoĭ da una (subintz. aĭ sa te astimperĭ). A nu avea nicĭ de unele (VR. 1925 1112 317) a nu avea cele necesare. Unadoŭa... cutare se zice cind unu nu face saŭ nu vorbeshte de cit despre un singur lucru careĭ place: betzivu... unadoŭa... rachiŭ! Nu cu una cu doŭa nu ushor nu fara dificultate: nul potzĭ convinge cu una cu doŭa. Nicĭ una nicĭ doŭa fara multa vorba fara alte formalitatzĭ; nicĭ una nicĭ doŭa gardistu il duse la politzie. Una k asta asemenea lucru: n’am maĭ auzit una k asta. Pina una alta pina sa ajungem la timpu cela pina atuncĭ: pina una alta ĭa sa bem un ceaĭ! Totzĭ pina la unu totzĭ fara exceptziune. SHtiĭ una shtiĭ ce gindesc eŭ? Una adv. Impreuna unit: provinciile Romaniiĭ eraŭ odata despartzite dar acumas una. A fi una cu cineva a te face una cu cineva a te uni cu el. A o tzine una a nu vorbi de cit de lucru cela: acesta o tzine una k vrea sa plece. Intr’una mereŭ: a ploŭat intr’una. Tot una 1. acelashĭ lucru: tot una e daca te ploŭa orĭ daca cazĭ in apa; 2. murdar asha in cit nu se maĭ distinge cea fost: cazuse in shantz shi cind s’a sculat era tot una de noroĭ; m’am facut tot una de faina. In est on (dar izolat tot unu): on om.

!unu¹ (cifra; nota) s. m. (A scris din gresheala doi de unu. Pentru copiat a luat doi de unu.) corectata

!unu² num. m. g.d. unuia; f. una g.d. uneia; 1/I (ora unu; pagina ~; (fam.) locul unu = locul intai; A venit ~ nu doi.; dar: de unul singur totzi pana la unul (tot) unul shi unul; in limbajul CFR (inv.): linia una = intai) corectata

únu¹ num. m. (am vazut ~ nu doi) g.d. únuia; f. úna g.d. úneia

*unu² (cifra nota) s. m.

únu num. m. g.d. únuia; f. úna g.d. úneia

unu (douazeci shi unu) la unu (despre ceas).

+una (pop.) adv. (a o tzine una (shi buna))

úna num. v. únu¹

una corda (loc it. „o coarda”; fr. pèdale douce; germ. mit Verschiebung). V. coarda.

FORMULA 1 tip de automobile de curse de mare viteza cu un singur loc destinate competitziilor in circuit sau pe parcursuri ferme. In fiecare an se desfashoara Campionatul mondial al marcilor shi pilotzilor de F. 1 pe parcursul a 16 mari circuite (pentru care se acorda Mari premii shi punctaje) selectzionatzi dupa timpul obtzinut in calificari. Mari campioni ai F. 1: M. Fangio E. Fittipaldi J. Stewart N. Lauda A. Prost N. Mansell A. Senna M. Schumacher.

NOTA UNU baston chibrit toiagul lui Moise.

rude de gradul unu expr. (detz.) detzinutzi din aceeashi celula care au relatzii homosexuale.

unu taiat expr. (shc.) nota shapte.