TÁLER¹ talere s. n. 1. Vas plat de lemn de pamant ars de metal din care se mananca; talger farfurie. ♦ Tava tabla. 2. Fiecare dintre cele doua discuri sau vase ale unei balantze in care se pun fie obiectele de cantarit fie greutatzile; tas. 3. Fiecare dintre cele doua discuri de alama ushor concave folosite in fanfara sau in orchestre care prin lovirea unuia de celalalt produc un sunet puternic shi metalic marcand ritmul sau cadentza; talger. 4. Piesa subtzire de metal de lemn etc. de forma plata shi aproximativ rotunda cu gura foarte larga shi cu marginile drepte sau rasfrante. 5. Disc de pamant ars sau de asfalt care serveshte k tzinta mobila in tirul sportiv. ♦ (La pl.) Proba sportiva din cadrul tirului care consta in trageri cu arme de vanatoare cu alice in talere¹ (5). Cf. bg. taler.

taler² sn [At: (a. 1778) IORGA S. D. VIII 3 / Pl: ~e / E: ger dal Taller] 1 Vas plat de lemn de lut ars de faiantza sau de metal din care se mananca sau care se foloseshte la bucatarie Si: talger (1) (irg) tas¹ (9) (reg) taier (1) tipsie (10). 2 Tava (5). 3 (Pfm; ie) A se infrupta din ~ul (cuiva) A trai din munca altuia. 4 (Pop; ie) A manca paine shi sare dintrun (sau rar pe un) ~ cu (cineva) A trai impreuna cu cineva. 5 (Pop; iae) A impartzi binele shi raul cu cineva 6 (ie) A umbla cu ~ul A umbla pentru a strange bani. 7 (Fam; ie) A ingropa (pe cineva) cu ~ul A inmormanta pe cineva cu fonduri stranse prin colecta publica. 8 (Pop; ie) A cere cu ~ul A cershi (2). 9 Disc al unei balantze in care se pun fie obiectele de cantarit fie greutatzile Si: platan² talger (4) (reg) taier (7) (irg) tas¹ (10). 10 (Muz) Talger (5). 11 Piesa subtzire de metal lemn etc. de forma aproximativ rotunda cu gura foarte larga shi cu marginile drepte sau rasfrante avand diverse utilizari in tehnica. 12 TZinta mishcatoare confectzionata dintrun material casabil care se utilizeaza in tirul sportiv. 13 (Lpl) Proba sportiva in cadrul tirului care consta in trageri cu arme de vanatoare cu alice in talere² (12).

TÁLER¹ talere s. n. 1. Vas plat de lemn de pamant ars de metal din care se mananca; talger farfurie. ♦ Tava tabla. 2. Fiecare dintre cele doua discuri sau vase ale unei balantze in care se pun fie obiectele de cantarit fie greutatzile; tas. 3. Fiecare dintre cele doua discuri de alama ushor concave folosite in fanfara sau in orchestre care prin lovirea unuia de celalalt produc un sunet puternic shi metalic marcand ritmul sau cadentza; talger. 4. Piesa subtzire de metal de lemn etc. de forma plata shi aproximativ rotunda cu gura foarte larga shi cu marginile drepte sau rasfrante. 5. Disc de pamant ars sau de asfalt care serveshte k tzinta mobila in tirul sportiv. ♦ (La pl.) Proba sportiva din cadrul tirului care consta in trageri cu arme de vanatoare cu alice in talere¹ (5). Cf. bg. taler.

TÁLER² talere s. n. 1. (Astazi rar) Vas intins (de lemn de pamint ars de portzelan sau de metal) in care se maninca sau care se foloseshte la bucatarie; talger. V. farfurie. Cumparau din obor talere de lemn. PAS Z. I 170. Ii puse talerul dinainte shi privi cu placere pe Ionutz cum rupe cu dintzii albi shi tari k de otzel dintrun picior de gaina fripta. SADOVEANU F. J. 339. In mijloc sta ashezata o masa cu shapte talere de aur greu cu mincaruri din care se ridicau aburi de deosebite mirodenii. CARAGIALE P. 141. Maicasa io fi dat Astaseara de cinat Dintrun taler nespalat. JARNÍKBIRSEANU D. 100. ◊ Expr. A minca piine shi sare dintrun (rar pe un) taler cu cineva v. piine. ♦ Tava tabla talger. ◊ Expr. A umbla cu talerul = a umbla sa stringa bani a face cheta colecta. A cere cu talerul = a cershi. A ingropa (pe cineva) cu talerul = a inmorminta pe cineva cu fonduri strinse prin colecta publica. 2. Disc platou talger de balantza. ◊ Fig. Nu vezi cum sagatza dimonii de talerul dreptzilor? DELAVRANCEA la CADE. 3. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre cele doua discuri de alama intrebuintzate intro fanfara sau o orchestra pentru a marca (prin lovirea unuia de celalalt) ritmul sau cadentza; talger. 4. Piesa subtzire de metal de lemn sau de alt material de forma aproximativ rotunda cu gura foarte larga shi cu marginile drepte sau rasfrinte. Zaceau acolo amestecate in stive nesfirshite cazane de locomotiva... blocuri shasiuri... cu talerele patrunse unun altul. GALAN B. I 23.

TÁLER¹ ~e n. 1) Vas plat (de metal de lut sau de lemn) din care se mananca; farfurie plata. 2) Fiecare dintre cele doua discuri ale unei balantze. 3) mai ales la pl. Instrument muzical de percutzie alcatuit din discuri de alama putzin concave care fiind lovite unul de altul marcheaza ritmul sau cadentza intro orchestra. 4) Disc de argila arsa care serveshte k tzinta mobila in tirul sportiv. 5) la pl. Proba sportiva care consta in trageri cu arma de vanatoare in astfel de discuri. /<germ. Taller

taler n. 1. disc lataretz: a umbla (cere) cu talerul; cu talerul cu bani stranshi din pomana: sgarcitul care il ingropara cu talerul parlitzii de mahalagii CAR.; 2. disc de balantza; 3. farfurie: taler intins adanc; fig. taler cu doua fetze ipocrit. [Nemtz. TELLER printr’un intermediar slav (v. talger)].

2) táler n. pl. e (d. germ. teller pin mijlocirea unuĭ cuv. slav k nsl. taljer rut. talir taril. Ngr. taléri d. it. tagliere [d. tagliare a taĭa] fund de taĭat carne [de unde s’a dezvoltat intz. de „farfurie” care poate fi shi un simplu fund] de unde vine germ. teller. Pol. talerz de unde vine mold. talger). Vest. Farfurie intinsa. Contzinutu uneĭ farfuriĭ: un taler de coliva. Fig. Taler cu doŭa fetze om ipogrit. Disc (de adunat baniĭ contribuitorilor de umblat cu cheta): a umbla cu taleru a fi ingropat cu taleru (adica „cu discu pin cheta publica”). Disc terezie tas (de balantza). Disc suptzire de alama care se izbeshte de alt disc k sa sune in fanfara (chinval). In Ban. Olt. Serbia táĭer (ung. tányer). V. bild.

táler² (vas talger) s. n. pl. tálere

táler (vas) s. n. pl. tálere

TÁLER s. 1. v. farfurie. 2. disc platan platou talger tas terezie (inv. shi reg.) scafa (reg.) taier. (~ al unei balantze.) 3. v. talger. 4. (SPORT; la pl.) skeet. (A cashtigat proba de ~e la tir.)

TALER s. 1. farfurie talger (reg.) tipsie (Transilv. Ban. shi Olt.) taier. (Maninca din acelashi ~ amindoi.) 2. disc platou talger tas (inv. shi reg.) scafa (reg.) taier. (~ al unei balantze.) 3. (MUZ.) cimbal talger (inv.) chimval.

táler (re) s. n. 1. Farfurie de lemn castron tava. 2. Platou disc de balantza. 3. Piesa de protectzie cu diverse utilizari. Var. talger. Mr. talir. It. tagliere sau germ. Teller (Miklosich Fremdw. 131; Cihac II 399; REW 8542) cf. pol. talerz rut. talir ngr. ταλέρι sb. taljer (› Trans. taer(iu) Olt. taer) sb. tanjir (› Banat taneriu). Var. talger nu a fost explicata.