grozav ~a a [At: VARLAAM C. II 6/22 / Pl: ~i ~e / E: bg грозав] 1 (Inv) Care produce groaza (prin aspect manifestari consecintze etc.) Si: groaznic ingrozitor. 2 Diform. 3 Care este extrem de puternic de violent de mare. 4 Tare. 5 Extrem de... 6 Care se remarca prin calitatzile sale Si: remarcabil exceptzional. 7 Foarte. 8 (Ilv) A face pe ~ul A se mandri (in mod nejustificat) cu calitatzile sale Si: a se grozavi (2). 9 (Irn) De seama Si: curajos extraordinar. 10 (Ie) A se crede ~ A avea o parere buna despre sine.

GROZÁV A grozavi e adj. 1. Care inspira groaza; groaznic ingrozitor inspaimintator teribil. Grozavul vint se zbaten largul zarii SHi noriimbraca haina de vapai. COSHBUC P. II 73. Cum il vazu fata k este asha de grozav [balaurul] nishte racori o apucara shi i se facu parul maciuca de frica. ISPIRESCU L. 18. Oh grozave minute care in veci nu le voi uita! NEGRUZZI S. I 62. ◊ (Adverbial) Femeia lui Ipate incepe atunci a tzipa grozav. CREANGA P. 178. 2. Foarte mare extraordinar. Simtzea pe piept o greutate grozava parca tzinea pe coastele lui boii. CAMILAR TEM. 102. Foaie verde verde mac Ochii lelei taremi plac De pe ulitza ma trag SHi grozav necaz imi fac. JARNÍKBIRSEANU D. 36. ♦ (Adverbial) a) Tare mult teribil. Miar conveni grozav pe aceste vremuri de criza sa se poata realiza ideea dv. CARAGIALE O. VII 413. Il trinti asha de grozav de il baga pina in git in pamint. ISPIRESCU L. 88. b) (Legat de un adjectiv sau de un adverb prin prep. «de» exprima ideea superlativului) Foarte extrem de... groaznic de... Invatzam la domnu Trandafir intro odaie care mi se parea atunci grozav de mare. SADOVEANU E. 110 Aici a cazut odata un balaur grozav de mare care varsa jaratec pe gura. CREANGA P. 121. 3. De seama remarcabil; extraordinar. Priveshte in vitrina magazinului la varietatea stofelor. Nu sint grozave. SAHIA N. 98. Ce a scris el asha grozav k sa se lege de altzii? VLAHUTZA la TDRG. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea despre sine o parere prea buna. 4. Curajos. Adica cei fi zicind k dta eshti grozav ha? Dumitale nu tze frica? D. ZAMFIRESCU la TDRG. ◊ (Substantivat ironic in expr. ) A face pe grozavul = a se arata mai curajos decit este; a se grozavi (in ceea ce priveshte curajul inteligentza etc.).

GROZÁV¹ ~a (~i ~e) 1) Care provoaca groaza; care inspaimanta; groaznic; inspaimantator; ingrozitor; strashnic; sinistru. 2) shi adverbial Care este neobishnuit; ieshit din comun; extrem de; extraordinar; amarnic; strashnic. * A se crede ~ a avea o parere exagerata despre calitatzile sale; a fi increzut. /<bulg. grozav

GROZÁV² ~i m.: A (o) face pe ~ul ashi da aere (avand o parere exagerata despre propria persoana). /<bulg. grozav

grozav a. 1. ce insufla groaza; 2. (ironic) fulau palavragiu: da grozav mai eshti! [Slav. GROZAVŬ uricios]. ║ adv. foarte: grozav de urit (dar shi grozav de bine).

grozáv a adj. (bg. grozav vsl. grozavŭ. V. groaza). Teribil formidabil: o artilerie grozava). Oribil: crima grozava. A te face grozav (Iron.) atzĭ da aere de om grozav. Adv. Foarte: ma doare grozav urit grozav grozav de urit (foc de urit).

grozáv adj. m. pl. grozávi; f. grozáva pl. grozáve

grozáv adj. m. pl. grozávi; f. sg. grozáva pl. grozáve

GROZÁV adj. adv. 1. adj. v. ingrozitor. 2. adj. v. atroce. 3. adj. v. cumplit. 4. adj. v. zdravan. 5. adv. v. sfashietor. 6. adj. v. extraordinar. 7. adj. v. bun. 8. adv. v. foarte.

grozav adj. v. DIFORM. HIDOS. HID. POCIT. SCHIMONOSIT. SLUT. STRIMB. URIT.

GROZAV adj. adv. 1. adj. cumplit cutremurator fioros groaznic infiorator infricoshator ingrozitor inspaimintator macabru monstruos oribil singeros teribil zguduitor (livr.) abominabil terifiant terific (inv. shi pop.) rau. (O crima ~.) 2. adj. atroce crunt cumplit fioros groaznic infiorator infricoshator ingrozitor inspaimintator teribil. (O durere abdominala ~.) 3. adj. colosal cumplit extraordinar fenomenal formidabil groaznic infernal infiorator ingrozitor inspaimintator naprasnic strashnic teribil (Transilv.) pogan (fig.) indracit turbat. (O vijelie ~.) 4. adj. strashnic teribil zdravan (fam.) sfint (fig.) sanatos. (Ia tras o bataie ~.) 5. adv. exceptzional extraordinar nemaipomenit sfishietor. (O melodie ~ de trista.) 6. adj. colosal enorm exceptzional extraordinar fabulos fantastic fenomenal formidabil gigantic imens infinit neauzit nebun negrait neinchipuit nemaiauzit nemaicunoscut nemaiintilnit nemaipomenit nemaivazut nesfirshit nespus teribil uimitor uluitor unic uriash (livr.) mirabil (inv.) manin necrezut (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 7. adj. bun strashnic zdravan. (Un somn ~ la refacut.) 8. adv. deosebit exceptzional extraordinar extrem foarte teribil. (~ de bun.)

GROZÁV adj. v.^[1] diform hidos had pocit schimonosit slut stramb urat.

Grozav ≠ obishnuit ordinar

GROZAV boier moldovean vornic al lui Petru Raresh. A repurtat victoria de la Feldioara (iun. 1529) asupra partizanilor lui Ferdinand I de Habsburg adversarii lui Ioan Zápolya care il sprijinea domnul Moldovei.