TÁRE tari adj. adv. I. Adj. 1. Care are o consistentza solida care opune rezistentza la apasare shi nu poate fi ushor patruns strabatut desfacut despicat; lipsit de moliciune solid; p. ext. trainic durabil. ◊ Care este mai consistent decat in mod obishnuit; vartos des; (despre paine) uscat; (despre oua) rascopt. ♦ Fortificat intarit. 2. Lipsit de elasticitate care nu se indoaie (decat cu greu) fara supletze; (despre panza sau obiecte de panza) scrobit apretat. ◊ Panza tare = panza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie 3. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Voinic viguros puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de(o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni shi despre manifestarile lor) Care este in stare sa reziste sa faca fatza incercarilor cu vointza ferma energic darz neclintit. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos rezistent. ♦ (Despre colectivitatzi) Plin de fortza puternic. ♦ Neinduplecat. 5. Care dispune de putere de autoritate care este stapan pe o situatzie; atotputernic. ♦ Care poseda cunoshtintze temeinice intrun domeniu; doct priceput. 6. (Despre argumente) Convingator concludent; clar categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifesta cu violentza. ♦ (Despre vorbe expresii) Aspru greu; jignitor insultator. 8. (Despre sunete zgomote) Care este emis cu putere care rasuna pana departe se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros rece taios; p. ext. curat ozonat. ♦ Care produce o impresie puternica asupra organelor de simtz; patrunzator intens ascutzit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratzie mare de alcool. ♦ (Despre unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Batator la ochi; viu puternic intens aprins. II. Adv. 1. Foarte mult extrem teribil grozav. ◊ (Pe langa adjective sau adverbe ajuta la formarea superlativului) Itzi voi ramane tare recunoscator. 2. Cu fortza cu intensitate cu putere. 3. (Pe langa verbe k „a vorbi” „a spune” „a canta” etc.) Cu glas articulat pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute repede. Lat. talem.

tare [At: PSALT. HUR. 109^v/23 / V: (irg) tire (inv) taire taure (reg) tiri tiure / Pl: ~ri (ivr) ~ / E: ml talis] 1 a Care are o consistentza solida neputand fi ushor patruns strabatut despicat Si: (reg) trantos¹. 2 a Care opune rezistentza la apasare la atingere. 3 a (Pex; fam) Trainic² (1). 4 a (Pop; ie) A fi ~ de (sau la) cap A fi prost. 5 a (Pop; iae) A fi rabdator. 6 a (Pop; iae) A fi incapatzanat. 7 a (Reg; iae; shie a fi ~ de boaca sau a avea ranza ~) A fi rezistent la bautura. 8 a (Pop ; ie) A fi ~ de(o) ureche (sau de urechi) A nu auzi bine. 9 a (Pop; iae) A se preface k este surd. 10 a (Pop; rar; ie) A fi ~ de ochi A nu vedea bine. 11 a (Pop; iae) A se preface k nu vede bine. 12 a (Pop; ie) A fi ~ in cosh sau a fi ~ de chica (sau vana) ori a fi cu chica ~ sau a fi ~ de virtute A fi voinic. 13 a (Pop; iae) A fi sanatos. 14 a (Pop; ie) A fi ~ la (sau in de) cerbice sau a fi cu cerbice ~ sau a fi ~ in ranza (sau in falci) A fi neinduplecat. 15 a (Pop; iae) A fi darz. 16 a (Reg; ie) A fi ~ in ceafa A fi obraznic. 17 a (Ivp; ie) A fi ~ de ceafa (sau chica) sau a fi ~ in bracinar A fi bogat. 18 a Care este mai consistent decat in mod obishnuit Si: vartos. 19 a (Reg; is) Mere ~ri Varietate de mere nedefinite mai indeaproape. 20 a (D. oua) Rascopt. 21 a (D. anumite alimente) Uscat. 22 a (D. pamant) Lipsit de umezeala Si: uscat. 23 a (D. apa) Care contzine (din abundentza) saruri de calciu Si: aspra². 24 a (D. cetatzi) Fortificat (2). 25 a (Pop; d. cladiri curtzi gradini etc.; ie) A fi ~ k cetatea A fi greu de patruns inauntru. 26 a (Irg; d. locuri terenuri) Primejdios. 27 a (Irg; d. locuri terenuri) Inaccesibil. 28 a Care se indoaie greu fiind lipsit de elasticitate Si: rigid tzeapan. 29 a (D. panza sau obiecte din panza) Scrobit² (1). 30 a (Is) Panza ~ Panza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie. 31 a (D. fiintze shi partzi ale corpului lor) Care are fortza sau rezistentza fizica Si: puternic robust viguros voinic. 32 a (Fon; is) Palat ~ Cerul gurii. 33 a (Ivp; d. cai; ila) ~ in gura Care nu se lasa ushor strunit. 34 a (Pfm; ie) A fi ~ in gura A fi certaretz. 35 a (Adesea udp „la”) Rezistent. 36 a (D. oameni) Care face fatza neajunsurilor vicisitudinilor. 37 a (D. oameni) Cu vointza ferma. 38 a (D. oameni shi d. manifestarile lor) Energic (2). 39 a (D. oameni shi d. manifestarile lor) Statornic (6). 40 a (Inv; ila) ~ de spirit Inteligent. 41 a (Pfm; ie) A fi tare de inger (sau de fire) ori a fi ~ Ia inima A fi rezistent. 42 a (Pfm; iae) A fi curajos. 43 a (Inv; ie) A sta (sau a se pune) ~ (pentru cineva) A apara (pe cineva) cu energie cu hotarare. 44 a (D. colectivitatzi) Plin de fortza Si: neinvins puternic viteaz. 45 a (Inv) Sigur (8). 46 a (Pop ie) A fi ~ de inima (sau de suflet) A fi crud. 47 a Care dispune de putere de autoritate. 48 a (Pfm; ie) A fi mare (shi) ~ sau ~ shi mare A fi puternic. 49 a (inv; ie) A fi ~ a... A fi cu dreptul de a... 50 a (Inv; d. autoritate putere) Absolut (1). 51 a (Determinand numele lui Dumnezeu) Atotputernic (3). 52 a Care poseda cunoshtintze temeinice intrun domeniu Si: doct priceput. 53 a Care are multa indemanare in practicarea unui sport a unui joc Si: capabil priceput. 54 a (D. argumente sugestii) Care este convingator Si: concludent. 55 a (D. argumente sugestii) Care este categoric Si: clar. 56 a (Inv; d. porunci hotarari etc.) Hotarat (15). 57 a (Inv; d. porunci hotarari) Sever² (7). 58 a (D. fenomene ale naturii) Care se manifesta cu violentza. 59 a (D. vreme) Care este urata. 60 a (Fig; d. vreme) De restrishte. 61 a (inv; d. calamitatzi) Cumplit² (7). 62 a (Ivr; d. apa) Adanca (1). 63 a (D. actziuni fapte ale oameni) Care se face cu multa fortza Si: puternic violent. 64 a (D. somn) Profund. 65 a (D. privire) Aspru (19). 66 a (D. vorbe expresii etc.) Insultator. 67 a (Inv; d. razboaie) invershunat. 68 a (D. stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Care provoaca emotzii puternice Si: intens. 69 a (D. voce sunete zgomote) Care este emis cu putere rasunand pana departe Si: rasunator ridicat². 70 a (D. aer) Racoros. 71 a (Pex; d. aer) Curat (24). 72 a (D. substantze mirositoare shi miros) Care este patrunzator Si: aromat (reg) trasnitor (5). 73 a (D. unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic). 74 a (Prc; d. alimente) Picant. 7576 a (Chm; is) Acid (sau baza) ~ Acid (sau baza) care prin dizolvare se disociaza total sau aproape total. 77 a (Chm; is) Apa ~ Acid azotic. 78 a (D. bauturi alcoolice) Care contzin un procent mare de alcool Si: (reg) trasnit³ (7). 79 a (Is) Bautura ~ Bautura spirtoasa. 80 a (D. culori) Batator la ochi Si: aprins intens puternic viu. 81 a (D. lumina) Puternica. 82 av Cu fortza Si: intens puternic. 83 av (Irg) Insistent. 84 av (Inv) Plin de sigurantza shi de hotarare Si: ferm neclintit. 85 av In mare masura Si: mult. 86 av (Insotzind un adjectiv sau un adverb formeaza superlativul acestora) Foarte. 87 av Cum trebuie Si: bine. 88 av (Pe langa verbe k „a vorbi” „a spune” „a canta” etc.) Cu glas ridicat pentru a fi auzit bine shi departe. 89 av (Ivr; pe langa verbe k „a vorbi” „a spune” etc.) Raspicat. 90 av Repede. 91 av (Irg; ilav) Mai ~ Mai degraba. 92 av (Irg; ial) Mai ales. 93 av Cu putere. 94 sna (Mun; Olt) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 95 av (Mun; Olt) Melodie dupa care se executa dansul tarea (94). 96 c (Mar; Trs; in corelatzie cu el insushi) Ori... ori...

TÁRE tari adj. adv. I. Adj. 1. Care are o consistentza solida care opune rezistentza la apasare shi nu poate fi ushor patruns strabatut desfacut despicat; lipsit de moliciune solid; p. ext. trainic durabil. ♦ Care este mai consistent decat in mod obishnuit; vartos des; (despre paine) uscat; (despre oua) rascopt. ♦ Fortificat intarit. 2. Care este lipsit de elasticitate care nu se indoaie (decat cu greu) fara supletze; (despre panza sau obiecte de panza) scrobit apretat. ◊ Panza tare = panza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie. 3. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Care are fortza sau rezistentza fizica voinic robust viguros puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de(o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni shi despre manifestarile lor) Care este in stare sa reziste sa faca fatza incercarilor cu vointza ferma energic darz neclintit. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos rezistent. ♦ (Despre colectivitatzi) Plin de fortza puternic. ♦ Neinduplecat. 5. Care dispune de putere de autoritate care este stapan pe o situatzie; atotputernic. ♦ Care poseda cunoshtintze temeinice intrun domeniu; doct priceput. 6. (Despre argumente) Convingator concludent; clar categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifesta cu violentza. ♦ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre grele jignitoare insultatoare injurioase. 8. (Despre sunete zgomote) Care este emis cu putere care rasuna pana departe se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros rece taios; p. ext. curat ozonat. ♦ Care produce o impresie puternica asupra organelor de simtz; patrunzator intens ascutzit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratzie mare de alcool. ♦ (Despre unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Batator la ochi; viu puternic intens aprins. II. Adv. 1. Foarte mult extrem teribil grozav. ◊ (Pe langa adjective sau adverbe ajuta la formarea superlativului) Itzi voi ramane tare recunoscator. 2. Cu fortza cu intensitate cu putere. 3. (Pe langa verbe k „a vorbi” „a spune” „a canta” etc.) Cu glas articulat pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute repede. Lat. talem.

TÁRE² tari adj. 1. (In opozitzie cu moale) Care are o consistentza solida care opune rezistentza shi nu poate fi ushor patruns strabatut desfacut despicat; p. ext. trainic durabil. Stinca tare fara nici un fel de crapatura pe dinauntru. BOGZA TZ. 24. Murgutz sforaia shi se lupta voiniceshte apele veneau minioase... Dar Murgutz ieshea din virtej; prinsese cu copita fund tare. SADOVEANU O. I 32. Peste zi incepuse un vint rece shi noroiul se invirtosha stringinduse de frig incit incetincet se facuse tare k fierul. GHICA S. A. 96. Pedestrimea... sta frumos k un zid de piatra tare. BALCESCU O. I 26. Hai mindra sa te sarut K indata plec la plug... Ziuai mare Gliai tare Dragostea nare rabdare. JARNÍKBIRSEANU D. 382. ♦ Care are o consistentza mai solida decit normal. Se pregateau... in graba mamaligi tari. STANCU D. 211. ♦ Fortificat intarit. Undei cetatea mai tare acolo bate dracul razboi mai puternic. CREANGA P. 236. ♦ Fig. Primejdios rau. [Nu erau] marii lorzi deprinshi sa umble prin locuri asha tari cum zic tzaranii noshtri. GANE N. III 135. O dat puhoi shi io dus la vale (pastravii) altzii so tras in sus la locuri tari (rele). SHEZ. VII 184. 2. Care este lipsit de elasticitate care nu se indoaie (decit cu greu); (despre pinza sau obiecte din pinza) scrobit. Purta manushi palarie tare shi saluta foarte ceremonios. SADOVEANU P. S. 155. Sachelarie purta guler tare. C. PETRESCU I. II 214. ◊ Pinza tare = pinza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie. 3. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Voinic viguros puternic. O atunci mina tai tare shi respinge cu putere. EMINESCU O. IV 41. Voi ciinii mei Blinzi k nishte miei Tari k nishte lei. BOLINTINEANU O. 80. Am o catzelusha tare TZine usha in spinare (Lacatul). GOROVEI C. 194. ◊ Expr. (A fi) tare de cap v. cap¹ (I 4). (A fi) tare de(o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine; a fi fudul deo ureche v. fudul. ♦ Rezistent. E tare remarca doctorul scapa shi acum. CALINESCU E. O. II 278. 4. (Despre oameni shi manifestarile lor) Cu vointza ferma; energic dirz neclintit. Ma chinuiesc de rushine shi durere cind vad k shtie sa fie tare cind e vorba de bunastarea lui. DEMETRIUS C. 39. Viforoase erau vremile cele vechi... dar oamenii se nashteau tari. RUSSO S. 147. ♦ (Despre colectivitatzi) Plin de fortza puternic. Movileshtii intrasera cu oaste tare in tzara. SADOVEANU O. VII 147. Oricea fi a ta menire vei gasi poporul tare Infruntind lovirea soartei cuo puternica rabdare. ALECSANDRI O. 132. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) tare de inger v. inger (2). Faceau ei unii glume pe sama dsale dar era tare de fire nu se da. CONTEMPORANUL V_I 98. ♦ Neinduplecat neindurator nemilos rau. Facea cum facea shii aducea la vreme datoria pentru cal shtia om tare de suflet. La TDRG. 5. Care dispune de putere constituie o fortza este stapin pe o situatzie are autoritate. Sint tari taica boierii sint tari. STANCU D. 124. TZara inaltzata shi intinsa sub SHtefan cel Mare statea inca tare. SADOVEANU O. I 247. Domnia tare cere bratz lung shi vorbe scurte. ALECSANDRI T. II 87. Fii amicul celor slabi shi opunete celor tari shi nedreptzi. BOLLIAC O. 245. ◊ Fig. Avea carte de marinar in haina mai tare decit pashaportul folosit in calatorie de oamenii ceilaltzi. TUDORAN P. 348. ◊ Expr. A fi mare shi tare (sau tare shi mare) v. mare¹ (7). ♦ Care poseda cunoshtintze temeinice stapineshte bine o materie de specialitate. E tare la istorie. 6. Convingator concludent; clar categoric. Argumente tari. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se produce se desfashoara se manifesta cu violentza. Au fost in copilaria mea in vaile Siretului sha Moldovei ierni lungi shi tari cu omat foarte imbielshugat. SADOVEANU O. VIII 209. Astfel gerul e de tare Cit ingheatzan orice loc SHi a gurii rasuflare. ALECSANDRI P. A. 185. ◊ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre grele jignitoare. Vorbele tari ale razashului il strapungeau shil usturau. SADOVEANU O. VII 66. 8. (Despre sunete zgomote) Care este emis cu putere rasuna pina departe se aude bine. TZiash multzami foarte pentru osteneala Dacan vorbatzi tare aratai spre mine SHi daca in shoapta aratai spre tine. PANN la TDRG. 9. (Despre aer) Racoros rece taios; p. ext. curat ozonat. Era linishte shi racoare in aerul tare limpede inviorator al diminetzii. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 55. ♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat patrunzator ametzitor. Ma imbata mirosul fructelor coapte dulce shi tare. STANCU D. 89. Malinii infloritzi ishi revarsau miresmele tari asupra cerdacului. SADOVEANU O. I 344. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratzie mare de alcool. Ceva rom baiete rusesc tare detzi crapa maseaua! Trage un git shi te dezmortzeshte. SADOVEANU O. VI 31. Rachiu de cel bun tare da ea undel gusta? MIRONESCU S. A. 94. Turnind prin pahare sareau stropi din vin deo shchioapa in sus de tare ce era. CREANGA A. 97. ♦ (Despre unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic). Cafea tare. ◊ Apa tare v. apa (II 1). 11. (Despre culori) Viu puternic aprins. Erau cit de cit felurit imbracate in rochitze de culori tari unele altele in fote negre. CAMIL PETRESCU O. II 79.

TÁRE² tari adj. 1. Care are o consistentza solida care opune rezistentza shi nu poate fi ushor patruns strabatut desfacut despicat; p. ext. trainic durabil. ♦ Fortificat intarit; vartos. 2. Care este lipsit de elasticitate care nu se indoaie (decat cu greu); (despre panza sau obiecte de panza) scrobit. ◊ Panza tare = panza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie. 3. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Voinic zdravan viguros puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de (o) ureche (sau de urechi) = a nu auzi bine. ♦ Rezistent. 4. (Despre oameni shi despre manifestarile lor) Cu vointza ferma energic darz neclintit. ♦ (Despre colectivitatzi) Plin de fortza puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos rezistent. ♦ Neinduplecat neindurator nemilos rau. 5. Care dispune de putere care constituie o fortza care este stapan pe o situatzie. ♦ Care poseda cunoshtintze temeinice stapaneshte bine o materie de specialitate. 6. (Despre argumente) Convingator concludent; clar categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) care se produce se desfashoara se manifesta cu violentza. ◊ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre grele jignitoare. 8. (Despre sunete zgomote) care este emis cu putere care rasuna pana departe se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros rece taios; p. ext. curat ozonat. ♦ (Despre mirosuri) Foarte aromat patrunzator ametzitor ascutzit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratzie mare de alcool. ♦ (Despre unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic). Cafea tare. 11. (Despre culori) Viu puternic aprins. Lat. talem.

TÁRE² ~i adj. 1) (in opozitzie cu moale sau cu slab) Care are o consistentza solida shi nu poate fi distrus la actziunea fortzelor din afara; dur. Lemn ~. 2) (in opozitzie cu mladios) Care este lipsit de flexibilitate; tzeapan; neflexibil; inflexibil. Bara ~. 3) Care a devenit mai consistent mai dens. Tencuiala ~. 4) pop. (despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Care este inzestrat cu mare fortza fizica; puternic; voinic. Maini ~i. 5) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care vadeshte caracter puternic; cu vointza ferma. Pozitzie ~. ◊ A fi ~ de fire (sau de inima) a nushi pierde firea in momentele grele. Cei ~i cei care au putere in societate. A fi ~ shi mare a fi cu mare influentza; a fi puternic. A se face ~ shi mare a face pe grozavul; a se grozavi. A fi ~ pe piatza a fi stapan pe situatzie. Sus shi ~ in gura mare; cu toata convingerea. 6) Care are insushiri pozitive; inzestrat cu calitatzile necesare. Elev ~. 7) (despre actziuni fenomene ale naturii) Care are intensitate mare sporita. Vant ~. 8) (despre mirosuri substantze bauturi etc.) Care are o concentratzie mai mare decat cea normala. Aroma ~. 9) (despre aer) Care este racoros; rece. /<lat. talis

tare a. 1. robust viguros: e tare shi mare; 2. fig. puternic: dushmanul era mai tare decat noi; 3. vartos; tare k piatra; 4. in stare de a rezista atacurilor: cetate tare; 5. fig. energic: tare de inger; 6. solid trainic: ziduri tari; 7. violent: un miros un vant tare; 8. versat: tare in chimie. [Lat. TALEM cutare de unde distins excelent sub raportul fizic sau moral; sensul 8 dupa fr. fort]. ║ m. tarele hora munteneasca. ║ adv. 1. cu putere: a vorbi a lovi tare; 2. Mold. foarte: tare batran.

táre adj. (lat. talis asha de astfel de; it. tale fr. tel pv. cat. sp. pg. tal. V. atare). Virtos robust puternic forte: atlet tare bratz tare. Greŭ de invins orĭ de cucerit: armata dushman cetate tare. Virtos solid consistent dur: peatra e maĭ tare de cit pamintu diamantu e maĭ tare de cit toate corpurile oŭa tarĭ saŭ moĭ. Solid traĭnic durabil: zidurĭ tarĭ (fig.) guvern tare. Violent puternic: vint curent medicament cafea ceaĭ tare (in opoz. cu slab). A fi tare in ceva a avea putere in ceva (fig. a te pricepe): bou e tare in ceafa un elev tare in (saŭ shi: la) algebra. A fi tare shi mare a fi atotputernic. A fi tare de inger a fi curajos a nu te spaĭminta. Apa tare acid azotic. Adv. Cu tarie: vintu bate tare cĭocanu loveshte tare. Cu voce sunatoare (nu in shoapta): nu vorbi asha de tare camĭ spargĭ urechile. Mult foarte (exclamativ): taremĭ pare raŭ tareĭ bine aicĭ tare mĭe frica (in nord shi cu adj. shi cu adv.) un om tare bun tare bine.

táre adj. m. art. tárele pl. tari art. tárii; f. táre g.d. art. tárii pl. tari art. tárile

táre adj. m. f. táre; pl. m. shi f. tari

ápa táre s. f. + adj.

TÁRE adj. v. avizat capabil competent fortificat informat injurios insultator intarit jignitor ofensator pregatit.

TÁRE adj. adv. 1. adj. dur rezistent solid tenace (pop.) tzeapan vartos. (Un material ~.) 2. adj. v. consistent. 3. adj. v. solid. 4. adj. v. inflexibil. 5. adj. v. apretat. 6. adj. v. uscat. 7. adj. rece uscat vechi. (Un coltuc ~ de paine.) 8. adj. v. rascopt. 9. adj. v. robust. 10. adj. puternic rezistent (pop.) pilos. (O femeie ~.) 11. adj. v. tzipator. 12. adj. v. viu. 13. adj. v. intens. 14. adj. v. puternic. 15. adv. v. forte. 16. adj. v. patrunzator. 17. adj. v. curat. 18. adj. concentrat vartos. (Vin ~.) 19. adv. grabnic iute rapid repede. (Alerga cand mai ~ cand mai incet.) 20. adv. v. intens. 21. adv. puternic voiniceshte zdravan. (Trage ~ de funie.) 22. adj. aprig intens mare puternic strashnic violent zdravan. (Un vant ~.) 23. adv. bine intens puternic vartos zdravan. (Ploua ~.) 24. adj. puternic (inv.) temeinic (frantzuzism inv.) ponderos. (Un stat ~.) 25. adj. v. redutabil. 26. adj. v. energic. 27. adj. v. neclintit. 28. adj. v. convingator. 29. adj. puternic (livr.) forte (invar.). (Elev ~ la matematica.) 30. adv. v. grav. 31. adv. v. mult. 32. adv. v. mult. 33. adj. v. aspru. 34. adv. v. foarte. 35. adv. extrem foarte (prin Bucov.) praci (inv.) vartos. (~ de dimineatza.) 36. adv. v. mult. 37. adv. v. foarte.

TÁRE adj. adv. v. aprig aspru barbar brutal cainos crancen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblanzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman rau salbatic sangeros violent.

tare adj. v. AVIZAT. CAPABIL. COMPETENT. FORTIFICAT. INFORMAT. INJURIOS. INSULTATOR. INTARIT. JIGNITOR. OFENSATOR. PREGATIT.

tare adj. adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CIINOS. CRINCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUTZATOR. NEIERTATOR. NEIMBLINZIT. NEINDUPLECAT. NEINDURAT. NEINDURATOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RAU. SALBATIC. SINGEROS. VIOLENT.

TARE adj. adv. 1. adj. dur rezistent solid tenace (pop.) tzeapan virtos. (Un material ~.) 2. adj. consistent dens solid virtos. (O mamaliga ~.) 3. adj. puternic rezistent solid trainic zdravan. (A infipt un par ~ in pamint.) 4. adj. inflexibil neelastic neflexibil rigid tzeapan. (O bara o nuia ~.) 5. adj. apretat scrobit. (Guler ~.) 6. adj. intarit uscat. (Piine ~.) 7. adj. rece uscat vechi. (Un coltuc ~ de piine.) 8. adj. rascopt. (Un ou ~.) 9. adj. puternic robust solid viguros vinjos voinic zdravan (pop.) tzeapan vinos virtos (reg.) puteros putut socolan (Ban. shi Transilv.) pogan (inv.) potent putincios spatosh (fig.) verde. (Om ~.) 10. adj. puternic rezistent (pop.) pilos. (O femeie ~.) 11. adj. intens izbitor strident tzipator violent (rar) strigator. (Culori ~.) 12. adj. puternic viu (frantzuzism) criant (fig.) aprins. (Nuantze ~.) 13. adj. intens mare puternic stralucitor viu. (O lumina ~.) 14. adj. intens puternic rasunator ridicat. (Voce ~.) 15. adv. (MUZ.) forte puternic. 16. adj. intens patrunzator puternic (livr.) penetrant. (Un miros ~.) 17. adj. bun curat nealterat nestricat nevatamator neviciat oxigenat ozonat proaspat pur purificat salubru sanatos. (Aer ~.) 18. adj. concentrat virtos. (Vin ~.) 19. adv. grabnic iute rapid repede. (Alerga cind mai ~ cind mai incet.) 20. adv. intens puternic. (Inima i batea ~.) 21. adv. puternic voiniceshte zdravan. (Trage ~ de funie.) 22. adj. aprig intens mare puternic strashnic violent zdravan. (Un vint ~.) 23. adv. bine intens puternic virtos zdravan. (Ploua ~.) 24. adj. puternic (inv.) temeinic (frantzuzism inv.) ponderos. (Un stat ~.) 25. adj. puternic redutabil temut valoros (inv. livr.) potent. (Un adversar ~ la fotbal.) 26. adj. energic impetuos puternic vajnic viguros. (Un temperament ~.) 27. adj. neclintit nezdruncinat statornic. (O vointza ~.) 28. adj. concludent convingator decisiv edificator elocvent graitor hotaritor ilustrativ pilduitor puternic serios solid temeinic (rar) probant vorbitor (inv.) induplecator. (O dovada ~.) 29. adj. puternic (livr.) forte (invar.). (E ~ la matematica.) 30. adv. grav greu rau serios. (E ~ bolnav.) 31. adv. intens mult. (A suferit ~.) 32. adv. mult rau. (Sa chinuit ~.) 33. adj. aspru brutal greu violent (fig.) dur. (Vorbe ~.) 34. adv. foarte (Transilv. Mold. shi Bucov.) hat. (~ departe.) 35. adv. extrem foarte (prin Bucov.) praci (inv.) virtos. (~ de dimineatza.) 36. adv. mult. (~ ar putea sa se plimbe.) 37. adv. foarte. (E ~ bucuros.)

Tare ≠ debil incet moale slab slabanog

GRAU TÁRE s. v. ghirca.

griu tare s. v. GHIRCA.

táre (e) adj. 1. Puternic robust viguros. 2. De temut influent. 3. Rezistent dur solid. 4. Aspru salbatic rau primejdios. 5. Viteaz voinic. 6. Care produce o senzatzie intensa. 7. Bun bine pregatit care shtie mult. 8. (Adv.) Puternic cu putere. 9. (Adv.) Foarte. 10. (Adv. inv.) Mult enorm. Megl. tari istr. tore. Lat. tālis (Pushcariu 1713; REW 8543; Rosetti I 173) cf. it. tale prov. cat. sp. port. tal fr. tel. Evolutzia semantica este curioasa shi a fost explicata prin echivalentza putzin vizibila dintre „un anume cineva” cu „atit de important” (Tiktin) sau prin influentza sl. jak „astfel” shi „tare” (Skok Arch. slaw. Phil. XXXVII 87; Densusianu GS II 324). De asemenea se poate porni de la comparativul mai tare care poate ajunge sa insemne „mai important” cf. mai asha mai acatarii. Cf. atare. Der. tarie s. f. (fortza putere vigoare autoritate; inv. armata fortze; rezistentza; soliditate; inv. fortareatza fortificatzie; severitate rigoare duritate; gust intzepator; usturime usturatura; energie curaj; temperament; capacitate; mijloc centru; esentza extract; cer bolta) ultimul sens numai poetic; intari vb. (a fortifica a solidifica; a deveni robust a prinde putere; a confirma; a ratifica); intaritor adj. (tonic fortifiant); intaritura s. f. (fortificatzie); tarire s. f. (inv. fortza); tarime s. f. (soliditate rezistentza fortza putere).

táre conj. (reg.) Sau ori: „Tarei brad tarei bohash” (Papahagi 1925); „Tare mai multzi tare unu tot desag” (ALRRM 1971: 516). (Maram. Trans.). Lat. talem talis (SHaineanu Scriban; Pushcariu Rosetti cf. DER; DLRM DEX MDA).

táre conj. Sau ori: „Tarei brad tarei bohash” (Papahagi 1925); „Tare mai multzi tare unu tot desag” (ALR 1971: 516). Lat. talis.

tarele v. de tare.

FORTES^[1] FORTUNA ADIUVAT (lat.) norocul (soarta)^[2] ajuta pe cei tari Terentziu „Phornio” act. I scena 4 25. V. shi Audaces fortuna iuvat.

tare tari adj. 1. (d. elevi studentzi) bun competent stapan pe materie. 2. (d. lucruri) de calitate superioara excelent.

a avea spate tare expr. a avea sprijin / protectzie din partea unor persoane importante

a fi tare in gura expr. (intl.) 1. a barfi a ponegri. 2. a fi intrigant. 3. a se certa urat; a face scandal.

a fi tare in gusha expr. (peior.) a fi bogat.

a lua ceva tare in cur expr. (vulg. glum.) a lua loc a se asheza

al mai tare din parcare expr. (iron.) individ grozav / formidabil

baga mare / tare! expr. 1. grabeshtete! 2. (cart.) mareshte miza! dubleaza potul!

cel mai tare din parcare expr. (iron.) formidabil imbatabil.

sus shi tare expr. 1. ferm categoric energic. 2. in auzul tuturor in gura mare.

tare k piatra / k fierul / k otzelul expr. (d. oameni) sanatos viguros robust.

tare de cap expr. prost nerod tembel cretin tampit.