optziuni
  • info

13 definitzii pentru concludent

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CONCLUDÉNT A concludentzi te adj. (Adesea adverbial) Care convinge; convingator. ♦ (Log.) Pe baza caruia se poate trage o concluzie. Din lat. concludens ntis.

concludént ~a [At: CHIRITZESCU ap. CONV. LIT. XLII2 147 / Pl: ~ntzi ~e / E: lat concludens ntis] 12 av a Convingator. 3 a Pe baza caruia se poate trage o concluzie (5).

CONCLUDÉNT A concludentzi te adj. (Adesea adverbial) Care convinge; convingator. ♦ Pe baza caruia se poate trage o concluzie. Din lat. concludens ntis.

CONCLUDÉNT A concludentzi te adj. Care convinge care te face sa dobindeshti o convingere; convingator. Congresul popoarelor pentru apararea pacii de la Viena a aratat din nou in mod concludent k aceasta mishcare democratica a tuturor popoarelor este o fortza in stare sa zadarniceasca planurile singeroase ale atzitzatorilor la un nou razboi. SCINTEIA 1953 nr. 2563. ◊ (Adverbial) Romanul arata concludent ce influentza uriasha shi hotaritoare a avut victoria armatelor sovietice pentru mishcarea de eliberare a popoarelor subjugate de fascism. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 156 5/2.

CONCLUDÉNT A adj. (adesea adv.) Care convinge; convingator. [Cf. lat. concludens it. concludente].

CONCLUDÉNT A adj. (shi adv.) care convinge; convingator. ◊ (log.) pe baza caruia se poate trage o concluzie. (< lat. concludens it. concludente)

CONCLUDÉNT ~ta (~tzi ~te) shi adverbial 1) Care convinge; care aduce o confirmatzie; bazat pe probe convingatoare; confirmativ. Experientza ~ta. Rezultat ~. 2) Care conclude; exprimat in calitate de concluzie; conclusiv. Decizie ~ta. /<lat. concludens ~ntis

*concludént a adj. (lat. conclúdens éntis). Care probeaza bine ceĭa ce a spus: argument concludent.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

concludént adj. m. pl. concludéntzi; f. concludénta pl. concludénte

concludént adj. m. pl. concludéntzi; f. sg. concludénta pl. concludénte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CONCLUDÉNT adj. v. convingator.

CONCLUDENT adj. convingator decisiv edificator elocvent graitor hotaritor ilustrativ pilduitor puternic serios solid tare temeinic (rar) probant vorbitor (inv.) induplecator. (Un argument un exemplu ~.)

Concludent ≠ neconcludent neconvingator

Intrare: concludent
concludent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concludent
  • concludentul
  • concludentu‑
  • concludenta
  • concludenta
plural
  • concludentzi
  • concludentzii
  • concludente
  • concludentele
genitiv-dativ singular
  • concludent
  • concludentului
  • concludente
  • concludentei
plural
  • concludentzi
  • concludentzilor
  • concludente
  • concludentelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

concludent, concludentaadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care convinge. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: concluziv confirmativ convingator antonime: neconcludent neconvingator
    • format_quote Congresul popoarelor pentru apararea pacii de la Viena a aratat din nou in mod concludent k aceasta mishcare democratica a tuturor popoarelor este o fortza in stare sa zadarniceasca planurile singeroase ale atzitzatorilor la un nou razboi. SCINTEIA 1953 nr. 2563. DLRLC
    • format_quote Romanul arata concludent ce influentza uriasha shi hotaritoare a avut victoria armatelor sovietice pentru mishcarea de eliberare a popoarelor subjugate de fascism. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 156 5/2. DLRLC
    • 1.1. logica Pe baza caruia se poate trage o concluzie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.