TÁRE tari adj. adv. I. Adj. 1. Care are o consistentza solida care opune rezistentza la apasare shi nu poate fi ushor patruns strabatut desfacut despicat; lipsit de moliciune solid; p. ext. trainic durabil. ♦ Care este mai consistent decat in mod obishnuit; vartos des; (despre paine) uscat; (despre oua) rascopt. ♦ Fortificat intarit. 2. Care este lipsit de elasticitate care nu se indoaie (decat cu greu) fara supletze; (despre panza sau obiecte de panza) scrobit apretat. ◊ Panza tare = panza (cu tzesatura rara) foarte apretata folosita in croitorie. 3. (Despre fiintze sau partzi ale corpului lor) Care are fortza sau rezistentza fizica voinic robust viguros puternic. ◊ Expr. (A fi) tare de(o) ureche (sau de urechi) = (a fi) surd. 4. (Despre oameni shi despre manifestarile lor) Care este in stare sa reziste sa faca fatza incercarilor cu vointza ferma energic darz neclintit. ◊ Expr. (A fi) tare de fire (sau de inima) = (a fi) curajos rezistent. ♦ (Despre colectivitatzi) Plin de fortza puternic. ♦ Neinduplecat. 5. Care dispune de putere de autoritate care este stapan pe o situatzie; atotputernic. ♦ Care poseda cunoshtintze temeinice intrun domeniu; doct priceput. 6. (Despre argumente) Convingator concludent; clar categoric. 7. (Despre fenomene ale naturii) Care se manifesta cu violentza. ♦ Vorbe (sau cuvinte) tari = vorbe aspre grele jignitoare insultatoare injurioase. 8. (Despre sunete zgomote) Care este emis cu putere care rasuna pana departe se aude bine. 9. (Despre aer) Racoros rece taios; p. ext. curat ozonat. ♦ Care produce o impresie puternica asupra organelor de simtz; patrunzator intens ascutzit. 10. (Despre bauturi alcoolice) Care are o concentratzie mare de alcool. ♦ (Despre unele substantze alimentare chimice sau medicamentoase) Care are o concentratzie mare (shi produce un efect puternic); p. restr. picant. 11. (Despre culori) Batator la ochi; viu puternic intens aprins. II. Adv. 1. Foarte mult extrem teribil grozav. ◊ (Pe langa adjective sau adverbe ajuta la formarea superlativului) Itzi voi ramane tare recunoscator. 2. Cu fortza cu intensitate cu putere. 3. (Pe langa verbe k „a vorbi” „a spune” „a canta” etc.) Cu glas articulat pentru a fi auzit de cei din jur; cu glas ridicat pentru a se auzi bine sau departe. 4. Iute repede. Lat. talem.