MÁRE¹ mari adj. I. (Indica dimensiunea) Care depasheshte dimensiunile obishnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate in mod absolut sau prin comparatzie). ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mainii care se opune celorlalte degete. Litera mare = majuscula. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cat cepele) = a privi cu uimire cu curiozitate cu atentzie. ◊ (Adverbial) Faina macinata mare. ♦ (Despre suprafetze) Intins² vast. ◊ (Substantivat; in loc. adv.) In mare = a) pe scara ampla; dupa un plan vast; b) in linii generale in rezumat. ♦ Inalt. Deal mare. ♦ Lung. Par mare. ♦ Incapator spatzios; voluminos. Vas mare. ◊ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasa a unei case tzaraneshti destinata oaspetzilor. ♦ Lat.; adanc. Apa mare. II. (Indica cantitatea) 1. Care este in cantitate insemnata; abundent mult; numeros. ♦ (Despre ape curgatoare viituri; de obicei in legatura cu verbe k „a veni”) Cu debit sporit umflat. 2. (Despre numere sau p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata; ridicat. ♦ (Despre pretzuri) Ridicat. ◊ Loc. adj. De mare pretz = foarte valoros pretzios scump. ♦ (Despre colectivitatzi) Numeros. III. (Arata rezultatul dezvoltarii fiintzelor) Care a depashit frageda copilarie; care a intrat in adolescentza; care a ajuns la maturitate. ◊ Fata mare = fata la varsta maritishului; virgina fecioara. ◊ Expr. Sa creshti mare! formula cu care se raspunde unui copil la salut cu care i se multzumeshte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori shi mici shi mari = totzi toate toata lumea; (in constructzii negative) nimeni. ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) in varsta. IV. (Indica durata; despre unitatzi de timp) De lunga durata indelung lung. ◊ Postul (cel) Mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului care preceda sarbatoarea Pashtilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indica intensitatea) 1. (Despre surse de lumina shi caldura) Puternic intens. ◊ Ziua mare = partea diminetzii (dupa rasaritul soarelui) cand lumina este deplina intensa. ◊ Expr. (Ziua) in (sau la) amiazamare = in toiul zilei in plina zi la amiaza. 2. (Despre sunete voce zgomote) Puternic ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glas tare cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certaretz scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent aspru naprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mishcare sau de deplasare) Care a depashit viteza obishnuita; crescut (k viteza) marit. 5. (Despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Intens profund tare. ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu anevoie. ◊ Expr. (Ai fi cuiva) mai mare mila (sau dragul rushinea etc.) = (ai fi cuiva) foarte mila (sau drag rushine etc.). ♦ (Adverbial; pop.) Din caleafara peste masura. ♦ Grav. Gresheala mare. VI. (Arata calitatea valoarea) 1. De valoare de insemnatate deosebita; important insemnat. ◊ Zi mare = zi de sarbatoare; zi importanta. Strada mare = nume dat in unele orashe de provincie strazii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larga circulatzie care leaga localitatzi importante. ◊ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresioneaza sau deshteapta mirare; b) lucru care nu reprezinta nimic de seama care reprezinta prea putzin care este nesemnificativ; c) (in constructzii negative da contextului valoare afirmativa shi invers) nash crede sa (nu)... ♦ Hotarator. ♦ Uimitor extraordinar impresionant. ◊ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamatzie) exprima uimire admiratzie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). Mare minune sa (nu)... = ar fi de mirare sa (nu)... nash crede sa (nu)... ♦ Grav serios. 2. Cu calitatzi exceptzionale; ilustru celebru renumit. ♦ Ieshit din comun; deosebit. 3. Care ocupa un loc de frunte intro ierarhie; cu vaza. ◊ Socru mare = tatal mirelui; (la pl.) parintzii mirelui. Soacra mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ◊ Expr. A se tzine mare = a fi mandru semetz fudul. (Substantivat) A trage (sau a calca) a mare = ashi da importantza; a cauta sa ajunga pe cei suspushi. La mai mare urare adresata cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansari intrun post. Mare shi tare sau tare shi mare = foarte puternic influent. ♦ (Substantivat) Maimare = capetenie shef. ♦ Superior in ceea ce priveshte calitatzile morale. ◊ Expr. Mare la inima (sau la suflet) = marinimos generos. ♦ Deosebit ales² distins. Mare cinste. ◊ Mare tzinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi. ♦ (Despre ospetze serbari) Plin de stralucire; bogat fastuos pompos. Lat. mas maris.

mare¹ [At: PSALT. HUR. 123^v/6 / V: (reg) mare mire / Pl: ~ri (inv) ~re / E: pbl ml mas maris] 1 a (ioc mic) Care depasheshte dimensiunile mijlocii obishnuite considerate in mod absolut sau prin comparatzie. 2 a (Is) Litera (sau inv slova) ~ Majuscula. 3 a (Ioc mic; is) Degetul (cel) ~ Deget gros opozabil de la mana. 4 s (Ilav) In ~ Pe scara ampla. 5 s (Ial) Dupa un plan vast. 6 s (Ial) In linii generale. 7 s (Ial) In rezumat. 8 s (Cmr; ial) Cu ridicata Si: angro. 9 a (Ie) A avea (sau a fi cu) gura ~ A fi certaretz. 10 a (Reg; ie) A lasa (pe cineva) ~ shi devreme A lasa pe cineva dezamagit. 11 a (D. ochi) Marit de uimire de groaza etc. Si: holbat. 12 a (Ie) A face (sau a deschide etc. ) ochii (sau ochi) ~ri (cat cepele) A privi cu uimire cu atentzie cu curiozitate. 13 a (Olt; is) Pamant ~ Pamant argilos. 14 a (D. suprafetze) Intins. 15 a (D. incaperi recipiente etc.) Cu volum mare (1) Si: incapator spatzios. 16 a (D. obiecte; ioc scurt) Lung. 17 a (D. lucruri sau fiintze) inalt. 18 a (D. ape gropi prapastii) Adanc shi lat. 19 a (D. ape curgatoare viituri) Cu debit crescut Si: umflat. 20 a (ioc ingust) Lat. 21 a (Ioc subtzire) Gros in diametru. 22 a (Trs; Ban; is) Untura ~ Osanza. 23 a (Reg; d. femei) Insarcinata. 24 a (D. copil) Care a depashit frageda copilarie. 25 a (D. copil) Care a intrat in adolescentza. 26 a (D. fiintze) Care a ajuns la maturitate. 27 a (Is) Fata Fata la varsta maritishului. 28 a (Ias) Virgina. 29 a (Ie) Sa creshti ~ Formula cu care se raspunde unui copil la salut. 30 a (Iae) Formula cu care i se multzumeshte unui copil pentru un serviciu etc. 31 a (Ivp; ie) La ~ La adolescentza. 32 a (Ivp; iae) La maturitate. 33 s (Ie) (Cu) mic (cu) ~ Toata lumea. 34 s (ie) Nici mic nici ~ Nimeni. 35 a (La comparativ sau la superlativul relativ) (Cel) mai in varsta. 36 a (D. unitatzi de timp) De lunga durata Si: indelungat lung. 37 a (Is) Postul (cel) ~ Cel mai lung post din cuprinsul anului care preceda sarbatoarea Pashtilor. 38 a (Pop; is) An ~ An bisect. 39 a (Arata cantitatea; ioc putzin) Mult. 40 a (D. valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata. 41 a (D. pretzuri; ioc scazut) Ridicat. 42 a (Ila) De ~ pretz Foarte valoros Si: pretzios scump. 43 a (Reg; ic) La mai ~ Joc de noroc in care cashtiga cel care da zarul cel mai mare. 44 (Ie) La mai ~! Formula de urare de bine de propashire. 45 a (D. colectivitatzi) Numeros. 46 a Intens. 47 a (Ivp; d. iarna) Foarte friguroasa. 48 a (Is) Ziua ~ Parte a diminetzii dupa rasaritul soarelui cand lumina este deplina intensa. 49 a (Ie) Ziua in amiaza (sau inv ziua amiazazi) ~ La amiaza. 50 av (Reg; ie) A vorbi ~ A vorbi tare. 51 av (Reg; iae) A comanda. 52 av (Reg; iae) A vorbi cu arogantza cu ifos provocator. 53 av (Reg; ie) A rade ~ A rade cu hohote. 54 a (D. discutzii) Aprig. 55 a (Reg; is) Vreme ~ Furtuna. 56 a (Ie) (Ai fi cuiva) mai ~ dragul (sau mila rushinea ciuda etc.) Se spune cand cineva simte multa placere (sau mila rushine ciuda etc.) 57 a (D. calamitatzi dezastre etc.) Cumplit. 58 a (Arata calitatea valoarea; adesea preceda substantivul shi poarta accentul in fraza) De insemnatate deosebita Si: important insemnat valoros. 59 a (Is) Duminica ~ sau (rar) duminica cea ~ Rusaliile. 60 a (Ias) Prima zi de Pashti. 61 a (Pop; is) Seara ~ Ajun al Craciunului. 62 a (Pop; is) Zi ~ Zi de sarbatoare. 63 a (Ila) De zile ~ri Deosebit. 64 a (Is) Doliu ~ Doliu solemn manifestat prin imbracaminte de culoare neagra purtat mai ales de femei la moartea unei rude foarte apropiate. 65 a (Pop; is) Pranzul (cel) ~ A doua masa care o iau tzaranii aflatzi la munca in cursul verii. 66 a (Ias) Masa principala de la amiaza. 67 a (Pop; ias) Timp al zilei cand se ia pranzul mare (66). 68 a (Pfm; is) Drumul (cel) ~ Drum principal de larga circulatzie care leaga localitatzi importante. 69 a (Is) Strada (sau ulitza) (cea) ~ Strada sau ulitza principala in unele localitatzi din provincie. 70 a (Is) Vorba ~ Vorba solemna hotarata importanta care angajeaza. 71 a (Is) Vorbe ~ri Cuvinte bombastice. 72 a (Ias) Promisiuni goale. 73 a (Ias; rar) Laude. 7475 a (Is) Lucru ~ Lucru sau fiintza de seama de valoare. 76 a (Ias; exclamativ) Extraordinar. 7778 a (Ie) (Nu) e ~ lucru (Nu) este un lucru care impresioneaza sau trezeshte mirare. 7980 a (Iae) (Nu) este un lucru semnificativ. 8182 a (Iae; icn) (Nu) este un lucru care reprezinta mult pentru cineva. 8384 a (Iae) Nash crede (k nu sau) k da. 85 a (Rar; ie) Cat un lucru ~ Cat nu se poate spune Si: foarte mult. 86 a (Rar; ie) A avea ~ri cuvinte sa... (sau a...) A avea motive puternice intemeiate sa... 87 a Uimitor. 88 a (Exclamativ; fam; ie) (A fi) ~ minune (sau inv ciuda) sau minune ~ Exprima uimire admiratzie etc. 89 a (Reg; cu valoare de superlativ; iae) (A fi) foarte frumos sau bun etc. 9091 a (Pfm; ie) (Ar fi) ~ minune sa (nu)... Ar fi de mirare sa (nu)... 92 a Categoric. 93 a Grav. 94 a Deosebit. 95 a (is) ~ tzinuta imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi. 96 a (D. ospetze serbari) Plin de stralucire Si: bogat fastuos Cf pompos. 97 a Cu calitatzi exceptzionale Si: celebru ilustru renumit. 98 a Plin de generozitate de nobletze. 99 a (Bis; d. Dumnezeu sau o insushire a divinitatzii in constructzii exclamative) Atotputernic. 100 a intemeiat. 101 a Evident. 102 a Ieshit din comun Si: deosebit. 103 a (Ilav) Cu ~ greu (sau greutate) Cu dificultatzi deosebite Si: anevoie. 104 a (Mol; ie) Cu ~ce Cu dificultatzi deosebite. 105 a (Mol; iae; pex) In cele din urma. 106 a Care ocupa un loc de frunte intro ierarhie. 107 a (Ie) A se tzine ~ A fi mandru semetz. 108 s (Pop; ie) A trage (sau a calca) a ~ sau (nob) a o lua pe ~ Ashi da importantza. 109 s (Iae) A cauta sa ajunga pe cei suspushi. 110 a (Fam; ie) La mai ~ Urare adresata unei persoane avansate in grad. 111112 a (Iljv) ~ (shi) tare sau tare shi ~ (Care este) extrem de influent prin functzia care o detzine. 113 a (Ie) A fi (sau a umbla) cu capul ~ sau a fi cap ~ (ori ~ de cap) A avea o parere foarte buna despre sine. 114 a (Iae) A fi incapatzanat. 115 a (Reg; ie) A se face ~ pe ceva (sau pe cineva) A face pe stapanul unui lucru sau unei persoane. 116 a (Reg; iae) A face pe superiorul cuiva. 117 s (ie) A face pe ~le Ashi da importantza. 118 s (Iae) A se considera suspus. 119 a De rang inalt Si: nobil. 120 a De familie buna. 121 a (Is) Mama ~ Bunica. 122 a (Is) Tata ~ Bunic. 123 a Var ~ Var primar. 124125 a (Pop; is) Unchi (sau lele) ~ (Frate sau) sora a(l) tatalui sau a(l) mamei in raport cu copiii. 126127 a (Is) Socru (sau soacra) ~ (Tatal sau) mama mirelui in ziua casatoriei a doi tineri. 128129 a (Is) Nun (sau nuna) ~ Fiecare dintre cele doua persoane care asista k martori principali la savarshirea unei cununii religioase. 130 s (La comparativ urmat de aps) Superior ierarhic al unei persoane considerat in raport cu aceasta. 131132 smf a (Cu valoare de superlativ) (Persoana) care ocupa cel mai inalt loc intro ierarhie care are functzia de conducator de shef suprem. 133 sm (Pop; gmtz; ie) Mai ~ peste mai mici shi staroste de calici Se spune despre cei ce se mandresc prea mult cu o slujba mica. 134 a (Inv; is) Mai ~ Stramosh.

MÁRE¹ mari adj. I. (Indica dimensiunea) Care depasheshte dimensiunile obishnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate in mod absolut sau prin comparatzie). ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mainii care se opune celorlalte degete. Litera mare = majuscula. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cat cepele) = a privi cu uimire cu curiozitate cu atentzie. ◊ (Adverbial) Faina macinata mare. ♦ (Despre suprafetze) Intins² vast. ◊ (Substantivat; in loc. adv.) In mare = a) pe scara ampla; dupa un plan vast; b) in linii generale in rezumat. ♦ Inalt. Deal mare. ♦ Lung. Par mare. ♦ Incapator spatzios; voluminos. Vas mare. ◊ (Pop.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasa a unei case tzaraneshti destinata oaspetzilor. ♦ Lat.; adanc. Apa mare. II. (Indica cantitatea) 1. Care este in cantitate insemnata; abundent mult; numeros. ♦ (Despre ape curgatoare viituri; de obicei in legatura cu verbe k „a veni”) Cu debit sporit umflat. 2. (Despre numere sau p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata; ridicat. ♦ (Despre pretzuri) Ridicat. ◊ Loc. adj. De mare pretz = foarte valoros pretzios scump. ♦ (Despre colectivitatzi) Numeros. III. (Arata rezultatul dezvoltarii fiintzelor) Care a depashit frageda copilarie; care a intrat in adolescentza; care a ajuns la maturitate. ◊ Fata mare = fata la varsta maritishului; virgina fecioara. ◊ Expr. Sa creshti mare! formula cu care se raspunde unui copil la salut cu care i se multzumeshte pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori shi mici shi mari = totzi toate toata lumea; (in constructzii negative) nimeni. ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativ relativ) Mai (sau cel mai) in varsta. IV. (Indica durata; despre unitatzi de timp) De lunga durata indelung lung. ◊ Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului care preceda sarbatoarea Pashtilor. (Pop.) An mare = an bisect. V. (Indica intensitatea) 1. (Despre surse de lumina shi caldura) Puternic intens. ◊ Ziua mare = partea diminetzii (dupa rasaritul soarelui) cand lumina este deplina intensa. ◊ Expr. (Ziua) in (sau la) amiazamare = in toiul zilei in plina zi la amiaza. 2. (Despre sunete voce zgomote) Puternic ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glas tare cu ton ridicat. A fi cu gura mare = a fi certaretz scandalagiu. 3. (Despre fenomene atmosferice) Violent aspru naprasnic. Ger mare. 4. (Despre ritmul de mishcare sau de deplasare) Care a depashit viteza obishnuita; crescut (k viteza) marit. 5. (Despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Intens profund tare. ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu anevoie. ◊ Expr. (Ai fi cuiva) mai mare mila (sau dragul rushinea etc.) = (ai fi cuiva) foarte mila (sau drag rushine etc.). ♦ (Adverbial; pop.) Din caleafara peste masura. ♦ Grav. Gresheala mare. VI. (Arata calitatea valoarea) 1. De valoare de insemnatate deosebita; important insemnat. ◊ Zi mare = zi de sarbatoare; zi importanta. Strada mare = nume dat in unele orashe de provincie strazii principale. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larga circulatzie care leaga localitatzi importante. ◊ Expr. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice; promisiuni goale; b) (rar) laude. Mare lucru = a) lucru care impresioneaza sau deshteapta mirare; b) lucru care nu reprezinta nimic de seama care reprezinta prea putzin care este nesemnificativ; c) (in constructzii negative da contextului valoare afirmativa shi invers) nash crede sa (nu)... ♦ Hotarator. ♦ Uimitor extraordinar impresionant. ◊ Expr. Mare minune sau minune mare = a) (cu valoare de exclamatzie) exprima uimire admiratzie etc.; b) (reg.; cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). Mare minune sa (nu)... = ar fi de mirare sa (nu)... nash crede sa (nu)... ♦ Grav serios. 2. Cu calitatzi exceptzionale; ilustru celebru renumit. ♦ Ieshit din comun; deosebit. 3. Care ocupa un loc de frunte intro ierarhie; cu vaza. ◊ Socru mare = tatal mirelui; (la pl.) parintzii mirelui. Soacra mare sau soacra cea mare = mama mirelui. ◊ Expr. A se tzine mare = a fi mandru semetz fudul. (Substantivat) A trage (sau a calca) a mare = ashi da importantza; a cauta sa ajunga pe cei suspushi. La mai mare urare adresata cuiva cu ocazia unei numiri sau a unei avansari intrun post. Mare shi tare sau tare shi mare = foarte puternic influent. ♦ (Substantivat) Maimare = capetenie shef. ♦ Superior in ceea ce priveshte calitatzile morale. ◊ Expr. Mare la inima (sau la suflet) = marinimos generos. ♦ Deosebit ales² distins. Mare cinste. ◊ Mare tzinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi. ♦ (Despre ospetze serbari) Plin de stralucire; bogat fastuos pompos. Probabil lat. mas maris.

MÁRE¹ mari adj. 1. (Indicind dimensiunea; in opozitzie cu mic) Care depasheshte dimensiunile obishnuite care intrece masura mijlocie. K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC P. I 48. Ghemele tari shi mari k bostanii. RETEGANUL P. I 57. Litera mare = litera folosita in mod obishnuit k initziala a substantivelor proprii shi a cuvintelor cu care incepe o fraza. Degetul cel mare = degetul cei mai gros format numai din doua falange (shi care la mina se poate opune celorlalte degete). Cuprinzindushi timplele intre degetul cel mare shi aratator se gindea la ceva. GALAN B. I 54. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cit cepele) = a privi cu uimire cu curiozitate. [Evantia] deschise ochii mari catind in jurul ei cu spaima. BART E. 205. Cit toate zilele de mare v. zi. A lasa (pe cineva) mare shi devreme = a lasa pe cineva dezamagit cu buzele umflate. Pupaza... ishi ia apoi drumul in zbor spre Humuleshti shi ma lasa mare shi devreme cu lacrimile pe obraz uitinduma dupa dinsa. CREANGA 57. A fi (sau a umbla) cu capul mare = a fi increzut ashi da aere. ◊ (Adverbial; in legatura cu «a macina» «a pisa») Sarea era tot atit de vinata k zaharul pisata mare. C. PETRESCU I. II 166. ♦ (Despre suprafetze) Intins vast larg. O tzara asha de mare shi bogata. CREANGA P. 184. Apa... in mari cercuri senvirti. ALECSANDRI P. I 13. ◊ Fig. Umbra mortzii se intinde tot mai mare shi mai mare. EMINESCU O. I 148. ◊ Expr. In mare = a) dupa un plan vast in proportzii vaste. Incepu sa faca in tovarashie negotz in mare shi cu strainatatea. CAMIL PETRESCU O. II 65; b) in linii generale in rezumat. In linii mari v. linie. ♦ (In opozitzie cu jos scund) Inalt. Un deal mare ne desparte. JARNÍKBIRSEANU D. 253. ♦ (In opozitzie cu scurt) Lung. Fata cu cositza mare. JARNÍKBIRSEANU D. 209. ♦ Incapator cuprinzator spatzios voluminos. Au implut un sac mare mare. SBIERA P. 184. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci K sa coaca pentru nunta shi placinte shi colaci. EMINESCU O. I 87. ◊ Casa cea mare = camera cea mai frumoasa dintro casa tzaraneasca destinata oaspetzilor. ♦ (Despre cursuri de apa; in opozitzie cu ingust mic) Lat adinc. Era o apa mare k Dunarea ori poate shi mai mare. RETEGANUL P. II 11. 2. (Indicind cantitatea numarul sau intensitatea; in opozitzie cu putzin mic redus) Mult imbelshugat bogat abundent in cantitate insemnata; numeros. Lisa ishi sapase albie prapastioasa iar la viituri mari puhoiul rupea shi surpa ogoarele din coasta satului. SADOVEANU M. C 5. O ceata mai mare de fete Au prins pe flacai mai putzini. COSHBUC P. 11 47. Se va supune cum i se va fagadui mai mare simbrie. NEGRUZZI S. I 138. ◊ Expr. (Despre ape curgatoare) A veni mare = a creshte a se umfla. Apa venise mare. In munte se topeau inca nametzii. C. PETRESCU I. II 174. Prahova din cauza ploilor la munte venise mare. BOLINTINEANU O. 427. ♦ (Despre surse de lumina shi caldura care pot fi reglate) Puternic intens. Fa lampa mai mare! 3. (Despre diviziuni de timp; in opozitzie cu scurt) De lunga durata lung. Facu noaptea aceasta sa fie de trei ori mai mare. ISPIRESCU U. 16. Cit era ziulica shi noaptea de mare shedeau singurisingurei. CREANGA P. 73. K ziua citui de mare Nime gind k mine nare. JARNÍKBIRSEANU D. 82. 4. (Purtind accentul in fraza adesea precedind substantivul) In grad inalt intens adinc profund tare. Avusese mare iubire pentru el. SADOVEANU M. C. 7. Marea inzestrare auditiva a lui Caragiale a fost una din radacinile artei lui. VIANU S. 114. Ma da drept satzi spun k mare natarau mai eshti! CREANGA O. A. 150. ◊ Mare viteza v. viteza. ◊ Loc. adj. Dea mai mare dragul v. drag. ◊ Expr. (Ai fi cuiva) mai mare dragul (sau mila rushinea necazul etc.) = (ai fi cuiva) foarte drag foarte bine foarte placut (mila rushine necaz etc.). SHin mijloc el mai mare dragul. COSHBUC P. I 241. TZii mai mare dragul sa te duci la el. CREANGA A. 19. Ziuamare = moment al diminetzii cind soarele a rasarit de mult cind lumina incepe sa devina intensa. Cind am deschis ochii era ziuamare. NEGRUZZI S. I 60. Ziua in amiazamare v. amiaza. Indatamare v. indata. ♦ (Despre sunet glas; in opozitzie cu slab stins) Tare puternic ridicat. Se auzea un glas mare minios la care raspundea vocea groasa a hangiului. SADOVEANU O. VII 28. SHin glas mare itzi uram... Ani multzi. ALECSANDRI P. II 110. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glasul ridicat tare strigind. Striga in gura mare k crapa de foame. CREANGA P. 241. A fi cu gura mare = a fi certaretz. ♦ (Despre fenomene atmosferice) Violent naprasnic aspru. Ger mare. ▭ TZipa sherpele in gura broashtei de seceta mare ce era pe acolo. CREANGA P. 247. Vint mare Se radica. CONACHI P. 265. ♦ (Adverbial popular) Din caleafara peste masura tare. A sa fie Mare mult omor! ALECSANDRI P. I 54. Mare posomoritui. id. T. 138. 5. (Despre fiintze; in opozitzie cu tinar) Adult matur major virstnic; (la comparativ) mai in virsta mai batrin. Tu sa te supui mie caci itzi sint frate mai mare. SADOVEANU M. C. 17. SHioi ajunge sami cresc copiii sa mii vad mari shi voinici. MIRONESCU S. A. 37. Aici nu sintem la lesh k sa ma iei in ris. Acus mare!. ALECSANDRI T. I 184. ◊ Fatamare v. fata. Mamamare v. mama. Coanamare v. cucoana. Socrumare v. socru. ◊ Tatamare v. tata. ◊ Expr. (Despre copii) A se face mare = a creshte a deveni adult matur. Dragii mei copii vatzi facut mari. ISPIRESCU E. 33. ◊ (Substantivat) Ba mai bine i dau eu una peste bot k sa nu se amestece in vorba alor mari. SADOVEANU M. C. 6. ◊ (Expr.) Cu mic cu mare v. mic. 6. Vestit renumit ilustru. Viatza marelui nostru poet Mihail Eminescu a fost nefericita shi scurta. SADOVEANU E. 75. ◊ (In componentza unor nume proprii) SHtefan cel Mare. Alexandru cel Mare. 7. (In opozitzie cu inferior de jos subaltern) Care ocupa un rang superior intro ierarhie; puternic suspus. Tot crai shi tot craiese mari. COSHBUC P. I 57. SHadea intro chiliutza din casele unui boier mare. EMINESCU N. 57. ◊ Expr. Mare shi tare = puternic influent. Iara mare shi tarei in comuna primarele. C. PETRESCU I. II 11. A se tzine mare = a fi mindru fudul semetz. A calca a mare v. calca. La mai mare urare facuta cuiva cu ocazia unei numiri sau avansari intrun post. ◊ (Substantivat) Imprejur cei mari ai tzarii shi ai sfatului saduna. EMINESCU O. I 165. (Expr.) Maimarele = sheful superiorul. A luat pozitzie de dreptzi dinaintea maimarilor asha cum se ia la armata. PASS L. II 24. Maimarii lui vazindul k shia facut datoria de ostash lau slobozit din oaste. CREANGA P. 297. ◊ (Precedind denumirile de dregatori din trecut arata treapta cea mai inalta a dregatoriilor respective) Mare ban mare logofat. ▭ Calarime supt comanda marelui paharnic. BALCESCU O. I 13. ♦ (Despre familie nume neam) Nobil ales facind parte din protipendada. De se trag din neam mare Asta e ontimplare. ALEXANDRESCU M. 321. 8. (In opozitzie cu de rind obishnuit) Important de seama hotaritor. Lupta cea mare se va da odata. SAHIA N. 40. Prinzul cel mare v. prinz. Zi mare = zi de sarbatoare zi importanta. Saptamina mare = saptamina care preceda imediat sarbatoarea pashtilor la creshtini. Strada mare = nume dat in orashele de provincie strazii principale. Vorbe mari = cuvinte umflate vorbe fara miez bombastice promisiuni goale. Aceia care vorbe mari arunca. EMINESCU O. I 151. ◊ Expr. Cu mare ce v. ce. Mare lucru v. lucru (III 2). ♦ (Despre onoruri glorie) Deosebit ales inalt. Fura bine daruitzi shi trimishi inapoi cu mare cinste. BALCESCU O. II 271. ♦ (Despre obiecte; in opozitzie cu ieftin neinsemnat) De pretz valoros scump. Cu mari daruri lau daruit. CREANGA P. 102. ♦ Uimitor extraordinar. HarapAlb vede alta dracarie shi mai mare. CREANGA P. 241.

MÁRE¹ mari adj. 1. Care depasheshte dimensiunile obishnuite. ◊ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros care la mana se poate opune celorlalte degete. ◊ Expr. A face (sau a deschide) ochii mari (cat cepele) = a privi cu uimire cu curiozitate. A lasa (pe cineva) mare shi devreme = a lasa (pe cineva) dezamagit. ◊ (Adverbial) Faina macinata mare. ♦ (Despre suprafetze) Intins vast. ◊ Expr. In mare = dupa un plan vast; in linii generale. ♦ Inalt. Un deal mare ne desparte (JARNÍKBIRSEANU). ♦ Lung. Par mare. ♦ Incapator spatzios; voluminos. Au umplut un sac mare mare (SBIERA). ♦ (In expr.) Casa (cea) mare = camera cea mai frumoasa a unei case tzaraneshti destinata oaspetzilor. ♦ Lat; adanc. Apa mare. 2. In cantitate insemnata abundent mult; numeros. ◊ Expr. (Despre ape curgatoare) A veni mare = a creshte a se umfla; a inunda. ♦ (Despre surse de lumina shi caldura) Puternic intens. 3. De lunga durata. 4. In grad inalt; intens profund tare. Avusese mare iubire pentru el (SADOVEANU). ◊ Loc. adv. (Reg.) Cu mare ce = cu greu anevoie. ◊ Expr. (Ai fi cuiva) mai mare mila (sau dragul rushinea etc.) = (ai fi cuiva) foarte mila (sau drag rushine etc.). Ziuamare = moment al diminetzii cand lumina devine intensa. ♦ (Despre sunet voce) Puternic ridicat. ◊ Expr. A vorbi (sau a striga) in gura mare = a vorbi cu glas tare strigand. A fi cu gura mare = a fi certaretz scandalagiu. ♦ (Despre fenomene atmosferice) Violent naprasnic. Ger mare. ♦ (Adverbial pop.) Din caleafara peste masura. A sa fie Mare mult omor! (ALECSANDRI). ♦ Grav. Gresheala mare. 5. Adult matur varstnic; (la comparativ) mai batran. ◊ Expr. (Despre copii) A se face mare = a creshte a deveni matur adult. 6. Vestit renumit ilustru. 7. Care ocupa un rang superior suspus. ◊ Expr. A se tzine mare = a fi mandru semetz. A trage a mare = ashi da ifose; a cauta sa ajunga pe cei suspushi. La mai mare urare facuta cuiva cu ocazia unei numiri sau avansari intrun post. Mare shi tare = influent puternic. ◊ (Substantivat) Maimarele = capetenie shef. ♦ Mare tzinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi. ♦ Superior in ceea ce priveshte calitatzile morale. ◊ Expr. Mare la inima (sau la suflet) = marinimos generos. 8. Important de seama; hotarator. ◊ Zi mare = zi de sarbatoare zi importanta. Strada mare = nume dat in unele orashe de provincie strazii principale. Vorbe mari = cuvinte bombastice; promisiuni goale. ♦ Deosebit ales. Mare cinste. Lat. mas maris.

MÁRE¹ ~i adj. 1) Care are dimensiuni ce intrec pe cele obishnuite; de proportzii considerabile. Rau ~. Sat ~. ◊ Litera ~ litera initziala a substantivelor proprii shi a cuvintelor de la inceputul unei propozitzii. A face ochi ~i a se mira; a privi uluit. In linii ~i (sau in ~) in general. Degetul ~ primul deget de la mana shi de la picior. Casa (cea) ~ odaie impodobita in care se primesc oaspetzii. 2) Care intrece cantitatea obishnuita. Recolta ~. 3) (despre intervale de timp) Care dureaza mult; indelung. Noptzi ~i. ◊ Ziua in amiaza ~ in toiul zilei. 4) Care se manifesta cu intensitate. Temperatura ~. Furtuna ~. 5) (despre sunete) Care se aude tare; puternic. ◊ A vorbi (sau a striga) in gura ~ a vorbi tare cu glas ridicat. 6) (despre fenomene ale naturii despre calamitatzi) Care se produce pe neashteptate cu repeziciune shi violentza. Vant ~. Cutremur ~. Seceta ~. 7) (despre fiintze) Care a ajuns la varsta maturitatzii. Baiat ~. Fata ~. ◊ A se face ~ a creshte; a se dezvolta. Tata ~ bunic. Mama ~ bunica. Socru (soacra) ~ tata (mama) mirelui. 8) Care poseda calitatzi exceptzionale shi se bucura de o faima deosebita; celebru. ~ artist. 9) Care este de o importantza sau de o valoare deosebita. Zi ~. Fapta ~. 10) Care ocupa o treapta mai inalta intro ierarhie; superior. Functzionar ~. ◊ ~ shi tare care are putere shi influentza. A se tzine ~ a fi mandru. Mai ~ele sheful; conducatorul. Sa creshti ~! urare cu care o persoana mai in varsta multzumeshte unui copil pentru un serviciu. Vorbe ~i cuvinte pompoase; promisiuni desharte. Lucru ~ lucru important valoros. ~ lucru ~ socoteala lucru fara importantza care nu merita atentzie. Cu ~ ce cu greu. Saptamana ~ saptamana care preceda sarbatoarea Pashtilor la creshtini; Saptamana Patimilor. /Probabil lat. mas maris

mare a. 1. care trece peste masura mijlocie: om mare casa mare; 2. considerabil: avere mare placere mare; 3. remarcabil: caracter mare fapte mari; mare shi tare a tot puternic foarte influent; 4. ilustru prin geniul sau eroismul sau: marele Shakespeare SHtefan cel Mare; 5. titlul unor demnitari: mare logofat mare cancelar. [Lat. MAS MAREM barbat considerat k de o marime tipica]. ║ adv. 1. mandru: a se tzinea mare; 2. Mold. foarte: mare cald e mare buna o fost AL.

mare f. pop. multzime mare: a carmuit atata mare de ani ISP. de mari de veacuri se luptase OD.[Identic cu a mare; v. amar]. ║ adv. cu mare greutate: cu mare ce haladuesc de deschid usha CR.

2) máre adj. (vgerm. de sus orĭ gep. mari maretz mare). Foarte intins in dimensiunĭ: om mare (maĭ des: om inalt ĭar mare se zice maĭ des despre etate saŭ valoare); cal casa padure inaltzime adincime mare. Inaintat in etate: copiĭ marĭ frate maĭ mare om mare. Intens puternic: vint ploaĭe curent mare. Fig. Ilustru distins genial generos: om mare (pin fapte orĭ suflet). Care e facut orĭ zis de un om mare care impune pin valoare: fapte cuvinte marĭ. Titlu dat suveranilor demnitarilor shi altora: SHtefan cel Mare mare logofat mare cruce. Fata mare fecĭoara virgina. Boĭer mare boĭer insemnat. Mare shi tare omnipotent care poate face ce vrea. A te face mare a creshte mare a inaonta in etate. A veni mare a creshte a se umfla: riu a venit mare. A te tzinea mare a face pe marele a te arata mindru atzĭ da aere. Mare de anĭ inaintat in etate. Mare cit toate zilele cit ziŭa de mine (Fam.) foarte mare. Mare (saŭ lung) cit o zi de post lung shi plicticos. S. m. pl. Ceĭ marĭ 1. ceĭ inaintatzĭ in etate 2. ceĭ puternicĭ bogatzĭ influentzĭ. Adv. Fam. Mult foarte: mare bun maĭ era! Cu mare ce cu greŭ cu mare greutate.

mare² a vz mare¹

mire² a vz mare¹

BaiaMare f. orash in Maramuresh numit de Unguri NagyBánya aproape de granitza Transilvaniei cu mine de aur argint shi plumb.

BecikereculMare n. (sau NagyBéczkerek) capitala comitatului Torontal pe raul Bega aproape de varsareai in Tisa: 25.000 locuitori.

Belt (Marele shi Micul) n. stramtori in insulele daneze cari unesc Cattegatul cu Marea Baltica.

Careii mari pl. numit de Unguri NagyKároly orash in mijlocul Pustei in apropierea Crasnei cap. judetzului Salaj: 160.000 loc.

DealuMare n. podgorie in judetzul Prahova acoperita de dealuri shi vii.

Gasca (mare mica) f. insule in dreptul jud. Ialomitza.

GreciaMare f. nume dat in antichitate Italiei meridionale colonizata de Greci.

marecruce f. 1. rangul cel mai inalt al unei decoratziuni; 2. cel investit cu aceasta demnitate.

Muntenia f. 1. sau RomaniaMare (numita in vechime TZaraRomaneasca de straini Valahia shi de Romanii ardeleni TZara) partea Romaniei cu muntzi mai inaltzi shi cu ramificatziuni mai numeroase coprinsa intre Olt Milcov Dunare shi Carpatzi. Muntenia coprinde 17 districte (cu cele 5 din Oltenia) shi a avut succesiv de capitala orashele Campulung CurteadeArgesh Targovishte shi Bucureshti. Ea a fost intemeiata in sec. XIII (1250) de Litovoiu zis shi LiteanVoda (dupa traditziune de Radu Negru zis shi NegruVoda) care avu de urmashi printre cei mai ilushtri pe Mircea cel Batran MihaiuViteazul Mateiu Basarab. La 1359 Muntenia fu unita cu Moldova intr’un singur Stat numit Romania. Seria cronologica a Domnilor Munteni (cifrele indicand anul urcarii pe tron): Seneslav 1247; Litovoiu 1250; Tahomir 1290; Basarab 1330; Al. Basarab 1340;. Vladislav Basarab 1364; Radu I 1374; Dan I 1384; Mircea 1386; Mihail 1418; Dan II 1420; Radu III 1425; Vlad II. 1430; Dan III 1439; Vladislav III 1452; Vlad TZepes 1456; Radu IV 1462; Laiot 1471; Vlad Calugarul 1483; Radu V 1496; Mihnea 1507; Vlad VII 1511; Neagoe 1512; Radu Calugarul 1521; Radu dela Afumati 1522; Vladutza 1524; Moise 1529; Vlad IX 1530; Vintila 1532; Radu Paisie 1534; Petru din Argesh 1535; Mircea II 1546; Patrashcu 1554; Petru SHchiopul 1560; Alexandru II 1567; Mihnea II 1577; Petru Cercel 1583; SHtef. Bogdan 1591; Alexandru III 1592; Mihaiu Viteazul 1593; Sineon Movila 1601; Radu SHerban 1602; Radu Mihnea 1611; Al. Iliash 1616; Gavril Movila 1618; Al. Coconul 1623; Leon Tomsha 1629; Matei Basarab 1633; Const SHerban 1654; Mihnea III 1658; Gh. Ghica 1659; Gr. Ghica 1660; Radu Leon 1664; Anton din Piteshti 1669; Gh. Duca 1674; SHerb. Cantacuzino; 1679; C. Brancoveanu 1688; SHtef. Cantacuzino 1714; Nic. Mavrocordat 1716; Mib. Racovitza 1730; C. Mavrocordat 1731; Gr. Ghica 1733; Matei Ghica 1752; Const. Racovitza 1753; Scarlat Ghica 1758: SHtef. Racovita 1764; Al. Ghica 1766; Gr. Al. Ghica 1768; Al. Ipsilante 1774; Nic. Caragea 1782; Mih. SHutzu 1783; Nic. Mavrogheni 1786; Al. Moruzi. 1793; C Hangerli 1797; C. Ipsilante. 1802; I. Caragea 1812; Al. SHutu 1818; Gr. Ghica 1822; Al. Ghica 1834; Gh. Bibescu 1842; Barbu SHtirbei 1849; Caimacamia 18561859. [Muntenia nume dat de Moldoveni fostului principat al TZarii romaneshti dupa lat. TRANSALPINA («TZara de peste muntzi» cum numiau Ungurii tzara romaneasca in limba lor oficiala) tradus cu TZara Munteneasca sau Muntenia]. Muntenia a fost ocupata de Nemtzi im cursul rasboiului austroroman (Noemvrie 1916Octomvrie 1918).

Novgorod n. numele a 2 orashe rusheshti: Novgorod cel Mare (Velikii): 28.000 loc. shi Novgorod cel mic (Nijni): 15.000 loc. Monumente interesante. Balciu anual (blanuri piei ceaiu) vizitat de vr’o 300.000 de oameni venitzi din toate partzile Rusiei.

Ocna f. 1. sau OcneleMari orashel in jud. Valcea cu bogate saline: 5800 locuitori. Penitenciar shi stabilimente balneare; 2. (TarguOcna) orashel in jud. Bacau cu cele mai mari saline din tzara: 9500 loc. Statziune climaterica shi balneara. Mare penitenciar pentru cei osanditzi pe vieatza; 3. (Sibiului) numit de Unguri Vizakna shi de Sashi Salzburg localitate la N.V. de Sibiu cu bai shi mine bogate de sare: 3772 locuitori.

OradiaMare f. numita de Unguri NagyVárod shi de Sashi GrossWardein orash mare shi frumos ashezat pe CrishulRepede: 70.000 loc. Academie juridica shi Seminar catolic.

Romania Mare f. alt nume dat Munteniei shi in special partzii sale din dreapta Oltului (numire moderna shi necunoscuta documentelor).

Romania Mare f. nume recent dat (dupa rasboiul cel mare de liberare) Statului roman care a intrunit ramurile imprashtiate ale neamului. Teritoriul ei coprins intre Nistru Tisa Dunarea shi Marea Neagra are astazi o suprafatza de aproape 300.000 km. p. cam de marimea Italiei sau a Angliei. Romania Mare locuita de aproape 18 mil. suflete ocupa in aceasta privintza al optulea rang intre statele Europei. Dintre aceshti locuitori 14 mil. sunt Romani restul e format de Nemtzi (SHvabi Sashi) Slavi (Sarbi Ruteni Poloni Rushi) Armeni Greci TZigani shi Evrei in afara de Unguri (Ceangai Sacui) Turci shi Tatari. Sub raportul administrativ Romania Mare se imparte in 7 mari regiuni teritoriale coprinzand 71 judetze impartzite in 322 plashi formate fiecare dintr’un numar de comune. Pentru descentralizare fiecare regiune este administrata de cate un director ministerial local cu reshedintza la Bucureshti Cernautzi Chishinau Cluj Craiova Iashi Timishoara. In fruntea judetzelor sta cate un prefect plashile sunt conduse de cate un pretor iar comunele au cate un primar.

SatuMare n. judetz in Ardeal: 368.000 loc. cu cap. SatuMare pe Samesh: 35.000 loc. Reshedintza episcopului roman unit.

Salaushul Mare n. localitate in jud. TarnavaMare cu 6000 loc.

SHinca (Mare) f. targ ardelenesc in dreptul Fagarashului.

SHtefancelMare m. sat in jud. Romanatzi cu 2000 loc.

TataruMare m. pisc al Carpatzilor in jud. Prahova.

Teodoric (cel Mare) m. rege al Ostrogotzilor (474) nascut in Panonia invinse shi ucise pe Odoacru regele Herulilor shi se proclama rege al Italiei: el reconstitui administratziunea romana shi promova civilizatziunea in Italia (493526). ║ TEODORIC I regele Vizigotzilor se uni cu Aetziu in contra lui Atila (419451).

Teodosiu I (cel Mare) m. imparat roman opri invaziunea barbarilor ocroti creshtinismul shi la moarte impartzi imperiul intre cei doi fii ai sai Honoriu shi Arcadiu (379395); TEODOSIU II imparat din Orient fiul lui Arcadiu autorul Codicelui Teodosian (408450); TEODOSIU III imparat din Orient abdica in favoarea lui Leon Izauricul (716777).

UrbeaMare f. alt nume dat orashului OradeaMare.

ValahiaMare f. numele Tesaliei in sec. XIII.

Vasile (St.) m. 1. cel Mare arhiepiscop din Cezarea Capadociei unul din cei mai ilushtri parintzi ai Bisericii ortodoxe fundatorul vietzii monahale shi aprig luptator in contra arianismului: Omelii (329379); 2. ziua de 1 Ianuarie Anul Nou; 3. unul din sfintzii trei Ierarhi.

Vlahia (mare mica) f. V. Valahia.

*marecruce f. V. cruce.

máre¹ adj. m. art. márele pl. mari art. márii; f. máre g.d. art. márii pl. mari art. márile

máre adj. m. art. márele pl. mari art. márii; f. sg. máre g.d. art. márii pl. mari art. márile

mare (adj.) gen. f. mari art. marii

!Vinerea Mare (sarbatoare) s. propriu f. art. g.d. art. Vinerii Mari

CárulMáre (constelatzie) s. propriu n.

CaineleMáre (constelatzie) s. propriu m.

*coánamáre s. f. art. coánamáre g.d. art. coáneimári

!doámnamáre (planta) s. f. g.d. art. doámneimári; pl. doámnemári

Jóia Máre (sarbatoare) s. propriu f. g.d. Jói Mari

!mámamáre s. f. art. mámamáre g.d. art. mámeimári; pl. mámemári

márelogofắt s. m. art. márelelogofắt; pl. marilogofétzi art. máriilogofétzi

*Márele Alb s. propriu m.

maláimáre (om bleg mancacios) s. m. g.d. lui maláimáre; pl. maláimáre

!múscamáre (insecta) s. f. g.d. art. múshteimári; pl. múshtemári

!nálbamáre (planta) s. f. g.d. art. nálbeimári; pl. nálbemári

nevóie máre (fam.) loc. adv.

Sambata Máre s. propriu f. g.d. Sambetei Mari

soácramáre (soacra) s. f. art. soácramare g.d. art. soácreimári; pl. soácremári

sócrumáre (socru) s. m. art. sócrulmáre; pl. sócrimári art. sócriimári

tátamáre (pop.) s. m. art. tátamáre g.d. art. lui tátamáre

Vínerea Máre (sarbatoare) s. propriu f. g.d. Vínerii Mari

CárulMáre (astron.) s. pr. n.

CaineleMáre (astron.) s. pr. m.

doámnamáre (bot.) s. f.

indátamáre loc. adv.

Jóia Mare s. pr. f. sg.

mámamáre s. f. art. mámamáre g.d. art. mámeimári

márelogofat s. m. art. márelelogofat; pl. márilogofétzi

maláimáre s. m. invar.

múscamáre s. f.

nálba máre s. f.

nevóie máre loc. adv.

Sambata Máre s. pr. f.

soácramáre s. f. (sil. cra) art. soácramáre g.d. art. soácreimari; pl. soácremari

sócrumáre s. m. (sil. cru) art. sócrulmáre; pl. socrimari art. sócriimari

tátamáre s. m. art. tátamáre g.d. art. lui tátamáre

Vínerea Máre s. pr. f.

Marea Revolutzie Socialista din Octombrie

Prezidiul Marii Adunari Natzionale

MÁRE adj. 1. v. intins. 2. amplu intins larg. (SHtirea ocupa un spatziu ~ in ziar.) 3. v. dezvoltat. 4. v. spatzios. 5. v. voluminos. 6. v. gros. 7. v. mashcat. 8. v. inalt. 9. v. lung. 10. v. majuscul. 11. v. adanc. 12. v. crescut. 13. v. lat. 14. v. holbat. 15. v. numeros. 16. v. apreciabil. 17. v. bogat. 18. v. ridicat. 19. v. exorbitant. 20. v. matur. 21. v. puternic. 22. v. intens. 23. v. violent. 24. v. important. 25. important insemnat. (O zi ~ din viatza lui.) 26. v. deosebit. 27. v. evident. 28. v. celebru. 29. v. ales. 30. (inv.) vel. (~ spatar.) 31. (inv.) velit. (Boier ~.) 32. adanc intens profund puternic viu. (O impresie o emotzie ~.) 33. v. acut. 34. bogat intins vast. (Are o experientza ~.) 35. v. fastuos.

MÁRE adj. v. friguros geros rece.

MARE adj. 1. cuprinzator intins larg vast (inv. shi reg.) mereu (inv.) desfatat. (O suprafatza ~.) 2. amplu intins larg. (SHtirea ocupa un spatziu ~ in ziar.) 3. dezvoltat. (Falci ~; nas ~.) 4. cuprinzator incapator larg spatzios. (O camera ~.) 5. cuprinzator incapator voluminos. (Un recipient ~.) 6. gros. voluminos. (Un dosar un tom ~.) 7. bombat mashcat plin (reg.) mazarat. (Un bob de griu ~.) 8. inalt lung. (Un om ~.) 9. lung. (Par ~.) 10. adinc. (O apa ~.) 11. crescut umflat. (Apele ~ ale riului.) 12. larg lat. (Palarie cu boruri ~.) 13. bulbucat cascat holbat marit umflat zgiit (rar) balabanos (pop. shi fam.) belit bleojdit (pop.) boboshat bolboshat boldit (reg.) maciuliat. (Cu ochii ~.) 14. numeros (prin Bucov.) sabadash. (O ceata ~.) 15. apreciabil bun considerabil important insemnat. (O cantitate ~.) 16. abundent bogat bun imbelshugat indestulat manos (inv. shi reg.) belshugos spornic (inv.) satzios. (O recolta ~.) 17. considerabil ridicat (inv.) simandicos (fig.) respectabil. (O suma ~.) 18. exagerat excesiv exorbitant ridicat scump (livr.) inabordabil (fig.) incarcat piperat sarat umflat usturator. (Pretzuri ~.) 19. matur. (E deacum om ~.) 20. aprig intens puternic strashnic tare violent zdravan. (Un vint ~.) 21. intens puternic stralucitor tare viu. (O lumina ~.) 22. aprig invershunat violent (fig.) aprins. (Cearta ~.) 23. deosebit important insemnat notabil pretzios remarcabil serios substantzial temeinic valoros (fig.) consistent. (A adus o ~ contributzie la dezvoltarea...) 24. important insemnat. (O zi ~ din viatza lui.) 25. deosebit. (I se face o ~ cinste.) 26. apreciabil categoric considerabil evident important insemnat sensibil simtzitor vadit. (O ameliorare ~ a starii bolnavului; o diferentza ~.) 27. celebru faimos ilustru renumit reputat vestit (inv. shi pop.) marit numit (reg.) revestit (Transilv.) hiresh (inv.) norocit (grecism inv.) perifan (fam.) arhicunoscut (fig.) stralucit (rar fig.) stralucitor. (Un ~ savant.) 28. ales. aristocrat aristocratic bun distins ilustru inalt nobil (inv. shi pop.) marit slavit (inv.) blagorod blagorodnic (grecism inv.) evghenicos evghenis (fam. shi peior.) simandicos. (Apartzinea unei familii ~.) 29. (inv.) vel. (~ spatar.) 30. (inv.) velit. (Boier ~.) 31. adinc intens profund puternic viu. (O impresie o emotzie ~.) 32. acut adinc ascutzit intens patrunzator profund puternic violent viu. (Simte o durere ~.) 33. bogat intins vast. (Are o experientza ~.) 34. bogat fastuos grandios luxos pompos somptuos splendid stralucit stralucitor (livr.) magnific (fig.) sclipitor. (Un alai ~; o nunta ~.)

mare adj. v. FRIGUROS. GEROS. RECE.

Mare ≠ mic marunt

ANASONMÁRE s. v. molura.

BOALAMÁRE s. v. febra tifoida tifos.

CALCEMÁRE s. v. rostopasca.

CALORIE MÁRE s. v. kilocalorie.

CEAPUR MÁRE s. v. egreta starc alb.

DIPLA MÁRE s. v. contrabas.

DOAMNAMÁRE s. v. beladona matraguna.

ERODIU MÁRE s. v. egreta starc alb.

FAPTULMÁRE s. v. shtevie.

FATAMÁRE s. v. lebada.

GUVID MÁRE s. v. strunghil.

MARE PROPRIETÁR s. latifundiar moshier (Ban. shi prin Transilv.) spahie.

MARELE ÁLB s. (ZOOL.) york mare. (~ este o specie de porci.)

MARELE LÁMA s. v. dalailama.

MARELENÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)

MUSCAMÁRE s. v. imparateasa mama matca regina.

NAVALNICULALMÁRE s. v. sanzienedegradina.

ROMANITZAMÁRE s. v. crizantema dumitritza margareta tufanica.

STURZ MÁRE s. v. cocoshar.

TRIFOIMÁRE s. v. sulfina.

anasonmare s. v. MOLURA.

boalamare s. v. FEBRA TIFOIDA. TIFOS.

calcemare s. v. ROSTOPASCA.

CALORIE MARE s. (FIZ.) kilocalorie.

ceapur mare s. v. EGRETA. STIRC ALB.

dipla mare s. v. CONTRABAS.

doamnamare s. v. BELADONA. MATRAGUNA.

erodiu mare s. v. EGRETA. STIRC ALB.

fatamare s. v. LEBADA.

GUVID MARE s. (IHT.; Gobius melanostomus) strunghil.

MARE PROPRIETAR s. latifundiar moshier (Ban. shi prin Transilv.) spahie.

navalniculalmare s. v. SINZIENEDEGRADINA.

sturz mare s. v. COCOSHAR.

trifoimare s. v. SULFINA.

ursamare s. v. CARULMARE.

máre adj. 1. De virsta majora. 2. Cu dimensiuni shi proportzii insemnate. 3. Insemnat notabil de categorie sociala ridicata. 4. (S. m.) Om de vaza persoana remarcabila. Mr. mare megl. mari istr. mǫre. Lat. mās marem „mascul” (Diez; Miklosich Rum. Unters. II 23; Pushcariu 1027; CandreaDens. 1048; Tiktin; Candrea; Rosetti I 169). Schimbarea de sens a fost explicata de Tiktin printro incrucishare putzin probabila cu magnus; shi de Bourciez 180 prin faptul k masculul e in general mai mare k femela. Mai probabil trebuie sa se porneasca de la confuzia normala intre mare k virsta shi mare k dimensiune specifica in toate idiomurile cf. sa facut mare (a crescut sau sa facut barbat). Fara indoiala aceasta der. a fost respinsa de REW 5231 cf. Philippide II 720. Alte explicatzii sint shi mai putzin convingatoare: dintrun cuvint anterior lat. pus in legatura cu v. irlandez már (Meyer Alb. St. IV 83); de origine celtica (Sköld IF XLIII 188); din v. germ. mari (Scriban); sau din lat. mare „mare” (Spitzer Mitt. Wien. I 294; G. Bonfante Il problema dell’ aggettivo e il rom. mare in Boll. Istituto di Linque estere Genova V 39). Der. maretz adj. (superb mindru; maiestuos impunator grandios) pentru a carui der. cf. Densusianu GS II 9 (dupa Pushcariu 1027 dintrun lat. *maricius mai putzin probabil cu suf. rom. etz); maretzie s. f. (maiestuozitate splendoare; mindrie); mari vb. (a face mare; a augmenta a creshte; a glorifica); marie s. f. (inv. marime; Altetza Maiestate); marime s. f. (amplitudine; dimensiune; importantza; cantitate; persoana importanta); marire s. f. (creshtere; dezvoltare; om de vaza); preamari vb. (a inaltza a glorifica); maros adj. (Trans. trufash). Comp. maimare s. m. (capetenie shef) cf. CandreaDens. 1048 (dupa parerea echivoca a lui Pascu Beiträge 17 din ngr. μαϊμάρης „arhitect” cf. maimar); maimarie s. f. (demnitate preeminentza); marinimos adj. (generos) compus artificial dupa lat. magnanimus; marinimie s. f. (generozitate).

Antonie cel Mare (250356 d. Hr.) sfant cuvios sarbatorit la 17 ianuarie. La varsta de 20 de ani shia impartzit saracilor averea shi sa retras in deshertul Egiptului ducandushi viatza in preajma monahilor. De la varsta de 35 de ani a trait k schimnic atragand in preajma lui o mare multzime de ucenici.

Atanasie cel Mare (298373 d. Hr.) sfant episcop in Alexandria unde sa shi nascut shi unde shia insushit o temeinica educatzie clasica shi creshtina. Hirotonisit diacon in anul 318 ajunge secretarul patriarhului Alexandru carel insotzeshte la Sinodul de la Nicea (325 d. Hr.) la care a avut un rol determinant in combatarea arianismului shi condamnarea lui Arie. In anul 328 a fost ales episcop shi a pastorit 45 de ani dintre care 20 de ani a trait in cinci exiluri datorita intriglor arienilor de la curtea imparateasca. A scris 36 de opere cu caracter dogmatic istoric exegetic shi altele. Este unul dintre primii episcopi nemartiri trecutzi in randul sfintzilor. Bis. il sarbatoreshte la 18 ianuarie.

Irod cel Mare rege al Iudeii (37 i. Hr.4 d. Hr.) ultimul rege tributar al romanilor numit shi Idumeul. A inlaturat cu sprijin roman pe Antigon Macabeul devenid astfel rege al intregii Palestine. Rezideshte templul din Ierusalim (reconstruit de Zorobabel) shi construieshte orashul Cezareea la tzarmul Marii Mediterane. Este ucigashul pruncilor dupa nashterea lui Hristos ceea ce a determinat fuga in Egipt a Sfintei Familii.

Pahomie cel Mare (c. 292349) sfant cuvios considerat impreuna cu Antonie cel Mare unul dintre intemeietorii vietzii monahale. Dupa infrangerea imparatului Maxim in armata caruia fusese inrolat sa retras la Tebaida unde sa creshtinat. Apoi sa retras in pustiul Tabene unde a intemeiat o mre apoi inca shase stabilinduse la Pavan shi organizand viatza de obshte a monahilor. A murit de holera la 57 de ani. Bis il sarbatoreshte la 15 mai.

SHtefan cel Mare shi Sfant domn al Moldovei (14571504) aparatorul creshtinatatzii. A fost numit de poporul roman „mare” shi „sfant”: mare pentru iscusintza cu care a condus tzara cu dreptate rasplatind pe cei buni shi pedepsind pe cei lacomi shi tradatori; sfant pentru lupta dusa in apararea intregii creshtinatatzi in fatza paganilor care navaleau spre apusul Europei precum shi pentru marele numar de mri shi biserici zidite de el in Moldova Muntenia Transilvania shi muntele Athos in numar de 40. Profund patruns de credintza in Dumnezeu shia petrecut viatza k un adevarat creshtin avand k parinte shi povatzuitor duhovnicesc pe sfantul Daniil Sihastrul care la vizitat de multe ori. Este inmormantat la mrea Putna ctitoria sa. Sf. Sinod al Bis. Ortodoxe Romane la canonizat la 20 iunie 1992 fiind sarbatorit la 2 iulie.

AD AUGUSTA PER ANGUSTA (lat.) pe poteci stramte (shi abrupte se ajunge) la fapte mari Hugo „Hernani” act. IV. Parola juratzilor. V. shi Per aspera ad astra.

ALFRED CEL MARE rege anglosaxon (871899). A luptat cu danezii recucerind Londra (885 sau 886); sa preocupat de organizarea interna a regatului de intocmirea unui cod de legi shi de dezvoltarea culturii. A tradus din limba latina pe Orosius Beda Venerabilul Cassiodor shi Boetius.

ANTON CEL MARE din Buda (?1437) unul din principalii conducatori ai rascoalei iobagilor din 14371438 din Transilvania.

ARPASHU MARE vf. in Mtzii Fagarash alcatuit din shisturi cristaline. Alt.: 2.468 m. De sub vf. izv. riul Arpash. Greu accesibil pe poteci turistice.

BAIA MARE 1. Depr. tectonoeroziva situata la poalele Mtzilor Gutii pe valea Sasarului (bazinul Someshului) cu larga ieshire spre C. Someshului (in NV). Supr.: 675 km². Relief de lunca de terase shi piemonturi cu alt. absolute intre 140 shi 320 m. Clima blinda de adapost cu temp. medie anuala de 94°C shi precipit. variabile (6901.040 mm). Paduri de castan comestibil. Culturi de cereale; pomicultura (meri); viticultura; legumicultura. Creshterea animalelor. Expl. de min. complexe pe rama nordica a depr. Izv. minerale. Zona turistica. 2. Municipiu in NV Romaniei la poalele Mtzilor Gutii in depr. cu acelashi nume la 220 m alt. reshed. jud. Maramuresh; 154.094 loc. (1991). Aeroport. Cel mai important centru al ind. metalurgiei neferoase romaneshti (aur argint plumb zinc cupru). Constr. de mashini unelte accesorii shi scule de utilaj minier de material rulant feroviar shi rutier; mat. de constr. (caramida faiantza) prelucr. lemnului (mobila dogarie shi butoaie) conf. produse alim. (morarit panificatzie prelucr. fructelor preparate din lapte shi carne). Filatura shi tzesatorie de bumbac. Universitate shi colegiu tehnic teatru de stat filarmonica muzeu istoric. Monumente: turnulclopotnitza (sec. 15) ridicat pe linga Biserica Sf. SHtefan astazi darimata; case (sec. 17) Biserica Sf. Treime shi manastire minorita (sec. 18). Atestat documentar in 1327; din 1467 orash liber regal; important centru minier meshteshugaresc shi cultural; aici au functzionat un colegiu reformat shi un gimnaziu catolic (sec. 17). Declarat municipiu in 1968. Colonia de pictura de la ~ grupare artistica intemeiata in 1896. Promova pictura in aer liber in opozitzie cu academismul. Din 1902 ishi continua activitatea prin infiintzarea SHcolii libere de Pictura; intre 1927 shi 1936 functzioneaza SHcoala de Pictura. Reprezentantzi: Simion Corbul Holósy Alexandru Ziffer Eugen Pascu Czóbel Béla Andrei Mikolá Petre Abrudan.

BELTUL MARE (STORE BAELT [belt]) str. in M. Baltica intre ins. daneze Fionia shi Seeland. Lung. max.: c. 120 km; latzime minima: 11 km. Ad. minima: 12 m. Ad. max.: 58 m.

BISCA MARE riu afl. stg. al Buzaului in bazinul superior al acestuia; 69 km. Izv. din Mtzii Vrancei.

BOIANU MARE com. in jud. Bihor; 1.697 loc. (1991). Biserica de lemn (sec. 18).

BOIU MARE com. in jud. Maramuresh; 1.410 loc. (1991). Expl. de bentonita.

BOROSHNEU MARE com. in jud. Covasna; 2.775 loc. (1991). Vestigii ale unui castru auxiliar roman construit in anii 110120 care facea legatura intre pasurile Oituz shi Bran. In satul Boroshneu Mic se afla conacul Tompa (sec. 18) shi o biserica (sec. 18).

BURILA MARE com. in jud. Mehedintzi; 2.810 loc. (1991).

CAROL CEL MARE (CHARLEMAGNE) [sharləmáñ] rege al francilor (768814) shi imparat al Occidentului (800814). Cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingilor. A purtat razboaie cu saxonii bavarezii longobarzii arabii avarii slavii sh.a. largind considerabil hotarele statutului sau pentru apararea caruia a infiintzat marci de granitza (Altmark Ostmark marca spaniola sh.a.); a reformat administratzia justitzia armata shi a sprijinit cultura shi biserica. Domnia lui C. a marcat o etapa importanta in cristalizarea relatziilor feudale in Europa apuseana.

CARUL MARE numele popular al unei grupari de stele din constelatzia Ursa Mare alcatuita din shapte stele dintre care patru reprezinta cutia carului iar celelalte trei oishtea; pe prelungirea laturii din spatele carului la o departare de cinci ori cit aceasta latura se gaseshte Steaua Polara. V. Mizar Alcor.

CAPUSHU MARE com. in jud. Cluj pe Capush; 4.503 loc. (1991). Expl. de min. de fier (Capushu Mic).

CEANU MARE com. in jud. Cluj; 4.888 loc. (1991).

CHEVERESHU MARE com. in jud. Timish; 2.053 loc. (1991). Statzie de c. f.

CIRUS II CEL MARE rege persan (559530 i. Hr.) din dinastia Ahemenizilor. Fondatorul Imp. Persan; a cucerit Media (550 i. Hr.) Lidia (547 i. Hr.) shi Babilonul (539 i. Hr.).

CIINELE MARE (Canis major) constelatzie din emisfera australa compusa din c. 70 de stele vizibile. Contzine cea mai stralucitoare stea de pe bolta cereasca: Sirius.

COCIUBA MARE com. in jud. Bihor; 3.609 loc. (1991).

COMLOSHU MARE com. in jud. Timish; 4.783 loc. (1991). Statzie de c. f.

CONSTANTIN CEL MARE (Flavius Valerius Constantinus) imparat roman (306337). Infringind pe Maxentziu (312) shi pe Liciniu (324) a devenit suveran al intregului Imp. Roman. A desavirshit reformele politice militare shi sociale initziate de Diocletzian perfectzionind sistemul dominatului; a facilitat consolidarea creshtinismului k religie de stat (edictul de tolerantza de la Milano shi convocarea primului conciliu ecumenic de la Niceea 325). A intarit Limesul dunarean shi a mutat cap. imp. la Constantinopol (330) orash fundat de el.

CORBII MARI com. in jud. Dimbovitza pe Neajlov; 8.333 loc. (1991). Expl. de petrol. Biserica (sec. 18).

CREVEDIA MARE com. in jud. Giurgiu; 4.948 loc. (1991).

CURCUBATA MARE virf in Mtzii Bihor cel mai inalt din Mtzii Apuseni shi din totzi Carpatzii Occidentali alcatuit din shisturi cristaline. Alt.: 1.849 m.

CUSTURA MARE lac glaciar in Mtzii Retezat la 2.226 m alt.; 28 ha; ad. max.: 9 m.

DEALUL MARE 1. Deal cu forme masive alcatuit din gresii shi calcare oolitice situat la V de C. Moldovei pe stg. Siretului la S de izvorul raului Bahlui. Alt. max.: 593 m. Intinse paduri de foioase. 2. Deal in Subcarpatzii de Curbura la S de raul Cricovu Sarat in prelungirea dealului Istritza. Alt. max.: 442 m. Podgorii.

DEO OPTIMO MAXIMO (D.O.M.) (lat.) zeului celui mai bun shi celui mai mare Formula de dedicatzie lui Iupiter de pe inscriptziile votive romane.

DIONISIE CEL MARE (c. 195c. 265) episcop de Alexandria. Conducator al SHcolii catehetice din Alexandria dupa plecarea lui Origen. Autor al unor „Scrisori” pastrate fragmentar in care incearca sa lamureasca probleme ale creshtinismului.

FATA MARE DIN HORA numele popular al stelei Gemma din constelatzia Coroana boreala.

GALICEA MARE com. in jud. Dolj; 5.255 loc. (1995).

GARLA MARE 1. Com. in jud. Mehedintzi; 6.648 loc. (1995). Creshterea porcinelor. Biserica Pogorarea Sfantului Duh (1838) in satul Garla Mare. 2. Cultura din Epoca bronzului (sec. 1513 i. Hr.) numita astfel dupa numele com. in care a fost descoperita ashezarea eponima. Raspandita in S Olteniei Banat shi NE Iugoslaviei; face parte din marea arie culturala a „Campurilor de urne” de pe cursul mijlociu shi inferior al Dunarii.

GROSSE SEELEN DULDEN STILL (germ.) sufletele mari indura (suferintzele) in tacere Schiller „Don Carlos” act. I scena 4.

HINGANUL MARE (HINGGAN LING) culme muntoasa in NE Chinei shi E Mongoliei cu directzia SVNE alcatuita din granite shi andezite. Formeaza limita intre Asia Centrala shi de Est. Lungime: 1.200 km; latzime: 400 km. Alt. medie: 8001.200 m; alt. max.: 2.158 m (vf. Huanggangshan). Rezervatzii naturale.

IEZERU MARE lac glaciar in Mtzii Cindrel sub. vf. Cindrel la 1.920 m alt.; 34 ha. Ad. max.: 1330 m. Rezervatzie naturala.

ILVA MARE com. in jud. BistritzaNasaud pe Ilva; 2.404 loc. (1998). Statzie de c. f. Produse lactate. Cherestea.

JAMU MARE com. in jud. Timish; 3.373 loc. (1998). Centru viticol. Creshterea bovinelor. Statzie de c. f. Satul Jamu Mare este mentzionat documentar in 1343.

LAPUSHNICU MARE com. in jud. CarashSeverin situata in depr. Almaj la poalele de S ale mtzilor Semenic pe raul Lapushnic; 2.180 loc. (2000). Expl. de azbest (in satul Mocerish). Pomicultura (meri pruni). In satul L.M. mentzionat documentar in 1540 se afla biserica Pogorarea Duhului Sfant (1770 pictata in 1878 restaurata in 1890 shi 1934).

MAGNI MINORES SAEPE FURES PUNIUNT (lat.) hotzii cei mari pedepsesc adesea pe hotzii cei mici Balbus „Sententiae” 107.

MALU MARE com. in jud. Dolj situata in Campia Romanatzi pe stg. Jiului; 4.753 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul M.M.). Creshterea porcinelor. Viticultura. In satul Preajba se afla casa lui Stan Jianu (sec. 18) shi biserica avand dublu hram Sf. SHtefan shi Sf. Gheorghe (17781779 refacuta in 1833) cu picturi murale interioare de factura brancoveneasca.

MARE PREOT rang preotzesc israelit ereditar cristalizat definitiv dupa intoarcerea din exil cand datorita tendintzei de a li se atribui sacerdotzilor puteri politice M.P. ar fi avut shi functzia de shef al statului. Dupa caderea capeteniilor preotzeshti iudaice (hasmonei) M.P nu a mai implicat decat functzia de shef al sinedriului care reprezenta totushi cea mai inalta autoritate in stat. Rangul de M.P. periclitat dupa ocuparea romana dispare definitiv o data cu distrugerea in 70 d. Hr. a celui deal doilea Templu.

MAREA BARIERA DE CORALI (GREAT BARRIER REEF [greit bæriə ri:f]) lantz de recife shi insule coraligene (cea mai mare aglomerare de corali din lume) care se intinde pe c. 2.300 km in lungul coastei de NE a Australiei pe marginea platformei continentale. Latzime: 2150 km. Obstacol pentru navigatzie. Declarat parc maritim (1983).

MAREA CAMPIE CHINEZA campie vasta in partea de E a Chinei una dintre cele mai mari din Asia extinsa pe c. 1.000 km lungime de la tzarmurile Marii Galbene shi Marii Chinei de Est catre interior; c. 325 mii km²; alt. c. 100 m. Alcatuita din depozite aluviale. Clima subtropicalmusonica cu veri umede shi ierni relativ uscate shi friguroase. Drenata in principal de fl. Hung He shi Chang Jiang (Yangtze) cu afluentzii lor. Reprezinta una dintre cele mai dens populate zone ale tzarii.

MAREA SCHISMA 1. Numele sub care este cunoscuta separarea definitiva dintre bisericile romanocatolica shi cea ortodoxa provocata de bula de excomunicare de la 16 iul. 1054 depusa in numele papei Leon IX impotriva patriarhului Cherularie care la randul sau a excomunicat delegatzia papala prezenta la Constantinopol. Aceasta separare a afectat dea lungul secolelor relatziile dintre cele doua mari biserici creshtine. 2. Perioada luptelor dintre papii de la Roma shi cei de la Avignon (13781417).

MARELE BAZIN (GREAT BASIN [greit beisn]) podish in V S.U.A. intre pod. Columbiei (la N) Mtzii Cascadelor shi Sierra Nevada (la V) Mtzii Stancoshi (la E) shi pod. Colorado (la S); 4895 mii km². Alt. medie: 1.300 m (la N) shi 350 m (la S). Regiune deshertica cu precipitatzii sun 250 mm anual strabatuta de culmi muntoase cu depr. shi lacuri sarate (Marele Lac Sarat). Zacaminte de metale neferoase shi potasiu. Cele mai ridicate temperaturi din emisfera occidentala (567°C in Valea Mortzii). Explorat in 18431845 de J.C. Frémont. Parc Natzional (307 km²) inaugurat in 1986 (in statul Nevada) cu lacuri peshteri pajishti etc.

MARELE CANAL (DA YUNHE) canal navigabil in E Chinei care porneshte de la Beijing intersecteaza fl. Huang He shi Chang Jiang (Yangtze) shi ajunge la Marea Chinei de Est la Hangzhou trecand prin Tianjin Hangzhou Dezhou Jining Suzhou sh.a. Lungimea: 1.782 km. Construit intre 6 i. Hr. shi 13 d. Hr. Este cel mai vechi canal de navigatzie shi irigatzii din toate timpurile.

MARELE CANION (GRAND CANYON [græn kænjən]) canion in S.U.A. format in Pleistocen pe cursul mijlociu al fl. Colorado taiat in rocile sedimentare shi cristaline ale pod. Colorado. Lungime: 451 km (cel mai lung din lume); latzime: 629 km; ad. max.: 1.800 m. Obiectiv turistic (c. 3 mil. de vizitatori pe an). Declarat monument al naturii (1908); Parc Natzional (1919) extins pe 4929 mii ha.

MARELE DESHERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit sændi dézət]) deshert situat in NV Australiei la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km². Dune lacuri sarate (Dora Auld sh.a.).

MARELE DESHERT VICTORIA (GREAT VICTORIA DESERT [greit viktóriə dézət]) deshert in SV Australiei extins pe 725 km de la E la V; c. 300 mii km². Dune.

MARELE DRUM MARITIM DE NORD cale maritima navigabila care leaga oceanele Atlantic shi Pacific trecand prin marile marginashe ale Oc. Inghetzat. Primul care a realizat acest drum a fost N.A.E. Nordenskjöld (18781879) cu vasul „Vega”. Dupa 1935 trecerea pe acest drum se face in mod regulat datorita spargatoarelor de gheatza unind partea europeana a Federatziei Ruse cu porturile Extremului Orient. Se mai numeshte shi Pasajul de NordEst.

MARELE GOLF AUSTRALIAN (GREAT AUSTRALIAN BIGHT [greit ostréilién bait]) golf al Oc. Indian situat in S Australiei intre capurile Pasley (in V) shi Carnot (in E); 848 mii km²; ad. max.: 5.080 m.

MARELE GRABEN ESTAFRICAN importanta zona de ruptura a scoartzei terestre in Africa. Amplitudinea faliilor ajunge la 2.000 m. Se desfashoara de la Marea Roshie pana la cursul inf. al fl. Zambezi. Zona este alcatuita din din doua shiruri de grabene pe directzia aproximativa NS shi este insotzita de vulcanii Meru Kilimandjaro shi Kenya. Aici se gasesc lacurile Malwi Tannganyika Kivu Edward Albert Turkana sh.a.

MARELE LAC AL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) lac tectonoglaciar in partea centralvestica a Canadei in prov. Northwest Territories la 156 m alt.; 284 mii km²; lungime: 480 km; latzimea max.: 80 km; ad. max.: 614 m. Numeroase ins. In el se varsa Raul Sclavului shi shi din el izv. fl. Mackenzie. Ingheatza in perioada oct.iun. Descoperit in 1771 de exploratorul Samuel Hearne.

MARELE LAC AL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit beə leik]) lac tectonoglaciar in NV Canadei in prov. Northwest Territories la 119 m alt.; 318 mii km²; lungime: 309 km; latzimea max.: 190 km; ad. max.: 413 m. TZarmuri stancoase shi fragmentate. Ingheatza in perioada oct.iul. Port. pr.: Fort Franklin. Comunica cu fl. Mackenzie prin raul Great Bear Rover (113 km lungime). Descoperit in 1800 shi explorat in 1825 de Sir John Franklin.

MARELE LAC SARAT (GREAT SALT LAKE [greit solt leik]) lac in V S.U.A. situat intro zona deshertica a Pod. Marelui Bazin la 1.282 m alt. Supr. variaza intre 27 shi 52 mii km²; ad. max.: 11 m (vara scade la 1 m). Lungimea max.: 55 km. Salinitatea: 200270‰. Depuneri de sare pe maluri datorita evaporarii excesive.

MARII MOGULI dinastie de carmuitori ai ashazisului Imp. Mogul (5261858) din India. Intemeiata de Babur. Reprezentantzi de seama: Akbar Jahāngῑr ShahDhajan Aurangzeb sh.a. In 1858 colonizatorii englezi au suprimat oficial dinastia trecand shi India sub carmuirea directa a Coroanei engleze.

MARILE LACURI (GREAT LAKES [greit leiks]) grup de cinci lacuri in E Americii e Nord la granitza S.U.A. shi Canada reprezentand cea mai mare acumulare de apa dulce de pe glob; 2435 mii km². Cuprinde lacurile tectonoerozive modelate de glaciatzia cuaternara: Superior Huron Michigan Erie shi Ontario. Prin fl. Sfantul Laurentziu sunt legate de Oc. Atlantic iar printro retzea de canale cu bazinele fl. Mississippi shi Hudson. Pescuit Important sistem hidroenergetic. Cel mai mare sistem de navigatzie continentala de pe glob (13 mii km). Pr. porturi: Milwaukee Chicago Detroit Bufallo Hamilton Toronto.

MERHEIUL MARE lac in partea de N a Deltei Dunarii intre bratzele Chilia shi Sulina la V de grindul Letea; 1058 km². Legat prin canale de lacurile Matitza Babina shi Trei Iezere. Piscicultura. Loc de cuibarit al pelicanilor.

MIRESHU MARE com. in jud. Maramuresh situata in depr. Baia Mare la confl. raului Tulghesh cu Someshul; 5.080 loc. (2000). Statzie de c. f. Creshterea bovinelor. Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (1800) in satul Stejara.

MUNTELE MARE masiv muntos in E Mtzilor Apuseni situat intre Someshu Rece (la N) aliniamentul vailor FeneshIara (la E) Ariesh (la S) shi vaile superioare ale raurilor Bistra (afl. stg. al Arieshului) shi Someshu Rece (la V). Alcatuit din shisturi cristaline. Alt. max.: 1.826 m (vf. Muntele Mare). Expl. forestiere. Obiective turistice. Impreuna cu Mtzii Gilau formeaza o unitate distincta cunoscuta sub numele de GilauMuntele Mare.

MUNTZII MARII CUMPENE DE APE (GREAT DIVIDING RANGE [greit dəváidiŋ reindʒ]) catena muntoasa in E shi SE Australiei (Queensland New South Wales shi Victoria) in lungul coastei orientale cu latzimi cuprinse intre 161 shi 228 m (vf. Košciusko). Expl. forestiere. Turism.

NARESUAN CEL MARE (pe numele adevarat Phra Naret) rege al Siamului (15901605). In 1584 k guvernator al unei provincii a condus rascoala populara impotriva dominatziei birmane obtzinand mai multe victorii (1584 1586 1587). A dobandit independentza statului thailandez (1592) extinzandushi stapanirea asupra Cambodgiei shi a unor teritorii din Birmania. Erou natzional.

NEMO PATRIAM QUIA MAGNA EST AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nushi iubeshte patria fiindca este mare ci pentru k este a sa Seneca „Epistulae” 66 26.

OCNELE MARI orash in jud. Valcea situat pe dr. vaii Oltului in zona Subcarpatzilor Valcii; 3.422 loc. (2003). Expl. de sare (prin disolutzie) prelucrata in combinatul chimic din satul Govora. Orashul este inclus in categoria statziunilor balneoclimaterice avand in perimetrul sau un lac (c. 1.000 m²) cu apa sarata (2163 g/l) cu caracter helioterm cu namol sapropelic pe fund cu eficacitate in tratarea afectziunilor reumatismale posttraumatice neurologice periferice ginecologice dermatologice cardiovasculare etc. Apele clorurosodice shi iodurate de aici au inceput sa fie utilizate pentru tratament incepand cu anul 1833 cand sau facut primele amenajari iar primul stabiliment balnear a fost construit in anii 18941896. Localitatea apare mentzionata documentar k sat in 1402 iar ulterior k targ devenind orash in sec. 16. In O.M. se afla biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. 16 renovata in 1746) iar in localitatzile componente Slatioarele Gura Suhashului Lunca TZeica shi Buda bisericile Sf. Nicolae (15681574) Sf. Gheorghe (16761677) Sf. Ioan Gura de Aur (17011706) Sf. Gheorghe shi Sf. Dumitru (1726 cu fresce din 1782) shi Sf. Treime shi Sf. Nicolae (1731). K urmare a exploatarii prin disolutzie a sarii in toamna anului 2001 sau produs prabushiri de mare amploare care au distrus aproape in intregime satul TZeica.

OCOLASHU MARE varf in masivul Ceahlau constituind alt. max. a acestuia (1.907 m). Prezinta peretzi abruptzi sub forma unor coloane.

OSTROVU MARE insula romaneasca situata in albia Dunarii in dreptul com Burila Mare jud. Mehedintzi; 22 km². Lungime: 14 km; latzime max.: 3 km. In aceasta zona se afla hidrocentrala Portzile de Fier II.

PARTIDUL ROMANIA MARE (P.R.M.) partid de centrustanga creat la 20 iun. 1991 din initziativa unui grup de redactori ai revistei saptamanale „Romania Mare” a carei baza teoretica shi ideologica o constituie „Doctrina natzionala” k „expresie sintetica a existentzei multimilenare a romanilor”... inmanunchind „credintza pentru glia strabuna shi traditziile stramosheshti”. La primul Congres (56 mart. 1993) in spiritul doctrinei natzionale se fundamenteaza obiectivul partidului care consta in „asigurarea prosperitatzii intregii natziuni shi afirmarea societatzii romaneshti in sistemul de valori european shi mondial in conditzii de deplina suveranitate independentza shi integritate teritoriala a tzarii”. La primul congres al P.R.M. (56 mart. 1993) se adopta Statutul shi Programul. Cu prilejul celui deal doilea congres al P.R.M. (89 nov. 1997) conducerea partidului se pronuntza in materie de politica interna pentru o justa distribuire a bogatziilor tzarii o protectzie sociala efectiva cat shi pentru respectarea principiului prosperitatzii shi legilor economiei de piatza avand in vedere „protectzia productziei natzionale”; in domeniul politicii externe sustzine necesitatea existentzei statelor natzionale aratanduse totodata favorabil integrarii Romaniei in structurile europene shi euroatlantice cu conditzia „respectarii de catre organismele internatzionale a demnitatzii shi traditziilor poporului nostru”. A participat la alegerile locale (febr. 1992) situanduse pe locul 13 iar la alegerile legislative (27 sept. 1992) a obtzinut 16 mandate de deputatzi shi shase de senatori. La 20 ian. 1995 P.R.M. semneaza alaturi de P.U.N.R. shi P.S.M. cu F.S.N. un protocol privind colaborarea in parlament in probleme de politica interna shi externa structura executivului shi promovarea specialishtilor in structurile guvernamentale (un post de ministrusecretar de stat shi un post de prefect); la 19 oct. 1995 P.R.M. acuzat de P.D.S.R. de manifestari extremiste ishi retrage sprijinul pentru guvernul Vacaroiu shi pentru preshedintele Ion Iliescu. In vederea alegerilor din nov. 1996 P.R.M. formeaza (15 mart. 1995) o aliantza electorala Partida Natzionala (P.N.) cu Partidul Roman pentru Noua Societate shi Uniunea Liberala „Bratianu” la care adera (24 mart. 1995) Partidul Popular Republican Partidul Tanara Democratzie shi Uniunea Republicana. Partida Natzionala sa dovedit ineficienta autodizolvanduse inainte de alegeri. La alegerile locale (iun. 1996) P.R.M. a obtzinut 193% din mandate pentru primari 313% din mandate pentru consiliile locale iar pentru consiliile judetzene 413% din mandate; la alegerile legislative a obtzinut 19 mandate de deputatzi shi opt de senatori. Liderul partidului Corneliu Vadim Tudor candidand la prezidentziale sa plasat pe locul cinci (472% din voturi) dintre cei 16 pretendentzi. La 11 febr. 1998 P.R.M. a semnat un protocol de colaborare cu P.U.N.R. (denuntzat in 11 nov. 1998 cand Gh. Funar a demisionat din P.U.N.R. shi sa inscris in P.R.M.) iar la 27 nov. 1999 a realizat comasarea prin absorbtzie a Partidului Fortzelor Democrate ’89 (denuntzata de P.R.M. la 2 mai 2001 shi cu excluderea la 16 mai 2001 a doi deputatzi provenitzi din P.F.D. ’89). La 16 nov. 1998 Gheorghe Funar devine secretar general al P.R.M. k urmare a fuziunii prin absorbtzie a Partidului Aliantza pentru Unitatea Romanilor de catre P.R.M. creat de Gh. Funar care fusese exclus (4 nov. 1997) din P.U.N.R. Participand la alegerile locale (iun. 2000) P.R.M. obtzine pentru posturile de primari 223% din mandate la consiliile locale 530% din mandate shi 832% din mandate pentru consiliile judetzene. Secretarul general al partidului Gh. Funar a obtzinut un nou mandat de primar general la ClujNapoca. La alegerile legislative a obtzinut in Parlament 84 mandate de deputatzi shi 37 de senatori situanduse astfel pe locul doi; totodata liderul partidului sa calificat in turul secund al alegerilor prezidentziale (din 12 candidatzi) cu 2834% din totalul de voturi dar a pierdut (3317%) in fatza contracandidatului sau Ion Iliescu care a intrunit 6682% din total. In Adunarea Deputatzilor P.R.M. a protestat impotriva adoptarii Legii administratziei publice locale (18 ian. 2001) retraganduse de la vot intrucat legea prin una dintre prevederile ei oficializa introducerea limbii materne a unei minoritatzi natzionale acolo unde aceasta depasheshte 20% din populatzia unei localitatzi. Pe aceasta tema a introdus (12 febr. 2001) o motziune simpla in Senat care a fost respinsa. Congresul al IIIlea al P.R.M. (24 nov. 2001) adopta mai multe programe de natura economica cat shi cel privitor la eradicarea coruptziei shi crimei organizate. In urma alegerilor din nov. 2000 P.R.M. a devenit cel mai puternic partid din opozitzie. Preshedinte: Corneliu Vadim Tudor (1991); preshedinte de onoare: Eugen Barbu (20 iul. 19917 sept. 1993). Editeaza publicatziile saptamanale: „Romania Mare” (din 9 iun. 1990) shi „Politica” (din 15 febr. 1992).

PAUPERTAS ET SENECTUS GRAVISSIMA IN REBUS HUMANIS MALA SUNT (lat.) saracia shi batranetzea sunt cele mai mari necazuri in viatza omului Apuleius „Metamorphoses” 2 80.

PAVEL CEL MARE din Voivodeni (sec. 15) unul dintre conducatorii rascoalei de la Bobalna (14371438).

PEREGU MARE com. in jud. Arad situata in Campia Aradului la granitza cu Ungaria; 1.798 loc. (2003). Satul P.M. apare mentzionat documentar in 1241.

PIATRA MARE masiv muntos cu marginile abrupte (sinclinal suspendat) alcatuit din conglomerate shi calcare situat in grupa mtzilor Barsei separat de Postavarul prin valea Timishului. Fenomene carstice. Alt. max.: 1.843 m (vf. Piatra Mare). Obiective turistice (piste de schi cascada Tamina cascada „SHapte scari”).

PODRAGU sau PODRAGU MARE lac glaciar in mtzii Fagarash pe versantul nordic la 2.171 m alt.; 285 ha. Ad. max.: 155 m.

POIANA MARE com. in jud. Dolj situata in C. Desnatzuiului; 12.294 loc. (2003). Statzie finala de c. f. Nod rutier. Prelucr. lemnului. Produse textile shi alim. (cashcaval). Centru viticol. Biserica Sfintzii Voievozi (1849 reparatp in 1902 1917 1936) in satul P.M. shi biserica de lemn Sfintzii Voievozi (1845) in satul Tunarii Vechi. Rezervatzie forestiera (padurea Ciurumela) de salcam.

POROINA MARE com. in jud. MehedIintzi situata in S piemontului Balacitzei pe cursul superior al raului Drincea; 1.388 loc. (2003). Pe terit. satului P. a fost descoperit (la sfarshitul sec. 19) un rhyton din argint aurit datand din sec. 3 i. Hr.

PORUMBENII MARI sat in com. Mugeni jud. Harghita in apropierea caruia au fost descoperite vestigiile unei ashezari hallstattiene shi ale unei cetatzi dacice (sec. 1 i. Hr.1 d. Hr.).

POSTAVARU masiv muntos in SV Carpatzilor Orientali in grupa mtzilor Barsei intre vaile Ghimbashel shi Timish. Alcatuit din calcare jurasice din conglomerate shi marne. Incadreaza spre S depr. Barsei. Alt. max.: 1.802 (vf. Postavaru). Frecvente fenomene carstice shi abrupturi dezvoltate pe calcare. Rezervatzie naturala (1.025 ha). Importanta baza turistica shi a sporturilor de iarna (cabane teleferic partii de schi).Releu de televiziune. Cunoscut shi sub denumirea de Cristianu Mare.

PROKOP CEL MARE (c. 13801434) conducator husit din Cehia. Ia succedat lui Jan Žižka la conducerea taboritzilor (1426). A obtzinut victorii asupra oshtilor imparatului german (1426) shi asupra fortzelor feudalocatolice (1427 1431). Invins shi ucis la Lipany.

PUCHENII MARI com. in jud. Prahova situata in zona de contact a Ploieshtiului cu C. Gherghitzei pe raul Prahova; 8.883 loc. (2003). Centru de ceramica populara shi de impletituri din rachita shi papura. In satul P.M. se afla o biserica din 1742 (renovata in 1893) shi alta construita in anii 18551861 (pictata de Nicolae Grigorescu) shi restaurata in 1935 iar in satul PucheniiMoshneni biserica Sf. Nicolae (1818); biserica de lemn Sfintzii Voievozi (1742) in satul Odaile.

RADU CEL MARE domn al TZarii Romaneshti (14951508). Fiul lui Vlad Calugarul care shi la asociat la domnie in 1492. Bucuranduse de concursul familiei boierilor Craioveshti cu care se inrudea shi pentru care a creat institutzia marii banii a luat unele marusi privind centralizarea statului. Supus fatza de Poarta. Sa aflat in bune relatzii de vecinatate cu regele Ungariei shi cu regele Poloniei. A acordat o mare atentzie vietzii culturale (a infiintzat o tipografie shi la adus in tzara pe ieromonahul Macarie care a tiparit cele trei cartzi de cult „Liturghierul” 1508 „Octoihul” 1510 shi „Evangheliarul” 1512 primele tiparituri aparute pe teritoriul romanesc) shi religioase pentru reorganizarea careia la adus in TZara Romaneasca pe Nifon. Prin grija sa a fost construita in mare parte biserica Sf. Nicolae a Manastirii Dealu (14991501) terminata de fratele sau Vlad cel Tanar in perioada 15101512 precum shi biserica de la Lopushnia (Lopushnja Serbia 1501). Dupa moartea sa scaunul domnesc a fost dobandit cu ajutor turcesc de Mihnea cel Rau fiul nelegitim al lui Vlad TZepesh.

RAMKHAMHAENG CEL MARE rege (12791299) in Sukhothai un regat thai situat in partea centralnordica a Thailandei de azi. In timpul domniei sale plina de realizari culturale (inflorirea artei inventarea alfabetului thai) regatul Sukhothai atinge apogeul puterii politice shi expansiunea terit. maxima fiind unul dintre cele mai puternice state din SE Asiei.

RAPOLTU MARE com. in jud. Hunedoara situata in culoarul Orashtiei pe dr. vaii Mureshului la poalele SE ale mtzilor Metaliferi; 1.888 loc. (2005). Expl. de calcar shi andezit. In satul R.M. mentzionat documentar in 1346 se afla o biserica din sec. 14 (azi biserica reformata) shi un conac din sec. 18 iar in satul Bobalna atestat documentar in 1362 un castel din sec. 18. Rezervatzia naturala tufurile calcaroase din Valea Bobalna.

RACHITASHU MARE masiv deluros in NV Subcarpatzilor Vrancei situat intre vaile SHushitzei (la N) shi Putnei (la S) alcatuit din gresii marne nisipoase shisturi argiloase nisipuri etc. Apare in relief sub forma de hogback cu povarnishuri prapastioase. Alt. max.: 927 m. Acoperit cu paduri de fag shi de gorun.

RAU MARE rau afl. stg. al Streiului in depr. Hatzeg; 62 km. R.M. se formeaza prin unirea (in cadrul bazinetului Gura Apelor) Raului SHesh (care izv. din masivul Godeanu) cu raul Lapushnicu Mare (izv. din mtzii Retezat de sub vf. Peleaga). Pe cursul superior in bazinetul Gura apelor sa construit (19801986) cel mai mare baraj de pe raurilor interioare ale tzarii (barajul „Gura Apelor”) cu o inaltzime de 174 m o latzime max. (la baza) de 570 m shi o lungime (la coronament) de 480 m. Lacul de acumulare din spatele acestui baraj are o capacitate de 225 mil. m³ de apa constituind sursa de alimentare shi punere in mishcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW) data in functziune in 1986. In aval de aceasta hidrocentrala pe R.M. au mai fost construite shi date in exploatare inca zece hidrocentrale: Ostrovu Mic (159 MW 1986) Clopotiva (14 MW 1987) Ostrov (159 MW 1988) Carneshti I (159 MW 1988) Carneshti II (115 MW 1988) Paclisha (159 MW 1988) Toteshti I (159 MW 1988) Toteshti II (159 MW 1989) Hatzeg (159 MW 1990) shi SantamariaOrlea (115 MW 1991).

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SHI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.

REINMAR CEL MARE (Reinmar von Hagenau) (c. 1160c. 1210) poet german care contemporanii lau numit „capetenia privihetorilor”. A trait la Curtea lui Leopold VI al Austriei unde a fost profesorul lui Walter von der Vogelweide.

REMETEA MARE com. in jud. Timish situata in C. Timishului pe canalul Bega; 3.105 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.M.). Vestigii din prima Epoca a fierului (Hallstatt). In satul R.M. mentzionat documentar in 1333 se afla un conac din 1820. In satul Bazoshul Nou se un parc dendrologic (59 ha) amenajat in spatziul unei paduri de stejar in anii 19091914 de catre F. von Engelhardt (directorul gradinilor publice din Düsseldorf) inclus pe lista ariilor protejate care cuprinde peste 500 de specii de arbori shi arbushti din diferite zone ale lumii printre care specii americane de stejar ienuparul de Virginia (Juniperus virginiana) gutuiul japonez (Chaenomeles japonica) artzarul nord american (Acer saccharinum) arborelelalea (Lyriodendron tulipifera) sh.a.

ROMANIA MARE denumire folosita pentru statul roman intre 1918 shi 1940.

SANTA MARE com. in jud. Botoshani situata in NE C. Jijiei Inferioare pe dr. raului Prut la granitza cu Rep. Moldova; 3.133 loc. (2005). In satul Ranghileshti se afla biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorie din 1842 a familiei Sturdza iar in satul Durneshti biserica Sfintzii Voievozi (1863).

SANNICOLAU MARE orash in jud. Timish situat in C. Mureshului inferior pe raul Aranca la 25 km de granitza cu Ungaria (via Cenad) shi la 19 km de frontiera cu Serbia (via Dudeshtii Vechi); 13.291 loc. (2005). Statzie de c. f. Nod rutier. Expl. de argila. Fabrici de componente auto (din 1997) de mobila de ciorapi produse ceramice produse alim. (lapte praf preparate din carne shi lapte panificatzie). Filatura shi tzesatorie de in shi canepa. Morarit. Sere legumicole. Muzeu cu sectzii de istorie arheologie shi etnografie. In perimetrul orashului au fost descoperite vestigii materiale din Neolitic shi din Epoca bronzului. In timpul stapanirii romane aici a statzionat un detashament al Legiunii a XIIIa Gemina. Sapaturile arheologice au scos la iveala urmele unei ashezari civile romane (sec. 23) precum shi un tezaur alcatuit din 23 de vase din aur (shapte cani doua pahare tronconice doua vase rituale doua cupe cu picior un rhyton o fructiera ovala sh.a.) datand din perioada migratziei popoarelor (sec. 911) atribuit in mod diferit de specialishti atat bulgarilor cat shi pecenegilor sau unor meshteri din tzinuturile Marii Azov. Tezaurul se afla la Kunsthistorisches Museum din Viena. Ashezarea apare mentzionata prima oara in „Diploma Ioanitzilor” in 1247 apoi este consemnata in 1256 shi 1334 cu numele Sanctus Michael (denumirea actuala dateaza din sec. 18 o data cu instaurarea stapanirii habsburgice in Banat). In 1241 localitatea este devastata de invazia tatarilor; in aug. 1552 cetatea de aici este ocupata de turci ashezarea fiind inclusa in pashalacul Timishoarei. In 1716 trupele austriece comandata de Eugeniu de Savoia alunga pe turci iar intreg Banatul intra sub autoritatea habsburgica. In 1752 in aceasta zona sunt colonizate numeroase familii germane. Declarat orash in 1950. Monumente: biserica sarbeasca Adormirea Maicii Domnului (17831787) in stil baroc declarata monument istoric shi de arhitectura biserica ortodoxa (18981899) cu aspect de catedrala (34 m lungime shi 14 m latzime) castelul „Nako” (1864) in stil neoclasic declarat monument de arhitectura casa memoriala „Bartók Béla” cu un bust al compozitorului bustul lui Mihai Eminescu (dezvelit la 11 oct. 1925).

SANPETRU MARE com. in jud. Timish situata in C. Mureshului; pe stg. Vaii Mureshului shi pe raul Aranca; 3.286 loc. (2005). Statzie de c. f. (in satul S. m.). Satul S. m. apare mentzionat documentar in 1333. In satul Igrish atestat documentar in 1191 exista o abatzie cisterciana atestata la c. 1179 intemeiata de calugari originari din Pontigny (Burgundia); pe langa cartzile necesare cultului aici existau lucrari de teologie dogmatica shi de filozofie scolastica nucleul primei biblioteci de pe terit. Romaniei.

SCURTU MARE com. in jud. Teleorman situata in C. GavanuBurdea pe cursul superior al raului Clanitza; 2.030 loc. (2005). Nod rutier. Bisericile de lemn cu acelashi hram Cuvioasa Parascheva in satele Albeni (1805) shi Draceshti (1859).

SI PARVA LICET COMPONERE MAGNIS (lat.) daca e ingaduit sa compari cele mai mici cu cele mai mari Vergiliu „Georgica” IV 176. Poetul compara munca perseverenta a albinelor cu cea a ciclopilor fauritori de fulgere.

SINTEA MARE com. in jud. Arad situata in S C. Crishurilor pe dr. vaii Crishului Alb shi pe raul Teuz; 3.698 loc. (2005). Nod rutier. Satul S. m. apare mentzionat documentar in 1337 iar satul Adea in 1202. Zona de interes cinegetic (in arealul satului Adea).

SOMESHU MARE rau in N Romaniei cu cea mai mare extindere a cursului shi bazinului sau pe terit. jud. BistritzaNasaud; 118 km. Se formeaza prin unirea la S de pasul Rodna a paraului Maria care izv. din V mtzilor Suhard de sub vf. Omu de la 1.558 m alt. cu paraul Valea Smeului al carui izvor se afla in E mtzilor Rodnei sub vf. Coshorba. In aval de confluentza celor doua paraie valea S. m. capata o directzie de predominanta NESV separa mai intai prelungirile mtzilor Rodnei (in NNV) de cele ale mtzilor Bargau (in SSE) formand in aceasta zona o serie de repezishuri traverseaza apoi reg. dealurilor Nasaudului trecand prin orashul Nasaud iar in aval de Beclean desparte dealurile Ciceului (in N) de dealurile Jimborului (in S) printro vale mult largita dupa care conflueaza cu apele Someshului Mic pe terit. com. Mica (jud. Cluj) la c. 4 km amonte de municipiul Dej formand cursul unic al raului Somesh. Afl. pr.: Ariesh Cormaia Rebra Salautza Ilishua (pe dr.) Ilve SHieu (pe stg.).

SUMMUS IUS SUMMA INIURIA (lat.) cel mai mare drept cea mai mare nedreptate Cicero „De officiis” I 10 33. Adagiu din dreptul roman. Aplicarea stricta a legii poate duce la acte de injustitzie.

VOLUPTATIBUS MAXIMIS FASTIDIUM EST FINITIMUM (lat.) cele mai mari placeri pot sfarshi in dezgust Cicero „De oratore” 3 25.

Ad augusta per angusta (lat. „La rezultate stralucite se ajunge pe cai inguste trudnice”) cu alte cuvinte: orice victorie orice succes nu se obtzine decit prin lupta prin stradanii prin infringerea piedicilor aflate in cale. In acest sens marele scriitor francez Victor Hugo in piesa sa Hernani (actul IV) a intrebuintzat acest dicton latin k deviza a conjuratzilor. (Vezi shi expresia apropiata: Per aspera ad astra). FOL.

a baga mare expr. 1. a accelera. 2. (cart.) a mari miza.

a compune melodii mari expr. (intl.) a denuntza pe toata lumea.

a face (cuiva) capul mare expr. (intl.) a izbuti sa convinga (pe cineva) de necesitatea unei actziuni.

a face pizda mare (la ceva) expr. (adol. obs.) a pierde timpul (cu ceva).

a face treaba mare expr. (eufem.) a defeca a face caca.

a fi in Postul Mare expr. 1. (intl.) a executa o condamnare mare sau cea mai mare dintre condamnarile primite pana atunci. 2. (detz.) a nu primi ratzia de mancare.

a fi mare otrava expr. (intl.) a fi rutinat a avea o experientza bogata; a nu putea fi inshelat.

a fi ocna mare expr. (intl.) v. a fi otrava mare.

a fi pe cai mari expr. 1. a avea o pozitzie sociala buna; a avea o functzie importanta. 2. a fi sigur pe sine.

a intra in postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsa mare sau cea mai mare dintre pedepsele de pana atunci.

a juca cartea cea mare expr. a profita de o shansa care poate modifica radical viatza cuiva.

a se da mare expr. a se lauda a se grozavi.

a se da mare scula de bascula expr. v. a se da mare.

a se lasa mare expr. (er.) a ejacula.

a se pune la marele fix / la patru ace / la tzol festiv expr. a se imbraca elegant.

a trai imparateshte / in puf / pe picior mare expr. a trai in lux.

a veni mare expr. a impresiona.

baga mare / tare! expr. 1. grabeshtete! 2. (cart.) mareshte miza! dubleaza potul!

balta mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.

ciocu’ mic shi pasul mare expr. (adol.) taci shi pleaca!

intzolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) imbracat elegant.

loc mare expr. (detz.) absentza gardienilor; supraveghere slaba (care permite initzierea unor actziuni interzise).

mare branza / rahat expr. (iron.) fleac lucru lipsit de importantza.

mare figura expr. persoana imprevizibila care surprinde prin actziunile sau felul sau dea fi.

mare scula (de/pe bascula) expr. (peior. d. oameni) grozav teribil formidabil.

malaimare expr. barbat lipsit de dinamism shi personalitate; bleg.

nevoie mare expr. strashnic grozav.

Presa mare s. pr. (intl.) Inspectoratul de Politzie al Capitalei.

pus la marele fix / la patru ace expr. imbracat elegant.

treaba mare expr. (eufem.) actul de a defeca shi rezultatul acestuia.

una mare expr. 1. halba de bere (in contrast cu tzapul). 2. o suta de mililitri de bautura spirtoasa (in contrast cu cinzeaca). 3. ceashca mare de cafea. 4. (detz.) para sau informatzie importanta furnizata gardienilor.

MARE¹ adj. (In opozitzie cu m i c) I. (Indica dimensiunea) 1. Care depasheshte dimensiunile mijlocii obishnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate in mod absolut sau prin comparatzie). [Mushtarul] mai mica iaste de toate sementzele e cand~creshte mai mare de toate vearzele iaste. CORESi ap. GCR I 17/11. SHi facu Dumnezeu mari peshti ce sa cheama chitul. PALIA (1581) 15/15 38 de boi mare (a. 1588). CUV. D. BATR. I 208/1. Fura date muierii doao arepi mari de vultur k sa zboare. N. TEST. (1648) 312^v/9. Iai supus. . . supt a lui picioare. . . Pre chitzii cei mare. DOSOFTEI PS. 28/15. Hieri multe jiganii mari shi manunte. id. ib. 357/10 cf. ANON. CAR. LEX. MARS. 211 218 226. Un om mare k un ghigant. MINEIUL (1776) 28^v1/3 cf. BUDAIDELEANU LEX. iLB. Au vazut despre o parte ridicindusa un fum foarte mare shi gros. DRAGHICI R. 165/30^ cf. 8/15 166/4. Pentru ce. . . stejarii cu crengile mare tare Privesc chirotind subt danshii nishte slabe tufishoare? CONACHI P. 260. Ochiul carele din toate vede numai particica Poate judeca de este potrivit mare sau mica. id. ib. 261 cf. 264 272. SHi ce mai rau ar face o stea un comet mare Care sa arda globul shai lui locuitori! ALEXANDRESCU M. 6. O pajura mare Senaltza mereu. ALECSANDRI P. I 197 cf. 5 8. Din tainica padure Apare luna mare. EMINESCU O. I 63. SHil stringe cu atita putere de era bietul drac sashi dea sufletul shi ochii iau ieshit afara din cap cit cepele de mari. CREANGA P. 53. Se napusti asupra ei un lup. . . cu o gura mare. ISPIRESCU L. 17 cf. 4 18. Mai casca o singura data ochii sai mari ma privi lung i inchise iarashi shi adormi de vecinicie. DELAVRANCEA S. 234. Treceau peste arcurile marilor poduri de piatra. SADOVEANU B. 203. Da deo usha de fer foarte groasa incuieta co lacata cit o oala de praznic de mare. SHEZ. I 286. Nimanui vina nui bag Fara prostului de cap : El e mare shi stogos Dar la minte mic shi prost. JARNIKBIRSEANU D. 180 Tunuri mari shi tunuri mici La tot tunul cinci voinici. id. ib. 321 cf. 212 432 444. Fama cirpa dale mari. HODOSH P. P. 55 cf. 146 SBiERA P. 324. Pipai cu bagare de seama. . . ghemele tari shi mari k bostanii. RETEGANUL P. I 57 cf. II 77. Am o vaca mare: O mulg cu scara SHiompartzim cu tzara (Fintina). SHEZ. XIII 21. E mai mare porcul decit cotetzul se spune cind este belshug. ZANNE P. III 134 cf. 167. Undei hornul mare fum e putzin se spune despre cei ce vor sa arate mai mult decit sint. id. ib. 186 cf. 475 498 565 581 583. E mai mare ouI k gaina. id. ib. IV 35. ◊ (Intarit prin repetare) Incepe a smulge la salatzi intrales shi leaga sarcina mare mare. CREANGA P. 215. SHi fa focul maremare. TEODORESCU P. P. 18. Zmeii au implut un sac mare mare. . . cu galbini. SBiERA p. 184. Atunci oi avea o potaie mare mare. id. ib. 249. O spuma mare mare shi deasa. id. ib. 315. Am o vaca mare mare SHi cu tzitzelen spinare (Casa). PASCU C. 48. ◊ (Cu determinari complemente de relatzie) Precum iaste ceriul mare de naltzime. DOSOFTEI PS. 38/13. Maren urechi. ALR II/I MN 7 6853/531. Ii mare la buze. ALR II/I MN 8 6861/95 cf. 6861/316. Pieptene mare la dintzi. ALR II 3393/284. Mare la grauntza. ib. 5183/279 cf. 5183/325 531 605 727. Mare la ochi. ib. 6825/325. * Litera (sau invechit slova) mare = majuscula. PONTBRIANT D. Degetul (cel) mare = degetul cel gros (care la mina se opune celorlalte). Cuprinzindushi timplele intre degetul cel mare shi aratator se gindea la ceva. GALAN B. I 54 cf. ALR II 2184/574. Degetul cel mare cu mult mai mic sa vede de celelalte. ZANNE P. II 106. ◊ (Substantivat in loc. a d v.) In mare = a) pe scara ampla; dupa un plan vast. Un filozof ar fi putut vedea executinduse in mic. . . ceea ce se executa in mare pe intreaga suprafatza a pamintului. ap. TDRG; b) in linii generale in rezumat. Cunoscind in mare ce cuprinde un deviz. . . se trece la intocmirea planului valoric. SCINTEIA 1960 nr. 4849. Cererea orbului in mare e vederea. ZANNE P. II 661; c) (comertz) cu toptanul cu ridicata. Incepu sa faca in tovarashie negotz in mare shi cu strainatatea. CAMIL PETRESCU O. II 65 cf. ALR II 3548/260. ◊ Expr. A avea (sau a fi cu) gura mare = a fi certaretz scandalagiu. Soacra nu trebuie sa fie cu gura mare shi sa tot cirteasca de toate cele. CREANGA P. 4. (Regional) A lasa (pe cineva) mare shi devreme = a inshela sau a dezamagi (pe cineva). Pupaza zbrr!. . . shi ma lasa mare shi devreme cu lacrimile pe obraz uitinduma dupa dinsa! CREANGA A. 57. ◊ (K determinativ urmind dupa un nume de animal sau de planta indica specii sau varietatzi ale acestora) Privighetoare mare. ALR II 6217/2. Sturz mare. ib. Broasca mare. ib. 6219/250. Iarba mare. ib. 6304/520. Rachita dea mare. ib. 6341/27. Furnici mari. ib. 6560/365. ◊ (Adverbial in legatura cu verbe k „a macina” „a pisa” „a taia” shi in opozitzie cu marunt) Sarea era. . . pisata mare umeda shi pusa intro ceashca de cafea shtirba. C. PETRESCU I. II 166. Faina de cucuruz macinata mare. Com. PASHCA. ♦ (Despre ochi) Marit holbat (de uimire de groaza etc.). Cu ochii mari salbatici Se priveshte in oglinda. EMINESCU O. I 80. Femei shi copii raspindeau in sat vestea cu ochii mari de spaima. REBREANU I. 198. ◊ E x p r. A face (sau a deschide etc.) ochii (sau ochi) mari (cit cepele) = a privi cu uimire cu atentzie cu curiozitate. Cf. COSTINESCU. Deschise ochii mari catind in jurul ei cu spaima. BART E. 205. ♦ (Olt.) Pamint mare = pamint argilos. In Motru. . . pamintul mare (argilos) cuprinde o mai mare intindere de teritoriu decit pamintul siu(nisipos). IONESCU M. 56 cf. ALR II 5061/836 848 5065/833 A III 16 GL. V. J. 2. (Despre suprafetze) Intins vast. Mai mare imparatzie. PALIA (1581) ap. GCR I 35/23. Locul care toate le cuprinde iaste mai mare decat toate. N. COSTIN ap. GCR II 13/18. Sa cam tot departa de Codrii cei mari. DRAGHICI R. 62/13. Hotari sashi impartzeasca imparatzia cu acest frate al sau shi. . . dete toata imparatzia Tatariei celii mari. GORJAN H. I 2/12. Petreceam zilele noastre in pustiul acel mare. CONACHI P. 101cf. PONTBRIANT D. [Apa] in mari cercuri senvirti SHi de trestii shi de maluri Mult cu vuiet se izbi. ALECSANDRI P. I 13. Se simte destoinic a imparatzi peste o tzara asha de mare shi bogata. CREANGA P. 184. Indata se facu o padure mare shi deasa. ISPIRESCU L. 25. K un glas domol de clopot Suna codrii mari de brad. COSHBUC B. 7. Se apropiau de padurea cea mare. CAMIL PETRESCU O. III 174. Cit de marei pamintu Cei mai rau k uritu? JARNIKBIRSEANU D. 8. Citui finatzul de mare Dorul meu odihna nare Nici la umbra nici la soare. id. ib. 381 cf. 100 286. ◊ (In contexte figurate) Umbra mortzii se intinde tot mai mare shi mai mare. EMINESCU O. I 148. (Despre ashezari omeneshti intervenind adesea shi ideea de importantza) K cu mariia desharta multe case shi naroade shi cetatzi mari sparserase. CORESi EV. 13. Dupa aceaea zidi Romil cetate prea mare shi frumoasa. MOXA ap. GCR I 59/26. Ulitzele celui orash mare. N. TEST. (1648) 311^v/3. Apuca peste cimpi dea dreptul spre nishte curtzi mari. CREANGA P. 301. Citui Sibiiu de mare Numai o ulitza are. JARNIKBIRSEANU D. 303 cf. 25 29. ◊ (Dupa nume proprii serveshte la formarea unor toponimice indicind de obicei shi vechimea anterioara toponimicelor compuse cu mic) Bordenii Mari. BL VI 36 cf. 35. Baia Mare. Satu Mare. 3. (Despre incaperi recipiente etc.) Cu volum apreciabil; incapator spatzios. Cf. LB. Trec furnici ducind in gura de faina marii saci. EMINESCU O. I 87. Dar ce e in sacul ala marele? ISPIRESCU L. 267 cf. BARCIANU TDRG. Sorbi cu ochii inchishi paharul mare de vin. SADOVEANU O. VII 156. Scoase din tolba de vinator o sticla mare de coniac. CAMIL PETRESCU O. III 177. Un pahar de vin sami datzi SHi mash ruga de iertare Sa fie paharu mare. POP. ap. GCR II 227. Scoala Ioane la mancare. Undei lingura mai mare? ZANNE P. III 638. ◊ Casa (cea) mare v. c a s a. 4. (Despre lucruri sau fiintze) a) (In opozitzie cu scurt) Lung. Era pastoriu de oi parul capului alb shi mare de agiungia la glezne. DOSOFTEI V. S. septembrie 34^v/20 cf. LB POLIZU PONTBRIANT D. DR. V 293. Avusese in tineretze parul negru k pana corbului matasos mare shi des. CAMIL PETRESCU O. III 67. Fata cu cositza mare. JARNIKBIRSEANU D. 209. Lingura cu coada mare shi cu leafa mica se spune cind cineva trage foloase putzine dintro munca. Cf. ZANNE P. III 593. b) Inalt. Era acest SHtefan Voda om nu mare la stat manios shi degraba varsa sange nevinovat. URECHE LET. I 145/8. Intrara in besearica sfintului. . . intre cei 2 stilpi mare de Tesaliia ce stau spre apus. DOSOFTEI V. S. octombrie 88^r/10 Cf. BUDAIDELEANU LEX. LB POLIZU PONTBRIANT D. Grinele sint mari acum. COSTINESCU cf. LM. SHi crescu shi se facu mare k brazii codrilor. EMINESCU N. 4. Eu departe eldeparte Un deal mare ne desparte. JARNIKBIRSEANU D. 128 cf. 60. Afla un om cit un deal de mare care. . . strimba toate lemnele. RETEGANUL P. III 60 cf. ALRM I/I h 94 A III 16 IX 3. c) (Despre ape gropi prapastii) Adinc (shi lat). Marea mare shi tinsa. PSALT. 216. intre noi shi intre voi propaste mare intarise. CORESI ap. GCR I 31/6. Carele va gasi pre marginea unii ape mari fie ce lucru. . . acesta de nul va marturisi nu va avea nice o certare. PRAV. 39. SHi apele ceale mare Radicara urlet tare. DOSOFTEI PS. 320/18. SHi deaca curam din cale vadzum naintene iazer mare. id. V. S. octombrie 79^v/20. SHi merg ei shi merg. . . trecind peste noua mari peste noua tzari shi peste noua ape mari. CREANGA P. 208 cf. 237. Sirenele buciuma. . . Prin marea cea mare Cintecul lor de chemare. DESHLIU G. 19. Marei apa Bistritzii. JARNIKBIRSEANU D. 91 cf. 69. In fundu apelor mari cum ar fi do pilda Oltu. SHEZ. III 101. Era o apa mare k Dunarea ori poate shi mai mare. RETEGANUL P. II 11. Ii apa mare. ALR II 2514/29 cf. 2514/95 316 325 349 723 762. ◊ (In contexte figurate) Mare ghiol de apa trebuie sa fie in matzele lui. CREANGA P. 242. ♦ (Despre ape curgatoare viituri; de obicei in legatura cu verbele „a veni” „a creshte”) Cu debit sporit; umflat. Dunarea este foarte mare shi au ravarsat la mai multe locuri. AR (1829) 34²/25. Dimbovitza in zilele acestea viind mare a inundat toata preajma. CR (1830) 5¹/31. Prahova din cauza ploilor la munte venise mare. BOLINTINEANU O. 427 cf. DDRF. Apa venise mare in munte se topeau inca nametzii. C. PETRESCU I. II 174. Lisa ishi sapase albie prapastioasa iar la viituri mari puhoiul rupea shi surpa ogoarele. SADOVEANU M. C. 5. Au impins. . . bolovani lasatzi in loc ani intregi de viiturile cele mari ale primaverii. GALAN Z. R. 43. A crescut Murashu mare De nu poci trece calare. JARNIKBIRSEANU D. 129 cf.237 309 ALR II 3169/260. d) (In opozitzie cu i n g u s tz) Lat. Palarie cu boruri mari. e) (In opozitzie cu subtzire) Gros (in diametru). Usha peshterei. . . era facuta de lemn indian shi ferecata in otzel mare. GORJAN H. IV 47/10. Sub un copac nalt shi mare Au priimit juramantul. CONACHI P. 88. Spate rau incirligate Buze mari shi labartzate. JARNIKBIRSEANU D. 169 cf. 432. Ii cu buza mari. ALR II 6861/349. ◊ (Transilv. Ban.) Untura mare = osinza. Cf. ALR I 749/30 35 40 45 69 75 140 283. ♦ (Regional despre femei) Insarcinata. V. g r o a s a. (Sinnicolau RomanOradea). ALR II 2646/316. II. (Arata rezultatul dezvoltarii fiintzelor) Care a depashit frageda copilarie; care a intrat in adolescentza; care a ajuns la maturitate. De mitiutel arata cum va hi shi deaca va creshte mare. VARLAAM C. 386. Oricine va face sila a fecioara micshoara inca sa nu fie de 12 ai sa va certa mai rau de cind are fi fost fata mare de vrasta. PRAV. MOLD. 109^v/12. Mic sa cheama pana in 25 de ai shi deacolea inainte sa cheama mare. PRAV. 258 cf. 173 261. Aflind calugarii pruncul in gunoiu il luara. . . shi deaca sa feace mare era drag. DOSOFTEI V. S. septembrie 26^v/25 cf. POLIZU PONTBRIANT D. Acus mare!. .. Is cavaler! ALECSANDRI T. I 184. Aceasta familie are prunci mari. LM. Dragii mei copii vatzi facut mari; mergetzi de va cautatzi ursitele. ISPIRESCU l. 33. La noua luni gasi intrun tufish copila. El a crescuto mare. COSHBUC S. 13. Gura mie k laptele nam scos nici un dinte pinacuma. SHi sint mare taicule! SAM. III 662. SHioi ajunge sami cresc copiii sa mii vad mari shi voinici. MIRONESCU S. A. 37. Vedetzi eu sint om mare imi dau seama; ce sa mai fac!? PREDA I. 166. Pinam mai baut Mare cai crescut. TEODORESCU P. P. 19. Traind ei asha crescusera fetele mari. SBIERA P. 211 cf. 249. De ani e mare shi minte nare. PANN P. V. III 153/18 cf. ROMANUL GLUMETZ 49. La gustare Cit cal mare SHi la prinz Nici cit un minz. ZANNE P. III 572 cf. II 475. ◊ (Substantivat in corelatzie cu „de mic”) De mic miai fost ibovnic SHi de mare dragutz tare. JARNIKBIRSEANU D. 56. ◊ Fata mare = fata la virsta maritishului; virgina fecioara. Cf. BUDAIDELEANU LEX. La orashul Calcuta sau vazut de multe ori cirduri de fete mari. . . aruncinduse in apa pentru k sa scape de maritat. AR (1829) 16¹/39. Rideam de dinsul k shede k o fata mare cu ochii plecatzi. NEGRUZZI S. I 63 cf. 249. De intilnea pe drum neveste shi fete mari cinta cintece shagalnice. CREANGA P. 108. Fitece nevasta tinerica fitece fata mare shau facut poala maldar de fuioare. DELAVRANCEA S. 40. Daca este fata mare se imbraca de regula in cele mai frumoase shi mai scumpe haine ce lea avut. MARIAN I. 64 cf. DDRF. Dragostea de fata mare. JARNIKBIRSEANU D. 17 cf. 84 151. Cine dracua mai vazut. . . Iarba verde sub podele Fete mari cu covetzele. id. ib. 444 cf. 513. Cum nui mama fata mare se spune despre ceva imposibil. ZANNE P. IV 477 cf. 86 654. Mama mare v. m a m a. Tata mare v. t a t a. ◊ Expr. Sa creshti mare! formula cu care se raspunde unui copil la salut cu care i se multzumeshte pentru un serviciu etc. Cf. LM. Buna seara. . . zisera copiii. Sa creshtetzi mari! zise o baba. RETEGANUL P. II 34. ◊ (Substantivat de obicei precedat de „cel” „al”) Cel nu de vrasta. . . de sare prileji sashi uciga pre tatasau sau pre imasa atunce nu va putea scapa cu vrasta ce sa va certa k shi un mare. PRAV. 262. Ii dau eu una peste bot k sa nu se amestece in vorba alor mari. SADOVEANU M. C. 6. (Invechit shi popular in e x p r.) La mare = la adolescentza la maturitate. Ashal lasa pinla mare sa creasca tot in desfriu. PANN P. V. II 5/24. La mare ies nishte spinzurati shi ajung rau. JIPESCU ap. TDRG. Frunza verde lemn uscat Nu tzio fi fine pacat? Piinea sarea miai mincat La mare team cununat Copiii tziam botezat! TEODORESCU P. P. 342. ♦ (Substantivat in corelatzie cu mic adesea in expresii) Totzi toate toata lumea; (in constructzii negative) nimeni. Marrturisescu miciloru shi mariloru . . . de cealea ce prorocii dzisera. COD. VOR. 80/12. Blagoslovitau temutzii de Domnul mici cu mari. PSALT. 244. Blagosloveashte creshtinii micii shi marii. CORESI EV. 180. Aceastea stau marturie micilor shi marilor. id. L. 129/3. SHi le sparse cetatzile shi le arse casele shii junghea de in mic pana in mare. MOXA 361/23. Nu facetzi fatzarie la giudeatze nici giudecatzi pre voia a mare sau a mic. EUSTRATIE PRAV. 10/2. Leam scos afara la lumina k sa le intzeleaga shi mici shi mari (a.1642). GCR I 94/22. Stau marturisind aceastea a mic SHi a mare. N. TEST. (1648) 169^v/34. Sa dai plata. . . micilor shi marilor. ib. 311^v/34. Sa strinsease k albinele cu mici cu mare de plingea pre iubitul pastoria. DOSOFTEI V. S. noiembrie 157^v/20. Sf[in]ta scriptura cunoscuta sa face shi la mari shi la mici. BIBLIA (1688) [prefatza] 8/9. Mergea de saruta mina domnului de la mare pina la cel mai mic. IST. TZ. R. 8. Triimisau in toata tzara de au poftit pe toata boierimea shi mazilimea de la mic panla mare. NECULCE L. Cu mic cu mare tzara era in arme toata. HELIADE O. I 222. Norodul sa gramadise mari shi mici sa imbulzea. PANN E. II 69/3. SHil batjocorea shi mari shi mici shil suduia muierile shi copiii. BALCESCU ap. ODOBESCU S. I 446. Ordona sa se ridice indata mic shi mare. . . k sa prinza pe fugari. NEGRUZZI S. I 108. Atunci multzimea cu mic cu mare. . . strigara intrun grai. ISPIRESCU L. 40 cf. id. U. 39. MACEDONSKI O. I 38. Dl. subprefect. . . a lasat porunca sa scoatem lumea. . . cu mic cu mare. D. ZAMFIRESCU V. TZ. 147. Frica infricoshata Spaima inspaimintata. . . Afara leam dat Peste micmare leam aruncat. PAMFILE B. 43. Betzivul de mic shi mare in sat E cu degetul aratat. ZANNE P. III 473 cf. 93. Cind e plosca la mijloc Mare mic e cu noroc. id. ib. IV 92. ♦ (De obicei la comparativ sau la superlativul relativ) Mai (sau cel mai) in virsta. Era fiiul lui cela mai marele. CORESI EV. 21. Iara cel fecior mai mare shi derept. . . aceastea toatele priimi.id. ib. 24 cf. 23. Cind va bate tatal pre fecior sau fratele cel mai mare. . . sa sa pleace. PRAV.115. Urmeaza dar k unui frate mai mare sami spui intru adevar. GORJAN H. I 6/6 cf. PONTBRIANT D. COSTINESCU. Iedul cel mare shi cu cel mijlociu dau prin batz de obraznici ce erau. CREANGA P. 19. A indreptato la sorasa cea mai mare la Sfinta Vineri id. ib. 91 cf. 183. Fratesau mai mare e fruntash intrun partid. CARAGIALE O. IV 238. Acolo gasi inca doua femei . . . erau surorile cele mai mari. ISPIRESCU L. 7. Avocatul Beldeanu deshi numai cu citziva ani mai mare k Iuga era foarte voinic. REBREANU R. I 33. Era o vaduva tinara cun an mai mare decit mine. SADOVEANU O. VI 500. Agapiei i era drag feciorul cel mare i semana ei in toate. id. M. C. 7. Tu sa te supui mie caci itzi sint frate mai mare shi stapin. id. ib. 17. La un plug cu shese boi Acolos pogonici doi. . . Pogoniciul cel mai mare Cela mia fost drag mai tare. JARNIKBIRSEANU D. 344 cf. 310 499 514. Cele doua mari Ces surori primari Cind fu de cu seara Catre cas' plecara. MARIAN INS. 342. Decit frate mai mic mai bine cine mai mare. ZANNE P. IV 365. III. (Indica durata; despre unitatzi de timp) De lunga durata; indelungat lung. Cf. LB POLIZU. Iarna noptzile sint mult mai mari decit zilele. DRAGHICEANU C. 100. Cit era ziulica shi noaptea de mare shedeau singurisingurei. CREANGA P. 73 cf. 284. Necumpatatul de zeu facu noaptea aceasta sa fie de trei ori mai mare decit celelalte. ISPIRESCU U. 16. K ziua citui de mare Nime gind k mine nare. JARNIKBIRSEANU D. 82 cf. 87 95 382. Parei noaptea an de mare. MINDRESCU L. P. 85 cf. 48. Atunci is noptzile mari. HODOSH P. P. 54. Postul (cel) mare = postul cel mai lung din cuprinsul anului care preceda sarbatoarea pashtilor. Va putetzi inchipui ce vra sa zica a te scalda in Bistritza la Broshteni de doua ori pe zi tocmai in postul cel mare. CREANGA A. 28. Postul mare. . . cade inaintea sf. pashti. MARIAN S. R. I 115. Nu va fete suparare Co veni el postu mare SHi vetzi da la sarindare Doara va vetzi maritare! JARNIKBIRSEANU D. 450. (Popular) An mare = an bisect. Cf. GOROVEi CR. 139 SHEZ. I 18 ZANNE P. IX 266. IV. (Indica cantitatea) 1. (In opozitzie cu putzin) Mult abundent imbelshugat. Foc inaintea lui aprindeseva shi imprejuru lui bura mare. CORESI EV. 37 cf. CUV. D. BATR. II 454/21. Ploi mare varsa tare. DOSOFTEI PS. 254/19. Tot intraceasta vara let 7248 la avgust datau o bruma mare deu stricat pinele. NECULCE L. 397. Trimisa cu mare indestulare toate cite tribuia spre odihna shi desfatarea acestui vezir. GORJAN H. I 2/35. Am o mindra k sho cruce SHi la lucru no pot duce Dimineatzai roua mare SHi se uda pe picioare. JARNIKBIRSEANU D. 425. ◊ E x p r. (In) cea mai mare parte v. p a r t e. ◊ (Intervine shi ideea de importantza) Sa nu pizmim shi sa cautam mai mare marie k noi ne vam rasipi. CORESI EV. 92. Dai buna cuvintare Direptului shi sporiu mare. DOSOFTEI PS. 22/10 cf. 36/15. Cu mare intzeleagere shi prea intzeleptul Solomon au ales aceasta. BIBLIA (1688) [prefatza] 5/9. Era om cu mare minte shi invatzat (sfirshitul sec. XVIII). LET. III 259/17. Au risipit pe turci facind mare moarte intrinshii prinzand shi multzi vii. ib. 275/31. Tu cu minte mare mai intzelept decit dansul. CONACHI P. 264 cf. 109 276. Nu vezi k pe aici e mare lipsa de apa? CREANGA P. 204. Mare vilva se facu in imparatzie cind se auzi de moartea imparatului. ISPIRESCU L. 31. ◊ (Intervine shi ideea de valoare) Cindu se intoarce cu mari daruri cinsteashtei shi se veseleashte. CORESI EV. 31. Pentru putzin lucru certari cumplite shi prade mare. VARLAAM C. 215. De va fura neshtine vreun lucru ceva shi de va sirgui sal intoarca a cui au fost pana nu lau intrebat sa fie iertat de gresheala deare fi cat lucru mare. PRAV. 37 cf. 38 39 52. O femiaie... ducind cu sine mare pominoace de agonisitele sale mearsa catra doritul ei mire. DOSOFTEI V. S. septembrie 14^r/30. Pe credincios cu mari daruri lau daruit imparatul. CREANGA P. 102. 2. (Despre numere sau p. ext. despre valori care se pot exprima numeric) Care este in cantitate insemnata; ridicat. Supararile cite am suferit noi acolo sint intru un numar ashe de mari cit nu crez k va fi om care sa le poata povesti (a. 17501780). GCR II 82/36. Oastea toata se va supune cum i se va fagadui mai mare simbrie. NEGRUZZI S. I 138. Avem cheltuieli mari. PONTBRIANT D. Avere mare. SHAINEANU D. U. Pe dreapta se oprise un mare numar de trasuri. CAMIL PETRESCU O. III 252. Numarul 5731. De ce se dau numere atit de mari? BARBU SH. N. 42. Badea meu tinar copil Mi lau pus domnii la bir SHi iau dat birul prea mare. JARNIKBIRSEANU D. 137. Boieria shi prostia cu mare cheltuiala se tzin. ZANNE P. IV 283. ♦ (Despre pretzuri; in opozitzie cu scazut) Ridicat. Sa afle ce feli de pasere sa fie aceasta shi. . . sa li fagaduiasca mare pretz pentru aceasta. SBIERA P. 69. ◊ L o c. a d j. De mare pretz = foarte valoros pretzios scump. Nu cuteza sa calce. . . pe velintzele cele de mare pretz ce erau ashternute prin palat. ISPIRESCU L. 38. ♦ (Regional) La mai mare = numele unui joc de noroc in care cishtiga cel care da zarul cel mai mare (IV 2). Com. din TZEPESH VODAMEDGIDIA. ♦ (Despre colectivitatzi) Numeros. Cf. PSALT. 38 76. SHi purceasira cu mare gloate k neshte crai la inchinarea tinarului imparat. VARLAAM C. 399. Baiezit imparatul turcesc cu mare oaste au intrat in tzara. SIMION DASC. LET. 66. Unde sa string gloatele mai mare. DOSOFTEI PS. 133/16. Din ceatele toate din naroade mare Veniia la Domnul buna cuvintare. id. ib. 220/1. Mearsara cu oshti mare fara veaste prea furishul sa ia cetatea. id. V. S. octombrie 87^v/18 cf. LM. O ceata mai mare de fete Au prins pe flacai mai putzini SHiaprinsa e luptantre cete. COSHBUC P. II 47. V. (Indica intensitatea) 1. Intens puternic ; tare viu. a) (Despre lumina temperatura etc.) El zise: soro Melintie deschidemi stilpul sa intru k afara mare frigu iaste (a. 15501580). GCR I 6/18 cf. CUV. D. BATR. II 286²/3. Nu se putea ascunde lumina ceaia marea a . . . soarelui derept intru o casa mica sau sa se acoapere. CORESI EV. 57. Lumina mai mare sa slujeasca zuoei. PALIA (1581) ap. GCR I 34/24. Vazura lumina mare. N. TEST. (1648) 6^r/9. Era arshitza mare de soare. DRAGHICI R. 49/11 cf. 149/7. Intunericul era acum mai mare. BOLINTINEANU O. 270. Avea fierbintzeala mare simtzea cum i se scurge sudoarea in boabe ude pe frunte. MIRONESCU S. A. 37. Are mari calduri. ALR II 4166/682. ♦ (Invechit shi popular despre iarna) . (Foarte) friguroasa geroasa. Iarna era mare atunce. NECULCE L. 41 cf. ALR i 307/77 140 164 227 247 249 283 289 290 295 339 388 532 558 675. ♦ Ziua mare = partea diminetzii (dupa rasaritul soarelui) cind lumina. este deplina intensa. Cind am deschis ochii era ziua mare. NEGRUZZI S. I 60 cf. COSTINESCU LM. Deschise ochii bine shi fiind acum ziua mare vazu foarte limpede tot ce zarise nedeslushit la lumina slaba de adineaori. CARAGIALE O. II 263. Ea se culca tot cu soare SHi se scoalan ziua mare. JARNIKBIRSEANU D. 436. ◊ Expr. Ziua in amiaza (sau invechit ziua amiazazi) mare = la amiaza in toiul zilei. SHi o triimite dzuo amidzidze mari pe ulitzi. . . in primblari. NECULCE L. 85 cf. ZANNE P. III 216. b) (Despre voce sunete zgomote) Cu mare glasu dzise: Draceshtíte Pavele! COD. VOR. 80/23. Cu glas mare raspunse lor shi zise asha (cea 1550). GCR I 3/14. Scoalase Isacu din patul sau shi statu inraintea ushiei caseei grai cu glas mare (sec. XVI) CUV. D. BATR. II 192/10. Striga cu glas mare. CORESI L. 33/9 cf. 129/9 id. EV. 97. Candu sa va fura nescui ceva sa strige cu glas mare shi sa faca galceava. PRAV. 62. Slobozi glas mare shi rapaosa. N. TEST. (1648) 63^r/18 cf. 71^v/27 308^r/13. Am strigat cu glasul mare. DOSOFTEI PS. 16/18. Au audzit un glas mare de om strigind sa aduca boii la plug. NECULCE L. 108. Striga cu glas mare zicind. MINEIUL (1776) 161^vl/17. Ieshindushi din fire se stropshea shi cu graiu mare. . . striga. MAIOR IST. 209/18. Aceshtiia shi noi cu mare glas sai strigam. CALENDARIU (1814) 11/23. Ash voi sa ma rog tzie cu glas mare shi cu lacrami. MARCOVICI D. 6/19. Au inceput a cinta in glas mare acest cintec. DRAGHICI R. 61/13 cf. 46/18. Un glas mare Sa aude racnind tare. BARAC A. 68/15. Alexandru. . . striga cu glas mare. ALEXANDRIA 88/10. SHin glas mare itzi uram. . . Ani multzi. ALECSANDRI P. II 110. Plingea in glas mare cu toate suspinele shi strimbaturile unui plins copilaresc. GANE N. III 160. Se auzea un glas mare minios la care raspundea vocea groasa a hangiului. SADOVEANU O. V 518. ◊ E x p r. In gura mare v. g u r a. (Adverbial regional) A vorbi mare = a) a vorbi tare. ALR II 2073/836; b) a comanda. ZANNE P. IV 438; c) a vorbi cu arogantza cu ifos provocator. CIAUSHANU GL. A ride mare = a ride cu hohote. ALR II 2088/574. ♦ (Despre discutzii) Aprig violent. Fu (cearta) mare. COD. VOR. 48/22. Va fi vrajba prea mare. PRAv. 155. c) (Despre ritmul de mishcare sau de deplasare) SHi rradicase cetatea toata. Deaci fu currere mare oameriloru. COD. VOR. 34/10. SHi sa vedea in prapastia aceaia afund un parau de mergea cu mare cursaturi. DOSOFTEI V. S. octombrie 46^r/11. Corabiia plutea cu mare repejune. DRAGHICI R. 24/25 cf. LM. Trenul ishi urmeaza drumul de la Perish catra Buftea cu mare viteza. CARAGIALE M. 126. ◊ Expr. Indatamare v. i n d at a. d) (Despre vint cutremure shi alte fenomene naturale) Vazu vintu mare. CORESI EV. 263. Numai cand va vedea k iaste vint mare shi va lasa atunce pojar atunce sa va certa. PRAV. 22. Fu cutremur mare de pamint. N. TEST. (1648) 308^r/21. Bate un vint foarte mare despre rasarit. DRAGHICI R. 108/15. Vint mare Se radica. CONACHI P. 265 cf. POLIZU. Vinturi mari au aburat. HODOSH P. P. 64. ◊ (Regional) Vreme mare = furtuna ALR II 4420/228. e) (Despre stari sufleteshti sentimente senzatzii etc.) Sa shtii domniia ta k are frica mare shi Basarab de acel lotru de Mahametbeg (a. 1521). HURMUZAKI XI 843. K meserearea ta mare e spre mere. PSALT. 177. Iara credintza celora cel purta shil slobozira cu patul mai mare era decit a bolnavului. CORESI EV. 59 cf. 4 64 78. Iara arhiereii cu mare pizma radicarase. id. ib.97. Sa se shtie pri mai mare cridintza shi tarie peceat orash pri aceasta zapis (a. 1607). GCR I 43/28. De bucurie mare giuca shi sariia din toata virtutea lui. N. TEST. (1648) [prefatza] 3^r/14 cf. 20^v/12 274^r/31. /311^v/13. Au petrecut citeva dzile cu mare grije. M. COSTIN O. 103. Itzi strig cu mare jeale. DOSOFTEI PS. 17/20. Sa daruiasca sufletelor noastre pace shi mare mila. CHEIA . IN. 1^v/4. Cu adevarat mare nesimtzire iaste a socoti pre inshine intru o foamete desavirshit a fi satui. BIBLIA (1688) [prefatza] 3/34. Li sa cade. . . a da aceia. . . multzamita pentru mare milile sale (a. 1757). URICARIUL IV 6. Mari dureri si usturime (a. 1799). GCR II 171/34. Minutul intru care un an sa sfirshashte shi altul incepe este de mare interes pentru totzi oamenii. MARCOVICI D. 3/7 Sa uita impregiurul sau cu mare luare aminte. DRAGHICi R. 38/22 cf. 64/1. Mishcat fiind de dragoste mare shi de fireasca aplecare catra fratele sau. GORJAN H. I 2/7. Numai cata o potica Slujeshte. . . de trecut cu mare frica. CONACHI P. 85. Sa aplecat cu mare smerenie. NEGRUZZI. S. I 148. Mare foame mii. ALECSANDRI T. 614. Parintzii cum au vazuto sau bucurat cu bucurie mare. CREANGA P. 86. E o meserie care simt k ash imbratzishao cu mare dragoste. CARAGIALE O. IV 237 cf. 238. In toata imparatzia se tzinu veselie mare o saptamina intreaga. ISPIRESCU L. 2. Avusese mare iubire pentru el. SADOVEANU. M. C. 7. Se simtzea cuprins de linishte mare. PREDA D. 80. Conferintzele trebuie sa dea o mare atentzie felului cum este respectat principiul conducerii colective. SCINTEIA 1954 nr. 2882. Cinen lume sar afla K sa rupa rujutza Mare iubirear strica! JARNIKBIRSEANU D. 12. Om cuminte shintzelept Dar cu jale maren pept. id. ib. 307 cf. 143. ◊ L o c. a d j. shi adv. (Dea) mai mare dragul v. d r a g. (E x p r.) (Ai fi cuiva) mai mare dragul (sau mila rushinea ciuda etc.) se spune cind cineva simte multa placere (sau mila rushine ciuda etc.). De va fugi i va fi mai mare rushinea. prav. 116. SHii era mai mari ciuda cum cai shtie toate tainele ce le facusa. NECULCE L. Lipi cuptioriul il humui shil griji detzi era mai mare dragul sal priveshti. CREANGA P. 287 cf. id. A. 19. Plingea mai mare mila. COSHBUC B. 121 cf. id. F. 91. E asha de urit k tzii mai mare greul sa te uitzi la dinsul. MARIAN O. II 40. 2. (Despre calamitatzi dezastre) Grozav cumplit. Acolo e foamete mare. CORESI EV. 25. Aceia zaceavor jos intru locul cela de plingere in focul cela marele (cca 1600). CUV. BATR. II 226/20. Fu foamete mare preste tot tzinutul. N. TEST. (1648) 71^v/10. Sau scornit o ciuma mare in toata tzara in dzilele acestui domnu. NECULCE L. 60. Nimic nu este mai lesne decit a stinge un cosh aprins fie focul oricit de mare. CR (1832) 271²/38. Ne aflam cu totzii sanatoshi macar k holera i foarte mare. KOGALNICEANU S. 120 cf. PONTBRIANT D. TZipa sherpele in gura broashtei de seceta mare ce era pe acolo. CREANGA P. 247. ◊ (In contexte figurate) Unde . . . strugurul curatziei nu se lucreaza acolo e foamete mare. CORESI EV. 25. Mare foc shi potop a cazut pe capul nostru. CREANGA P. 27. Nutzi pune peana de brad. . . Citzi pune de busuioc K te duci la mare foc. JARNIKBIRSEANU D. 301 cf. 296. VI. (Arata calitatea valoarea; adesea preceda substantivul shi poarta accentul in fraza) 1. De valoare de insemnatate deosebita; important insemnat. Ce eishi lasara a sa viatza spre judetzul mariei zio (a. 15691575). GCR I *11/24. Mari case sparse shi cetatzi den temeiu surpa. CORESI EV. 542. B[agoslo]veniile tatinitau mai maris de bl[agoslo]veniile parintzilor miei. PALIA (1581) ap. GCR I 36/32. Va veni cea zi mare a miniei lui. N. TEST. (1648) 308^r/34. Au perit cu sunet veastea lui cea mare. DOSOFTEI PS. 29/19. De mare lucruri sa invrednicise a fi poslushitoriu. BIBLIA (1688) [prefatza] 6/48 cf. 6/39 LB. O vulpe de ani mica insa de minte mare. HELIADE O. II 109. Dar un lucru asha mare shi cuatita fericire K sal dobinditzi aieve. . . Nu se poate. CONACHI P. 81 cf. 80 87 267. Trebuie sa arate formula intzelegatoare ce ea reprezinta in marea Carte a intzelegerei shi a istoriei omeneshti. BALCESCU M. V. 5. Se laud cu mari fapte facute de strabuni. ALEXANDRESCU M. 10 cf. 15. Au prezentul nu nii mare? No sami deie ceo sa cer? EMINESCU O. I 149 cf. 35. Facuse un clopot. . . la acea manastire. . . shi avea dragoste sal traga singur la sarbatori mari. CREANGA P. 105. Trebuie sa intrebuintzeze mijloace mari. . . shi sa jertfeasca tot pentru razbunare. GHEREA ST. CR. II 271. Un bocet. . . numit „cintecul cel mare”. . . ne spune urmatoarele. . . MARIAN. I. 177. O eternule psalmist Mare tzie cuvintul! COSHBUC P. I 265. Tinarul simtzi k nui mai ajung negotzurile acelea mici. . . el e facut sa invirteasca afaceri mari. SANDUALDEA D. N. 14. Vra sa zica ai venit sai dai o veste mare. SADOVEANU O. IX 139. Problema ceasornicului sa facut insa mai mare. ARGHEZI C. J. 48. Propui k sa tzinem miine o mare adunare pe Cimpul Libertatzii. CAMIL PETRESCU O. III 147. SHitzi tot minte mii shi sute SHi mai mari shi mai marunte. JARNIKBIRSEANU D. 276. Da turcule sarindare Sai facem slujba cea mare. id. ib. 486 cf. SHEZ. I 214. (Substantivat) Cele mici leai lepadat Cele mari leai cautat Acum inoata k un ciine K sa potzi scapa mai bine. ZANNE P. IV 604. * (In limbajul bisericesc despre saptamina dinaintea pashtilor shi despre zilele acestei saptamini incepind de miercuri) Saptamina mare. MARIAN S. R. I 115. O veni simbata mare SHi de pui o fintrebare. JARNIKBIRSEANU D. 378. Saptamina mare (cea de linga pashti). SHEZ. III 123. Acestei zile i se zice shi vinerea mare. ib. 201 cf. ALR II 2809. ◊ Duminica mare sau (rar) duminica cea mare = a) rusaliile; b) prima zi de pashti. Cf. CONTEMPORANUL I 773. Intro dimineatza miercuri inainte de dumineca mare mosh Nechifor deciocalase carutza. CREANGA P. 112. In simbata mortzilor. . . dinaintea duminecei mari se dau de pomana strachini. SHEZ. III 201. (Popular) Seara mare = ajunul craciunului. Zi mare = zi de sarbatoare. Veniia la dzile mare de ruga Pafnutie la acea sfinta manastire. DOSOFTEI V. S. septembrie 27^v/1. Face leturghii la dzile mari shi iordan la boboteadza. NECULCE L. 98 cf. POLIZU LM. La zile mari k sa li ticneasca veselia impartzeau bucatzica de pine cu orfanii cu vaduvele shi cu altzi nevoieshi. CREANGA A. 152 cf. 10. Nadajduiesc la asemena zi mare sa mandrepte catra un gind bun. SADOVEANU O. IX 46. Sami fie de zile mari. HODOSH P. P. 55. (E x p r.) De zile mari = deosebit solemn exceptzional. Doliu mare = doliu solemn manifestat prin imbracaminte de culoare neagra purtat mai ales de femei la moartea unei rude foarte apropiate. Cornelia era in doliu mare intristata de sus pina jos cu crep negru. CALINESCU S. 174. (Popular) Prinzul (cel) mare = a doua masa care o iau tzaranii aflatzi la munca in cursul verii; masa principala de la amiaza; timpul zilei cind se ia aceasta masa. Iepele fiind hranite shi odihnite bine pe la prinzul cel mare iau pus in Piatra. CREANGA P. 135. Te culci seara SHi te scoli in prinzu mare. JARNIKBIRSEANU D. 422. Drum mare sau drumul (cel) mare = drum principal de larga circulatzie care leaga localitatzi importante. Iara intralt chip de va lasa drumul cel mare tot negotzul k sashi piarda. PRAV. 46. Sa se faca o cishmea la un drum mare (a. 1767). URICARIUL XVII 57. Apoi parinte slujba mea e hotz la drumul mare. SADOVEANU O. IX. 45. Calatoreau intro caleashca cu cai de poshta k sai poata schimba des; de aceea tzineau numai drumul cel mare. CAMIL PETRESCU O. II 18. Drumul mareash vami. HODOSH P. P. 59 cf. 60. Strada (sau ulitza) mare sau cea mare = nume dat in unele localitatzi (din provincie) strazii (sau ulitzei) principale. Se vinde cu mezat o pivnitza de zid boltita in orashul Focshani pe ulitza cea mare. CR (1833) 220¹/22. O caleashca trecu in fuga cailor pe ulitza mare. NEGRUZZI S. I 16. Vorba mare = vorba solemna hotarita importanta (care angajeaza). Vorba mare sa nu o zici. PANN P. V. I 14/3. Eminescu i spusese totushi lui Creanga o vorba mare. CALINESCU I. C. 196 cf. ZANNE P. III 585. (Eliptic) Mareai mai vorbito dumneata. SBIERA P. 20. Vorbe mari = a) cuvinte bombastice promisiuni goale. Vedem k totzi aceia care vorbe mari arunca Numai banul il vineaza shi cishtigul fara munca. EMINESCU O. I 151; b) (rar) laude. COSTINESCU. ◊ E x p r. Lucru mare (shi invechit shi popular substantivat n.) = lucru sau p. ext. fiintza de seama de valoare; (exclamativ) extraordinar grozav. Aceasta inca iaste mare a nu osindi altzii ce numai sinesh. CORESI EV. 18. Sa ne invatzam shi ce lucru mare sam lucra sa nu ne preinaltzam pentru acealea. id. ib. 19 cf. 29. Limba mic madulariui shi cu mari sa faleashte. N. TEST. (1648) 178 ^r/19. Lucru mare cumui lauda cronica lesheasca. M. COSTIN LET. I² 278. Sv[i]nt[u]l Andrei imvatza pre sine de aceaste mari shi d[u]mn[e]dzaeshti. DOSOFTEI V. S. noiembrie 178^v/3. Buna. . . invatzatura bune shi mari lucrind. . . va darui mariiitale moshtenire neclatita shi lacash nemutat. biblia (1688) [prefatza] 8/53. De sar timpla shi primejdie nar fi lucru mare. NECULCE L. 237. Miai scris k ai sami spui un lucru mare. NEGRUZZI S. I 18. Soncerca sarate k nai fost vrun lucru mare Cai fost om cum sint shi dinshii. EMINESCU O. I 134. Sclipeau in fatza soarelui k cine shtie ce lucru mare. ISPIRESCU L. 38. K oftatui lucru mare SHi e bun la suparare. JARNIKBIRSEANU D. 219. Mare lucru = a) lucru care impresioneaza sau deshteapta mirare. Mare lucru shi prea slavita iaste a Domnului nostru de oameni iubire. CORESI EV. 31 cf. 89; b) (In constructzii negative) lucru care nu reprezinta nimic de seama care reprezinta prea putzin care este nesemnificativ. Se intzelege toate acestea nu sint mare lucru dar in sfirshit tot sint ceva. GHEREA ST. CR. i 39. Nu prea vazura nici unii nici altzii mare lucru. CAMIL PETRESCU O. III 175. In felul cum se faceau studiile lexicale nici nu era mare lucru de spus despre cuvintele importante. GRAUR F. L. 5; c) (In constructzii negative da contextului valoare afirmativa shi invers) nash crede sa (nu).. . Cf. ANON. CAR. Iata k i se infatzisha un om batrin. . . mare lucru sa nu fi fost un nazdravan. GANE N. III 15. Astai o treaba foarte grea; shi mare lucru sa fie k so putem noi scoate la capat. CREANGA P. 157 cf. 187. Mare lucru sa fi scapat vreunul pina la margine. SADOVEANU O. X 89. (Rar) Cit un lucru mare = cit nu se poate spune foarte mult. Era vesel imparatul pentru aceasta cit un lucru mare. ISPIRESCU L. 39. (Rar) A avea mari cuvinte sa... (sau a ...) a avea motive puternice intemeiate sa. . . Boierii insa tremurau; ei aveau doua mari cuvinte a fi ingrijitzi shtiau k norodul i urashte shi pre domn k nui iubeshte. NEGRUZZI S. I 142. ♦ Uimitor extraordinar impresionant. Cel ce feace ciude mari urul k in veacu e meserearea lui. PSALT. 283. Sfintzii lui ucenici shi apostoli. . . seamne mari shi ciudese facura. CORESI EV. 50. K pentru noi multe shi mari minuni faptau. id. ib. 64 cf. 65. O minunea mare shi prea slavita ciuda (cca 1633). GCR I 84/35. Minuni mare deau vadzut tot omul. DOSOFTEI PS. 257/10 cf. id. V. S. octombrie 92^v/15. Insushi imparatul cu sfetnicii sai vazind aceasta mare minune grozav sau spariet. CREANGA P. 85. Mergind ei o bucata inainte Harap Alb vede alta dracarie shi mai mare. id. ib. 241. * E x p r. Mare minune (sau invechit ciuda) sau minune mare = a) (cu valoare de exclamatzie) exprima uimire admiratzie etc. O mare ciuda! Numai citushi aduse aminte cel fecior curvari de pocanie e parintele aciiashi tinse iubirea sa de oameni. CORESI EV. 29. Mare minune!. . . Da bine cum de va gasitzi amandoi in catrintze? ALECSANDRI T. I 269. SHi atunci minune mare! numai iaca au shi inceput a curge furnicele cu droaia. CREANGA P. 264; b) (regional cu valoare de superlativ) foarte frumos (sau bun etc.). SHortz cu flori minune mare. COSHBUC P. I 103. Mare minune sa (nu)... = ar fi de mirare sa (nu). . . nash crede sa (nu). . . ♦ Categoric hotarit precis. Dintrambe partzile cuvint mare shi porunca tare se facu k olacuri cu cartzi in toate partzile. . . sa se trimatza. CANTEMIR IST. 27. Mariasa.. . au trimis la noi cu porunca mare pre duhovnicul lui. ANTIM P. XXIII. ♦ Grav serios. Mare pacatu preemimu shi multu greshimu. COD. VOR. 122/25. Nevinovat voi fi shi ma curatzescu de pacate mari. PSALT. 32 cf. 10. Blamu Mihaile giudecatoriu sa vedem muncile cele marile (a. 1580). CUV. D. BATR. II 344/13. Sa nu zicem noi k mare gresheala au greshit noao vecinii. CORESI EV. 47. Spargindui cu chinul cela marele ucigindui cu uciderile cealea ce nau moarte (cca 1600). CUV. D. BATR. II 229/19. Cela ce va fura furtushag mare. . . sal spandzure. PRAV. 34 cf. 51. Certarea celuia ce imbla cu bani rai iaste mai mare cindul vor shti cau imblat de mai multe ori. ib. 79 cf. 229. Feace k mai mare rautatzi dosoftei v. s. noiembrie 174^r/2. Neculai voda face nishte rautatzi mare in tzara Munteneasca in boieri. NECULCE l. 283. Orice pornire impotriva unuia dintreaceste doua adevaruri poate satzi aduca mare vatamare. MARCOVICI D. 7/20. Adevarat mare nebunie este aceasta noi insa trebuie sa avem mila. DRAGHICI R. 6/26 cf. 3/19. Ah! Cind cineva iubeshte cu ce mila shindurare Uita iarta shi impaca gresheala oricit de mare. CONACHI P. 80 cf. 81 265. Ele judicau asemenea in pricinile de vini mari politice. BALCESCU M. V. 10. Judecind deosebirea nu e atit de mare. NEGRUZZI S. I 210 cf. PONTBRIANT D. Faramaturi blide aruncate in toate partzile cofaielul de vin rasturnat ticaloshie mare! CREANGA P. 11 cf. 202. Avem sa dam peste o primejdie mare. ISPIRESCU L. 6 cf. 11. Facuse o mare gresheala de ashi arata prea pe fatza pofta de domnie. CAMIL PETRESCU O. III 192. Copilash fara salash Mare rautatea dat De pe tine teangropat. JARNIKBIRSEANU D. 198 cf. 151 172 503. Din petece captusheala Mare gresheala. ZANNE P. IV 293. Deosebit ales distins. Mare e slava lui. PSALT. 34. Intru o sfinta beseareca a lui pusel cu mare cinste. CORESI EV. 98 cf. 90. Mearse del deshtepta shil duse in casash cu ci[n]ste mare. MOXA ap. GCR I 61/16. Va veni. . . cu slava mare. VARLAAM ap. GCR I 104/36 cf. DOSOFTEI PS. 57/5. Mariia ta eshti vreadnic de multe shi mari laude. BIBLIA (1688) [prefatza] 8/37. O frumusetze. . . are mai mare slava. ANTIM ap. GCR II 8/8. Ziua inceperii anului nou este totdeauna de mare cuviintza. MARCOVICI D. 2/20. Il primi in cetate cu mare tzirmonie. GORJAN H. I 2/28. Solii. . . fura bine daruitzi shi trimishi inapoi cu mare cinste. BALCESCU M. V. 413. Apoi peste doua zile o ingropara cu cinste mare. CREANGA P. 16. Zina se purta cu mare bunacuviintza shi vorbi astfel incit robi toate inimile. ISPIRESCU L. 39. Mare tzinuta = imbracaminte sau uniforma destinata pentru anumite solemnitatzi DICTZ. ♦ (Despre ospetze serbari) Plin de stralucire; bogat fastuos pompos. Sau apucat de au facut mare shi frumoasa nunta. l. 69. Are obiceiu vel comis de face shi masa mare la o sama din boierii cei poftitzi de dinsul. GHEORGACHI LET. III 317/21. Pune la cale sa ne gateasca un ospatz caci mine dau masa mare boierilor. NEGRUZZI S. I 147. Vezi o masa marentinsa cu faclii prea luminate. EMINESCU O. I 85. Coborau haiducii la pas linishtit cintind parca veneau la masa mare. GANE N. I 161. Imparatul facu un ospatz foarte mare in cinstea nepotusau. CREANGA P. 231. Mesele mari cu musafiri. CAMIL PETRESCU O. II 111. Aceleashi afishe k altadata: Mare bal mare 2 lei intrarea. BARBU SH. N. 12. Sa faca un ospatz mare. . . de la care sa nu lipseasca nici o zina. RETEGANUL P. II 14. 2. Cu calitatzi exceptzionale; ilustru celebru renumit. Deaci strigara graindu: mare e Arrtemida. COD. VOR. 10/14 cf. CORESI EV. 74. Cei mai multzi shi cei mai mari shi mai credincioshi dascali dzic. PRAV. 213. Au fost izvodite de cartulari mari shi intzelegatori de carte greceasca. N. TEST. (1648) [prefatza] 5^r/19. Pentru ruga svintzilor celora ceau fost dintaiu patriarshi mai mari (a. 1669). GCR I 186/21. Ficior de parintzi oameni mare shi luminatzi. DOSOFTEI V. S. octombrie 91^r/9 cf. BIBLIA (1688) [prefatza] 6/46. Murat. . . unul dintre cei mai mari imparatzi otomani. VACARESCU IST. 252. Adese cind un vers shi mai ales un emistih. . . coprinde o sentintza intreaga sau o axioma este demn de cei mai mari maeshtri. HELIADE O. II 145. Numele barbatzilor celor mari este scump shi drag in tot pamintul. CR (1833) 134²/42. Vede deopotriva farde nici o insemnare Ori murind o pasarica ori cazind un irou mare. CONACHI P. 262. Mircea cel Batrin unul din cei mai mari shi mai vestitzi voievozi ai noshtri. BALCESCU M. V. 8 cf. 25 PONTBRIANT D. Numele ma facut pe mine mare sau eu pe dinsul? GANE N. I 16. A fost odata un imparat mare. ISPIRESCU L. 1. Artist cu nume mare. GHEREA ST. CR. II 89. Dintre marii creatori in roman cel mai placut este Tolstoi. IBRAILEANU S. L. 65. Acel Ion Creanga. . . A fost om mare scriitor. SADOVEANU E. 103. ◊ (K epitet inaintea unui nume propriu) In zilele marelui de Dumnezeu luminat arhiepiscopului Ghenadie. CORESI EV. 1 cf. 66. Iara marele Vasilie graieshte. . . (a. 1640). GCR I 89/5. Marele imparat Justiniian. PRAV. 134 cf. EUSTRATIE PRAV. 10/11. Marele Constandin. . . nau vrut sa se laude. BIBLIA (1688) [prefatza] 8/39. K zice marele Pavel. . . ANTIM P. XXVII cf. LB. Marele Nefton. CONACHI P. 276. Adusa de marele Traian in Dacia. . . colonia romana. . . ajunse intro stare foarte infloritoare. BALCESCU M. V. 6. Frumoasa fata A marelui BenOmar califul din Bagdad. COSHBUC B. 14. Viatza marelui nostru poet Eminescu a fost nefericita shi scurta. SADOVEANU E. 75. (incomponentzaunor nume proprii decarese leaga prin „cel”) In zilele lu Constandin cela Marele imparat creshtinesc. CORESI EV. 182. Alexandru cel Mare. COSTINESCU cf. LM. Eram mic cind ma lua SHtefan cel Mare in desaga de la oblincul sheii. DELAVRANCEA O. II 246. ♦ Plin de generozitate de bunatate de nobletze. Celui cu suflet mare shi de la nepriiateni i iaste drag adevarul al priimi. TZICHINDEAL F. 75/27. * o asaminea de sine infrinare va va face mari la suflet. DRAGHICI R. 110/14. ♦ (Determinind numele lui Dumnezeu sau o insushire a divinitatzii de obicei in constructzii exclamative shi purtind accentul in fraza) Atotputernic. Mare e Domnul nostru. PSALT. HUR. 123^v/6. Mare e Domnul shi laudatu foarte. PSALT. 91 cf. 153 204. Domnezeu marei shi impreuna cu totzi sfentzii (a. 1619). GCR I 55/18. Omule! nu undi marea lui Dumnezeu adincime Ci in inimatzi tentoarce shi vezi a ta insushime! CONACHI P. 274 cf. 272. Bun e Dumnezeu shi mare! ALECSANDRI P. II 23. Marei Dumnezeu shi meshterui dracul!.. . Vom putea veni de hac shi spinului celuia. CREANGA P. 213. Doar marei Cel de sus! Sor sfirshi ele shi aceste de la o vreme. id. ib. 220 cf.19 212. Marei Dumnezeu! GALACTION O. 295. * (Prin sinecdoca) Smeritziva suptu minra ceaea marea a lu D[um]n[e]dzeu. COD. VOR. 164/8. ♦ Intemeiat; evident. Aveai dreptate prea mare sa fii atit de mihnit. GORJAN H. I 6/22. Cite spune sint o frumoasa poveste dar mare minciuna. NEGRUZZI S. I 250. SHi unde nam mai incalecat shi peo capshuna shi vam spus oameni buni o mare shi gogonata minciuna. CREANGA P. 34. Razele de pinga soare SHi dreptatea mea cea mare. JARNIKBIRSEANU D. 257. ♦ Ieshit din comun; deosebit. Mare laudaros shi trufash. CORESI EV. 19. Dragostea argintului mare neputintza iaste shi paguba sufletului. id. ib. 52 cf. 59 63 85. Maritu sa fii Doamne. . .. Ce miai dat izbinda shi virtute mare. DOSOFTEI PS. 56/1. Vedem neamul omenesc. . . la mare negriji aflindusa necunoscindushi blagorodnia shi cinstea lui. BIBLIA (1688) [prefatza] 3/21. SHtiindul pre Brincoveanul mare neprieten. . . au inceput shi el a sa agiunge cu creshtinii. NECULCE L. 209. Nifon au fost mare prieten cu Radul V. SHINCAI HR. II 113/36. La acest bal sa afla. . . o multzime de dame frumoase. . . imbracate cu cea mai mare elegantza. CR (1833) 19²/30. Mare mincator. POLIZU. Capitanul. . . batal norocu k mare nostimior mai era! ALECSANDRI T. 70 cf. 138. Mare guracasca! LM. Ma da drept satzi spun k mare natarau mai eshti. CREANGA P. 45. Mai mare stralucire shi gingashie. . . nu se mai vazuse. ISPIRESCU L. 38 cf. 39. Marea inzestrare auditiva a lui Caragiale a fost una din radacinile artei lui. VIANU S. 114. Ion Cimpineanu era un mare dezamagit. CAMIL PETRESCU O. III 192. Capacitatea de lupta a activului este cu atit mai mare cu cit comitetele de partid se ingrijesc mai bine de educarea lui marxistleninista. SCINTEIA 1953 nr. 2805 cf. ALR I 11/357. ♦ L o c. adv. Cu mare greu (sau greutate) = cu dificultatzi deosebite foarte anevoie. Au obosit pina ce cu mare greutate au gasit o fintina. DRAGHICI R. 40/9. Mai merge el cit mai merge pina ce cu mare greu gaseshte drumul. CREANGA P. 47. Se porni tot intro fuga spre deal shi se sui cu mare greu pe dinsul. MARIAN O. I 160. (Mold.) Cu mare ce = cu dificultatzi deosebite; p. e x t. in sfirshit in cele din urma. Dupa multa truda cu mare ce haladuiesc de deschid usha. CREANGA P. 256. Vazind Scaraoschi cal fac chisoaga de tot a racnit cu mare ce din pungulitza. FURTUNA V. 15. ♦ (Adverbial invechit shi popular serveshte la formarea superlativului) Era in iadu plingeri mare virtoase (a. 1580). CUV. D. BATR. II 316/16. SHi prin cea urdie Draga o sa fie Mare mult. omor! ALECSANDRI P. I 54. Mare bun suflet de om i. id. T. 215. Mai k mare nu shtiu cum is boierii iesheni! id. ib. 455 cf. 909. Mare mult bine neatzi facut. T. POPOVICI SE. 178 cf. 87. Mare bucuros leajut. ALR II 3694/551. Insuratul de tinar shi mincarea de dimineatza mare bine prinde. ZANNE P. IV 398. 3. Care ocupa un loc de frunte intro ierarhie ; cu vaza. Cine va vrea sa fie mare intre voi sa fie voao sluga. CORESI EV. 86 cf. 15 37. Deci o luo peatra patriarhul cel mare (a. 1600). CUV. D. BATR. II 43/19. Cela ce va fi domn shi nu va avea alt domn mai mare asupra lui. PRAV. 49 cf. 184. Nu iaste sluga mai mare decit domnusau nece solul mai mare decit cela ce lau trimis pre el. N. TEST. (1648) 124^r/23. SHil radicara boiarii cei mare sal duca in palatele imparateshti. DOSOFTEI V. S. noiembrie 130^r/32. Birui Patru voda pre cazaci shii sili de iau dat pre cine avura mai mare. N. COSTIN L. 561. Potzi sa agiungi sa fii om mare shi ce mii face pre mine atunce? NECULCE L. 24. Fiind maria sa indemnat de nishte obraze mari bisericeshti shi mireneshti. ANTIM P. XXIII. Se scrie de la Petersburg k prinshii 12 turci mari carii sa aflara in garnizonul Varnei sau adus acolo. AR (1829) 65²/4. K sa shada la masa tocmai k un om mare cu multe feliuri de bucate au luat shi citeva nuci din copaciul cocos. DRAGHICI R. 79/23. Insa pina a ajunge in stepina acea mare Cite munci cite necazuri. CONACHI P. 82. Sasha mea urma moshneagul e dama mare am maritato dupa un cinovnic. NEGRUZZI S. I 59 cf. 72 248. Cinei slab vrea a fi tare Cinei mic vrea a fi mare. ALECSANDRI P. II 107. SHadea intro chiliutza din casele unui boieri mare. EMINESCU N. 57. Cucurigu! boieri mari Datzi pungutza cu doi bani. CREANGA P. 65 cf. 332. Dintre proprietarii mari shi chiar dintre cei mijlocii foarte putzini ishi cultiva singuri domeniile. CARAGIALE O. V 169. Ishi lua ziua buna. . . de la totzi boierii cei mari shi cei mici. ISPIRESCU L. 4 cf. 41. Tot oaspetzi rari Tot crai shi craiese mari. COSHBUC B. 21. SHi sau stins. . . cu totzii boieri mari shi mici batrini shi tineri pina la unul. DELAVRANCEA O. II 14. Dar fata de gazda mare Tot cu mina la parale. JARNÍKBIRSEANU D. 438 cf. ZANNE P. I 29 III 421. ◊ (In contexte figurate) Dorul lui e mare domn. JARNIKBIRSEANU D. 126. ◊ Marea burghezie v. b u r g h e z i e. Mare putere v. p u t e r e. ♦ Expr. A se tzine mare = a fi mindru semetz fudul. Iara cine iaste intru noi mai bun de alaltzi sa nu se tzie mare shi sa nu se prea inaltze. CORESI EV. 93 cf. 200. Oamenii cei aleshi. . . baga in sama shi pre cei saraci de nu sa tzin mare de dinshii. DOSOFTEI PS. 91/15. Iar dei vrea sal robeshti lamor cit potzi te tzine mare Nul baga in seama de loc. PANN E. III 22/1 cf. SHAINENU D. U. ZANNE P. IV 438 ALR II 2674/762. (Substantivat) A trage (sau a calca) a mare sau (neobishnuit) a o lua pe mare = ashi da importantza; a cauta sa ajunga pe cei suspushi. Asha!... Vrea sa zica acum o iei pe mare! Te fuduleshti cu neamurile! GANE N. III 38 cf. TDRG. Calca tot a mare. ZANNE P. II 511 cf. IV 438. La mai mare urare adresata unei persoane care a fost avansata in grad. Numele dtale? Bombeanu ofitzer de artilerie. SHi la mai mare. ALECSANDRI ap. TDRG. Mare (shi) tare sau tare shi mare = foarte puternic extrem de influent (prin functzia care o detzine). Neamul lui totzi era „tari shi mari” cine de capul lui cum vre ashe face. NECULCE L. 171. Ramiind Neculachi mare shi tare la Poarta (sfirshitul sec. XVIII). LET. III 264/35. Nu sa cade sa patz eu rau linga tine fiind tu mare shi tare. ALEXANDRIA 78/14. Vei ajunge shi tu odata mare shi tare i cauta sa judeci lucrurile dea firapar shi vei crede celor asupritzi shi nacajitzi. CREANGA P. 223 cf. SHAINEANU D. U. SRiERA p. 111. (Cu parafrazarea expresiei) Azi tare mine mare Poimine pe spinare. ZANNE P. IV 437. A fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare sau mare de cap = a) a avea pareri foarte bune despre sine a se crede grozav a fi increzut. Cf. ZANNE P. II 52; b) a fi incapatzinat id. ib. (Regional) A se face mare pe ceva (sau pe cineva) = a face pe stapinul (unui lucru) a face pe superiorul (cuiva). Cf. CIAUSHANU V. 178. ◊ (Precedind denumiri de dregatori din trecut arata treapta cea mai inalta a dregatoriei respective) Al nostru cinstit shi diregatur jupan Mirzea marelea spat[ar] (cca 1609). CUV. D. BATR. I 174/5. Marele caminar marele comis marele hatman marele postelnic marele spatar (a. 1828). BUL. COM. IST. IX 167. Calarime sub comanda marelui paharnic. BALCESCU M. V. 591 cf. 592 L.M. Era bivvelvistier dar fu facut in curind mare logofat. IORGA L. II 120. La 1465 era camarash shi mare vamesh al Moldovei un oarecare italian. N. A. BOGDAN C . M. 26. Adormi duman shi te trezeshti mare ban. ZANNE P. II 471. (Rar urmind denumirea de dregatori) Iar preste toata oastea. . . era hatman mare Mardoni. HERODOT (1645) 386. ◊ (Substantivat) SHtitzi k judele limbilor despune el shi marii despun ei. TETRAEV. (1574) Voi shtitzi k domnii lumiei domnesc shi marii au puteare. CORESI EV. 86 cf. 345. Atunce cei mai mic[i] vor putea sta improtiva celor mai mari. PRAV. 115. Luatuteam den staulul oilor shi team facut numit dupa numele celor mari carii sint pre pamint. BIBLIA (1688) [prefatza] 6/43. Cu cit este lucru cinstesh shi de obshte cu atita mai de folos domnilor shi celor mari. N. COSTIN ap. GCR II 10/4. O ce ciuda cit ma mir Dal celor mari caractir. MUMULEANU ap. GCR II 247/19. Cu fatza intre mari ieshim. PANN H. 73/1. SHi cel mic shi cel mai mare. . . K praful se shterge dintro suflare. CONACHI P. 272. Sa nai a face cu cei mari. NEGRUZZI S. I 248. Imprejur cei mari ai tzarii shi ai sfatului saduna. EMINESCU O. I 165. Cind dai marilor putere Nu le dai nici o placere. MACEDONSKI O. I 40. Congresele shi. . . intrunirile. . . la care iau parte cei mari. ULIERU C. 72. (E x p r.) A face pe marele = ashi da importantza a se considera suspus. Cf. POLIZU BARCIANU. ♦ De rang inalt de familie buna; nobil. Sa minuna de mine cum eram de oameni mare si dea hirea. DOSOFTEI. V. S. noiembrie152^v/29. Acolo muiare mare (f e m e i e d e n e a m B 1938 387) . . . opri pre el sa minince piine. BIBLIA (1688) 267²/12. De se trag din neam mare Asta e ontimplare. ALEXANDRESCU M. 321. A fost odata can poveshti A fost k niciodata Din rude mari imparateshti O prea frumoasa fata. EMINESCU O. I 167. De nashtere inalta purtind un nume mare. MACEDONSKI O. I 260. Intre aceshti boieri nedregatori intílnim nume mari din Moldova. XENOPOL I. R. III 169. Cind voi sta dea farmeca Nu farmec din vitza ta. . . SHi farmec din vitza mare. JARNIKBIRSEANU D. 270. Se numara de neam mare Dar cinste de catir are. ZANNE P. IV 486 cf. 575. ♦ (K determinant pe linga substantive nume de rudenie indica un grad de rudenie apropiat) Var mare¹ = var primar v. p r i m a r. Unchi (sau lele) mare = fratele (sau sora) tatalui sau a(l) mamei in raport cu copiii acestora. Cf. TDRG. Socru (sau soacra) mare = nume dat (in ziua casatoriei a doi tineri) tatalui (sau mamei) mirelui. Iata craiul socru mare rezemat in jiltz cu spata. EMINESCU O. I 85. Vazutusa crescind in zari Radvan cu mire cu nanashi Cu socrii mari shi cu nuntashi. COSHBUC P. I 56. Nun (sau nuna) mare = fiecare dintre cele doua persoane care asista k martori principali la savirshirea unei cununii religioase. Socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna Nunul mare. EMINESCU I 85. Dupa cununie pe cind totzi sint in culmea veseliei la masa nunu mare ridica un toast pentru viitorul finilor. CARAGIALE O. IV 239. La dreapta mirelui vine nunul cel mare. MARIAN NU. 498. 4. (Substantivat; la comparativ de obicei urmat de un adj. pos.) Superior ierarhic al unei persoane considerat in raport cu aceasta. Spui domnietale k mai marele miiu de ceam intzeles shi eu (a. 1521). HURMUZAKI XI 843. Cela ce va face gresheala cu invatzatura mai marelui sau nu sa cheama sa fie facut gresheala cu inshelaciune. PRAV. 252. Iar noi nici mai marilor noshtri. . . nu le dam cazuta cinste. ANTIM P. 22. De lear veni vro scirba de la mai marii lor. MUSTE LET. III 65/3. K unui mai mare o satzi dau slavire SHi vitejiii tale o saduc jertvire. PANN E. II 106/17 cf. id. P. V. II 55/4. Mai marii lui vazindul k shia facut datoria de ostash lau slobozit din oaste cu arme cu tot. CREANGA P. 297 cf. TDRG. A luat pozitzie de dreptzi dinaintea mai marilor asha cum se ia la armata. PAS II 24. Cu mai marele tau calul nutzi alerga. ZANNE P. IV 429 cf. 431. 5. (Cu valoare de superlativ; adesea substantivat) (Persoana) care ocupa cel mai inalt loc intro anumita ierarhie care are functzia de conducator de shef (suprem). SHi fiul omenesc vindut sa fie mai marilor preotzi shi cartulari. TETRAEV. (1574) 234. Batjocorit a fi de batrini shi de mai marii preutzi shi de cartulari. CORESI EV. cf. 85. Raspunse mai marele saborului.id. ib. 405 cf. 380. Cotul sting de se va clat[i] judecatoriu veri ieshi sau mai mare prespre alaltzii. PARACLIS (1639) 261 cf. 257 258. Mai marele ce va fi cap intre mai multe sotzii. PRAV. 273 cf. 298. Mai marii acelui loc vor face milostenie feciorilor lui. ib. 291. SHi aduna pre totzi mai marii popilor shi cartularii. N. TEST. (1648) 4^r/15 cf. 56^v/12. Cuvintul lui D[a]v[i]d dat mai marelui cintatorilor (a. 1651). GCR I 154/7 cf. 170/31 ST. LEX. 150/2. Era mai mare arhimandritul shi pre o sfinta manastire de calugaritze. DOSOFTEI V. S. septembrie 22^v/4 cf. 15^r/21. Au facut ceata cu totzi mai marii shi eu cu dinsul. id. ib. 30^r/32. Statu tot Rimul shi olatele de au giurat cu Brut k sa nu mai sufara crai peste inshi mai mare. N. COSTIN L. 102. Atunce au scos mai marii Bugeagului shi ei vacarit. NECULCE L. 307. Cornelie mai marele polcurilor ce le chema pretoriane . . . rau iau batut. CANTEMIR HR. 79. Mai marele orashului. MINEIUL (1776) 130^v2/16 cf. LET. III² 225. Mai marele bulgarilor de multe ori pierzind razboiul. . . facu pace. MAIOR IST. 198/15. SHtiu k fiind mai mare peste oshtile mele cum ai vazut k mau biruit mai lasat. NEGRUZZI S. I 141. Au fost poftitzi. . . mai marii orashelor shi alte fetze cinstite. CREANGA P. 231. Vru sa cerce pina unde merge priceperea shi istetzimea lui Joe k un mai marele zeilor. ISPIRESCU L. 86. Parinte al nostru tu Saturniene Mai mare peste totzi stapinitorii. MURNU O. 2 cf. 9 SHAINEANU D. U. Cind mam infatzishat cu jalba shi cu recomandatzie la mai marele detasharilor el ma primit cu vadita sila. I. BOTEZ B. I 244. Am auzit odata k mai marii Se sarutau la chef cu lautarii. ARGHEZI C. O. 165. Mai marii aveau sa hotarasca de soarta tuturora. PAS Z. I 120. Aici poposeau sashi rasfetze Slutzenia firii gingashele fetze Ale mai marilor Impovaratzi de slavi shi steme. DESHLIU G. 37. Lupul acesta sau intimplat k era mai marele adeca capitanul tuturor lupilor. SBIERA P. 58. Se opreshte acolo cu o poronca de la mai marele tzarei. SHEZ. IV 2. In ziua balului ruga pe mai marele curtzii so lase shi pe ea la bal. MERA L. B. 190. Mai mare peste mai mici SHi staroste de calici se spune despre cei ce se mindresc prea mult cu o slujba mica. ZANNE P. IV 633. ♦ (Invechit) Stramosh inaintash. Toate virstele shi totzi robii shi slobozii proshtii shi voinicii mai marii shi incepatorii. . . totzi impreuna intoarsemune shi netrebnici fum. CORESI EV. 286. Intreaba pre parintele tau shitz va raspunde tzie mai marii tai. EUSTRATIE PRAV. 2/11. Atunci ishi pierdu viatza shi ratzionistul SHtefan SHincai (unul din mai marii istoricului Georgie SHincai). BARITZIU P. A. I 255. Pl.: mari shi (invechit) mare. SHi: (regional) mare (ALR II 2640/2) mire (VICIU GL. PASCU C. 210) adj. Probabil lat. mas maris.