lat lata [At: VARLAAM C. 261/5 / Pl: (17 913 1617 1920 2235 6769) latzi late (3666) ~uri / E: ml latus] 1 a (Ioc ingust) Care are o latzime relativ mare. 2 a (Is) Fier ~ (sau fierul cel ~ ~fierul) Brazdar (1). 3 a (Inv; ilav) Mare shi ~ Nu mare lucru. 4 a (D. partzi ale corpului) Gros. 5 a (Pex; d. fiintze) Viguros. 6 a (Ila; d. oameni) ~ in spate (sau in spete) Voinic. 7 a (Pop; ie) A fi limba ~a A vorbi defectuos din cauza unei malformatzii a aparatului fonator. 8 av (Pop; ie) A vorbi ~ A se exprima greoi. 9 a Care are o deschidere mare. 10 a (Pop; gmtz; ie) A avea gura ~a A vorbi mult shi tare. 11 a (Pop; ie) A spune vorbe mari shi ~e A vorbi pompos dar fara contzinut. 12 a (Ics) De ... (de) ~(a) Care are latzimea de ... 13 a (D. articole de imbracaminte) Care are o croiala ampla Si: larg incapator. 14 av (Pe langa verbul „a incinge”; ioc strans) Larg. 15 av (Pex) Neglijent. 16 a (D. tzari proprietatzi terenuri etc.) Care se intinde pe o suprafatza mare Si: intins vast. 17 a (Rar; ilav) In lumea ~a Pretutindeni. 18 av (Pe langa verbul „a impartzi”) In cantitatzi mari. 19 a (D. pas) Mare. 20 a (Rar; pex; d. pashi) Care sunt executatzi in ritm vioi. 21 av (Rar; d verbul „a pashi”) Cu pashi mari. 22 a (Pop; d. intervale de timp) De durata mare. 23 a (Inv; d. colectivitatzi) Numeros. 24 a (D. obiecte) Care are o suprafatza neteda. 25 a (D. vase) Care are fundul plan sau putzin adanc. 26 a (Reg; ie) A fi ~ de foame A fi foarte flamand. 27 a (Pop; d. nas) Turtit. 28 a (D. ridicaturi de pamant) Teshit. 29 a (D. ridicaturi de pamant) Care este putzin inalt. 30 a Zdrobit. 3133 a (Fam; dupa verbe k „a cadea” „a lasa” „a ramane” „a zacea”) (Intins la pamant) (in stare de nesimtzire sau) mort. 34 a (Fam; ie) A lasa (pe cineva) ~ A bate pe cineva foarte tare lasandul in nesimtzire. 35 a (Fam; iae) A impresiona puternic pe cineva. 36 sn (Pop; ie) A da ~ul pe spate A cadea lunginduse la pamant. 37 sn (Urmat de determinari care indica masura) Dimensiune transversala a unei suprafetze sau a unui corp Si: latzime. 38 sn (Pop; is) Un ~ de palma (sau de mana) Unitate de masura egala cu latzimea unei palme care are degetele lipite. 39 sn (Pex) Distantza cuprinsa intrun lat (38). 40 sn (Pop; ila) De un ~ de mana (sau de palma) Relativ mare. 41 sn (Pop; ial) Foarte gros. 42 sn (Pop; ilav) De (sau la) un ~ de mana De durata scurta. 43 sn (Pop; ial) La distantza mica. 44 sn (Pop; is) ~ de deget Unitate de masura egala cu latzimea unui deget. 45 sn (Pop; ilav) De un ~ de deget Foarte putzin. 46 sn (Pop; ial) Transversal. 4748 sn (Ilpp; ilav) In (sau dea pe) ~(ul) (Exprima o pozitzionare spatziala in raport) transversal. 4950 sn (Ial) (Exprima directzia unei mishcari in functzie de doua repere spatziale) dintro parte in alta. 5152 sn (Pop; ial) (Exprima situarea sau mishcarea) intro pozitzie sau directzie transversala in raport cu pozitzia sau directzia obishnuita. 53 sn (Ie) A trece (sau a taia) ~ul (sau in ~ pe ~ dea ~ul) A traversa pe diagonala. 5455 sn (Ilpp; ilav) In (sau dea) lung(ul) ... shi in ~(ul)... (Exprima orientarea spatziala a unei mishcari) in toate directziile Si: pretutindeni. 5657 sn (Pop; ial) (Exprima efectuarea unei mishcari) repetand fara incetare un parcurs facut in cele doua sensuri pe directzia lungimii apoi pe directzia latzimii. 58 sn (Pop; ie) A se da (sau a se perpeli) shi pe ~ shi pe uscat (sau ~ pe ~) A face eforturi disperate pentru a realiza ceva Si: a se face luntre shi punte. 59 sn Suprafatza mai putzin intinsa a unui obiect de forma paralelipipedica Si: latzime. 60 sn (Reg) Parte a ciocanului cu care se loveshte. 61 sn (Reg) Parte a scoabei. 6263 sn (Reg) Creshtet (12). 64 sn (Pop; shis) ~ de panza Bucata de panza folosita pe latzime la confectzionarea unui articol de imbracaminte Si: foaie (25) stana. 65 sn (Pan) Fashie de pamant. 66 sn (Reg) SHortz. 67 a (Fam; d. o situatzie; ie) A fi ~a (rau sau de tot) A lua proportzii neashteptate shi neplacute. 68 a (Fam; ie) A o face ~a (rau sau de tot) A face un chef strashnic. 69 a (Fam; iae) A face o prostie.

LAT² A latzi te adj. Care are o latzime (relativ) mare. E lung pamintul ba e lat. COSHBUC P. I 53. Se incinse... cu o curea lata coperita cu tzinte aurite. NEGRUZZI S. I 23. Frunza lata fmnzangusta. HODOSH P. P. 59. ◊ Loc. adj. Lat in spate = bine legat voinic. Calca marunt deshi era lat in spate. CAMIL PETRESCU U. N. 58. Aparitzia omului acestuia bine legat lat in spate... inspira hotarire incredere. C. PETRESCU I. I 11. ◊ Expr. A spune vorbe mari shi late = a spune vorbe pompoase dar fara miez. Vam adunat pentru k sa va spun vorbe mari shi late cum natzi auzit de cind traitzi. ALECSANDRI T. I 259. (Familiar) A fi lata (rau sau de tot) = a lua proportzii grave a prezenta un aspect ingrijorator. Mi se pare k o sa fie lata. PAS Z. III 212. Satzi spun ce am aflat acuma... E lata rau. CARAGIALE O. II 204. A o face lata (rau sau de tot) = a) a petrece strashnic (cu mincare bautura cintece etc.); b) a face fara voie o pozna o gafa; a o face de oaie. ♦ (Familiar despre persoane in constructzii speciale) Intins la pamint fara simtzire; mort. A intrat abia a doua zi femeia la dinsul. La gasit lat. SADOVEANU D. P. 120. Daca nu era Negoitza so apucen bratze cadea lata. CARAGIALE O. III 46. Atit de mult a inchinat incit pe loc a ramas lat. ALECSANDRI T. 304. ◊ Expr. A lasa (pe cineva) lat = a bate pe cineva foarte tare lasindul in nesimtzire. Dacal saciia vreun vorbaretz il izbea del lasa lat. DUMITRIU P. F. 63. (Rar) A fi lat de foame = a fi foarte flamind. De doua zile nam mincat sintem latzi de foame. CONTEMPORANUL III 927. De ces oile asha late de foame? SBIERA P. 9.

LAT láta (latzi láte) 1) Care are o intindere mare pe transversala; extins in latzime. Panza ~a. Frunte ~a. ◊ ~ in spate (sau in spete) bine dezvoltat fiziceshte. A o face lata a) a trage un chef strashnic; b) a face inconshtient o boroboatza. 2) fam. Care este in stare de nesimtzire; intins fara mishcare. ◊ A ramane (sau a cadea) ~ a cadea fara simtzire la pamant. A lasa pe cineva ~ a bate (pe cineva) lasandul in nemishcare. A fi ~ de foame a fi istovit de foame; a fi foarte flamand. /<lat. latus

lat a adj. (lat. latus it. lato pv. lat sp. lado). Larg vorbind de suprafetze in opoz. cu ingust strimt shi in corelatziune cu lung: un shantz un fluviŭ lat (nu larg fiindca nu e vorba de capacitatea luĭ ci de distantza de la un mal la altu) o strada o scindura o fatza o talpa lata. Vorba lata vorbe late vorbire enfatica bombastica umflata declamatoare. Fam. A cadea lat a cadea jos intins saŭ greoĭ. A raminea lat a raminea intins fara simtzire. A o face lata a fi lata a da extensiune mare unuĭ lucru (uneĭ betziĭ uneĭ greshelĭ grave sh. a.) a fi intins: aceshtĭ betzivĭ aŭ facuto lata c’aŭ spart geamurile; greshala luĭ e maĭ lata de cit credeam. Mare shi lat (Pop.) atita tot nu mare lucru: dupa atita munca nu m’am ales de cit cu doĭ francĭ marĭ shi latzĭ. S. n. pl. urĭ. Latzime: un shantz de doĭ metri in lat doŭa laturĭ de palma. Dea latu in lat in latzime: copilu era culcat dea latu patuluĭ. In lung shi’n lat in lungish shi in curmezish in toate partzile: a cutreĭera tzara in lung shi’n lat. Adv. In mod enfatic bombastic unflat declamator: demagogu nu poate vorbi de cit lat. Greoĭ fara gratzie traganat: acest tzaran vorbeshte lat.

lat¹ adj. m. pl. latzi; f. láta pl. láte

lat adj. m. pl. latzi; f. sg. láta pl. láte

LAT adj. s. 1. adj. larg mare. (Palarie cu boruri ~.) 2. s. v. latzime.

LAT adj. s. 1. adj. larg mare. (Palarie cu boruri ~.) 2. s. latzime. (De un ~ de palma.)

Lat ≠ ingust stramt

lat (láta) adj. 1. Larg spatzios. 2. Amplu intins. 3. Plan plat. 4. (Arg.) Grav serios (mai ales in expresia e lata „treabai serioasa”). 5. Emfatic bombastic umflat. 6. (Adv.) K o piatra k o greutate moarta. 7. (S. n.) Latzime. 8. (S. n.) Partea plana a unui obiect. 9. (S. n.) Latzimea sabiei. 10. (S. m.) Latzimea unei tzesaturi. 11. (S. m.) Plastron de camasha piept. 12. (S. m. Arg.) Orez. Lat. latus (Pushcariu 964; CandreaDens. 955; REW 4935; DAR) cf. it. lato prov. lat sp. lado cu uz subst. (cf. totushi Dante I XIII 13; ali hanno late; v. sard. lata „latzime” (Atzori 212); bearn. lat. „larg”). E sinonim shi concurent cu larg. Pentru sensul 11 care se foloseshte mai ales la pl. Bogrea Dacor. IV 826 shi DAR pornesc de la germ. Latz „corset piept”; dar e evident cai vorba de o aplicare speciala a sensului 10 cf. fr. largeur sp. ancho k termeni de croitorie. Pentru semantismul de sub 12 cf. sp. ladilla. Der. latii (var. Banat latińu) adj. (turtit plat); lataretz adj. (turtit plan; bilbiit); lataretz s. m. (varietate de scrumbie Scomber pelamys); latareatza s. f. (Trans. masura de un sfert de litru); latitza s. f. (planta nedeterminata cu frunze late); lateatza s. f. (varietate de shobolani de cimp Myoxus glis); latesh adj. (cu coarne desfacute); lataush s. m. (nimfa tzintzarului Culex pipiens); latete s. n. (Banat scindura); latzish adv. (oblic in sensul latzimii); lating adj. (rar interminabil fara sfirshit) cu un suf. neuzual cf. nating; latzi vb. (a largi; a turti a netezi; refl. a se extinde a se propaga a se raspindi) de la lat dar cf. lat. latesco (Pushcariu 48; CandreaDens. 956); latzie s. f. (inv. extensiune); latzime s. f. Cf. latura. In compusele bucalat codalat lat nu este adj. (cf. Spitzer Dacor. V 332 shi REW 4934) ci suf. at cu infix expresiv.

a o face lata expr. 1. a comite o eroare; a greshi. 2. a petrece a chefui.