lat (láta) adj. 1. Larg spatzios. 2. Amplu intins. 3. Plan plat. 4. (Arg.) Grav serios (mai ales in expresia e lata „treabai serioasa”). 5. Emfatic bombastic umflat. 6. (Adv.) K o piatra k o greutate moarta. 7. (S. n.) Latzime. 8. (S. n.) Partea plana a unui obiect. 9. (S. n.) Latzimea sabiei. 10. (S. m.) Latzimea unei tzesaturi. 11. (S. m.) Plastron de camasha piept. 12. (S. m. Arg.) Orez. Lat. latus (Pushcariu 964; CandreaDens. 955; REW 4935; DAR) cf. it. lato prov. lat sp. lado cu uz subst. (cf. totushi Dante I XIII 13; ali hanno late; v. sard. lata „latzime” (Atzori 212); bearn. lat. „larg”). E sinonim shi concurent cu larg. Pentru sensul 11 care se foloseshte mai ales la pl. Bogrea Dacor. IV 826 shi DAR pornesc de la germ. Latz „corset piept”; dar e evident cai vorba de o aplicare speciala a sensului 10 cf. fr. largeur sp. ancho k termeni de croitorie. Pentru semantismul de sub 12 cf. sp. ladilla. Der. latii (var. Banat latińu) adj. (turtit plat); lataretz adj. (turtit plan; bilbiit); lataretz s. m. (varietate de scrumbie Scomber pelamys); latareatza s. f. (Trans. masura de un sfert de litru); latitza s. f. (planta nedeterminata cu frunze late); lateatza s. f. (varietate de shobolani de cimp Myoxus glis); latesh adj. (cu coarne desfacute); lataush s. m. (nimfa tzintzarului Culex pipiens); latete s. n. (Banat scindura); latzish adv. (oblic in sensul latzimii); lating adj. (rar interminabil fara sfirshit) cu un suf. neuzual cf. nating; latzi vb. (a largi; a turti a netezi; refl. a se extinde a se propaga a se raspindi) de la lat dar cf. lat. latesco (Pushcariu 48; CandreaDens. 956); latzie s. f. (inv. extensiune); latzime s. f. Cf. latura. In compusele bucalat codalat lat nu este adj. (cf. Spitzer Dacor. V 332 shi REW 4934) ci suf. at cu infix expresiv.